Franţa are un nou guvern începând de săptămâna trecută, actualul Executiv de la Paris fiind condus de premierul Jean Castex, fost secretar general adjunct la Palatul Elysee în mandatul preşedintelui Nicolas Sarkozy.
Cabinetul anterior, condus de Edouard Philippe, a demisionat la data de 3 iulie, în condiţiile în care remanierea era aşteptată de câteva zile.
În noul Guvern al preşedintelui Emmanuel Macron, conservatorii au primit roluri importante, iar aceştia vor conduce eforturile de salvare a unei economii devastate de pandemia de coronavirus. Secretarul general al preşedinţiei franceze, Alexis Kohler, a anunţat că noul guvern este format din 16 miniştri plini, secondaţi de 14 miniştri delegaţi.
Au fost păstraţi în funcţie titularii ministerelor-cheie: Bruno Le Maire la Finanţe, Jean-Yves Le Drian la Afaceri Externe, Florence Parly la Apărare, Olivier Veran la Sănătate, Jean-Michel Blanquer la Educaţie, Tineret şi Sport.
Numit din nou în funcţia de ministru al Finanţelor, Bruno Le Maire a promis un plan de redresare axat pe mediul de afaceri, dar a subliniat că nu va pierde controlul asupra cheltuielilor bugetare. Le Maire a declarat, conform presei internaţionale, că sarcina sa este extrem de grea, în condiţiile în care Franţa se confruntă cu cea mai severă criză economică de după Marea Depresiune din anii 1930. "Foaia mea de parcurs este clară şi simplă: recuperare economică - dimineaţa, la prânz şi seara".
La Justiţie a fost numit unul dintre cei mai mari avocaţi ai Franţei, Eric Dupond-Morett, iar Gerald Darmanin a preluat portofoliul de Interne. Darmanin a coordonat campania din 2016 a lui Sarkozy.
Roselyne Bachelot, numită în funcţia de ministru al Culturii, a fost, de asemenea, ministru în mandatul preşedintelui Sarkozy. Ministrul pentru Tranziţia Ecologică este Barbara Pompili, o figură cunoscută a mişcării ecologiste.
Potrivit unui sonadaj publicat recent de Odoxa-Dentsu Consulting, un francez din doi este mulţumit de componenţa noului Executiv şi de noul premier.
Înainte de lovitura dată de pandemie, creşterea economiei franceze a fost printre cele mai mari din zona euro, şomajul era în scădere, iar investitorii străini erau atraşi de Franţa, în contextul în care ţara a dereglementat anumite părţi ale economiei. Acum, însă, rata şomajului este în creştere, iar guvernul prognozează că economia va scădea cu 11% în 2020 şi datoria publică va fi de 120% din PIB. Comisia Europeană preconizează un declin de 10,6% al economiei Franţei în 2020.
La data de 11 iulie, Franţa a ieşit din starea de urgenţă sanitară impusă în 24 martie, pe fondul pandemiei de Covid-19. În noul context, autorităţile le-au cerut francezilor să fie foarte prudenţi şi să respecte în continuare măsurile de igienă şi de distanţare fizică.