Europa de Est marchează cea mai importantă evoluţie de pe continent, de aproximativ 27%, în timp ce România depăşeşte această medie, estimările fiind de creştere cu cel puţin 30% până la finalul anului. Totuşi, pentru ca acest avans să poată fi susţinut, este nevoie de competenţe digitale, în condiţiile în care doar 2 din 10 români care utilizează Internetul în mod regulat au făcut cumpărături online în ultimul an, conform unui comunicat trimis redacţiei.
Florinel Chiş, director executiv al ARMO: "Comerţul electronic a ţinut economia deschisă şi în mişcare pe toată perioada pandemiei. Tot mai multe companii, dar şi antreprenori, care se bazau exclusiv pe o prezenţă fizică, au realizat avantajele sectorului online, astfel că au migrat spre acest canal".
Pe parcursul a trei paneluri, principalii factori de decizie, reglementare şi supervizare a comerţului electronic au dezbătut provocările sectorului, concluzia fiind unanimă: comerţul electronic este viitorul. Sau "this is the future", cum a declarat Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în intervenţia sa.
Pandemia nu a dezvoltat doar sectorul de comerţ electronic, ci şi digitalizarea accelerată, în special a instituţiilor publice. Numărul semnăturilor digitale a crescut de la 500.000 la 720.000 doar în prima parte a anului, în timp ce, potrivit lui Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia, plăţile electronice au înregistrat o creştere fără precedent în ţara noastră: de la 353 de milioane de plăţi în trimestrul 2 al 2019 la 395 de milioane de plăţi în aceeaşi perioadă a acestui an. În ceea ce priveşte opţiunea de mobile wallet, creşterea este de 145% (septembrie 2019/septembrie 2020).
Gradul de adopţie al plăţilor cu cardul a atins, de asemenea, un prag unic până în acest moment, de aproape 60% la nivelul marilor oraşe, în timp ce în pre-pandemie acesta se situa la maximum 30%. 38% dintre români fac plăţi cu cardul la POS săptămânal, iar 16% îl utilizează zilnic. În ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de POS-uri în mediul rural, astfel încât să asistăm la creşterea numărului de persoane care folosesc cardul şi în acest mediu, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, şi Gabriela Horga, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, ne spun că acest obiectiv este în vizorul lor iar Guvernul intenţionează să promoveze măsuri inclusiv la nivel legislativ. Mai mult, potrivit lui Teodor Georgescu, director general al Direcţiei Generale Antifraudă din cadrul ANAF, adoptarea pe scară largă a plăţilor cu cardul ar putea avea ca efect inclusiv reducerea evaziunii fiscale şi, cu siguranţă, ar uşura munca organelor de control.
În ultimul panel al evenimentului, în cadrul discuţiei despre percepţia românilor faţă de comerţul electronic şi plăţile digitale, una din concluzii a fost aceea că sunt necesare programe educaţionale care să pregătească cetăţenii europeni pentru noua realitate digitală. Europarlamentarul Victor Negrescu consideră că este necesar un pachet educaţional în acest sens, motiv pentru care insistă asupra introducerii de cursuri dedicate conştientizării efectelor prezenţei online şi alocarea a 10% din planul european de relansare economică pentru educaţie, mai arată sursa citată.