ZIUA UNIVERSALĂ A IEI Bluza tradiţională autohtonă cucereşte lumea

Cheia de boltă a costumului popular autohton, tradiţionala ie, a devenit sursa de inspiraţie pentru mari designeri de talie mondială şi a ajuns în marile magazine ale capitalelor lumii. Bluză caracteristică portului naţional, făcută din pânză de bumbac, de in sau de borangic, frumos împodobită cu cusături în motive geometrice, în diverse culori, diferită de la o regiune a ţării la alta din punct de vedere al croielii, paletei coloristice, motivelor, ia bate la porţile UNESCO pentru a intra în patrimoniul cultural mondial. Ignorată o vreme de lumea prinsă în mrejele modei trecătoare, ia are parte de o a doua tinereţe în ultimii ani, zeci de site-uri şi magazine online fiind destinate exclusiv acestui obiect vestimentar unic. Pentru toţi iubitorii iei tradiţionale, 24 iunie este o zi cu o încărcătură aparte, ziua când una dintre cele mai frumoase creaţii populare este sărbători-tă. Vedete autohtone au redescoperit portul tradiţional şi nu s-au sfiit să-l îmbrace. Yves Saint Laurent sau Jean-Paul Gaultier au introdus ia în creaţiile lor şi au făcut-o cunoscută în toată lumea. Comunitatea "La blouse roumaine", care are pe facebook peste 100.000 de prieteni, a venit în urmă cu trei ani cu ideea ca acest obiect vestimentar să fie sărbătorit lansând şi un prim slogan: "IA ne uneşte!". Sărbătoarea de anul acesta se desfăşoară sub genericul: " Îmbracă Planeta în IE şi spune lumii cea mai frumoasă poveste despre România!". Şi poveştile se spun!

Pe de altă parte , un grup de parlamentari autohtoni lucrează la un proiect a cărei finalitate va fi declararea iei ca parte distinctă a patrimoniului cultural mondial. Senatorul UNPR, Constantin Popa, iniţiatorul demersului a afirmat, într-un comunicat de presă, că portul popular, tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti reprezintă o formă de cultură importantă pentru fiecare naţiune, care îi asigură identitatea într-o lume aflată în plin proces de globalizare: "Portul popular românesc, dar şi elementele fundamentale ale culturii româneşti, unanim apreciate, au captat atenţia iubitorilor de frumos din toate timpurile şi de pretutindeni. Mă bucur să văd recunoaşterea la nivel internaţional a elementelor ce ţin de cultura şi identitatea poporului român. Ia românească, portul popular specific fiecărei regiuni, dar şi repertoriul folcloric sunt unele dintre cele mai de preţ comori pe care noi, ca români, le deţinem. Dorim să menţinem vie tradiţia şi obiceiurile româneşti, muzica şi portul popular. Este datoria noastră faţă de generaţiile viitoare pentru a se putea identifica cu trecutul spaţiului carpato-danubiano-pontic. Pentru noi, ca popor, este nevoie să conştientizăm importanţa pe care aceste elemente o au pentru istoria noastră. În calitatea mea de membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO am decis să contribui, prin pârghiile avute la îndemână, la conservarea patrimoniului cultural pe care îl are România. Împreună cu mai mulţi colegi lucrăm la declararea iei ca patrimoniu cultural al UNESCO, întrucât acest obiect unic în lume trebuie să fie declarat un bun mondial. Nu numai ceea ce ţine de portul tradiţional şi de obiceiurile româneşti trebuie să avem în vedere. Strămoşii noştri ne-au lăsat în inima munţilor adevărate comori arhitecturale, asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenţia.

Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei sunt moştenirea pe care dacii ne-au lăsat-o şi care ne plasează în istoria omenirii. Săptămânile trecute, alături de colegii mei din comisia UNESCO, ne-am deplasat la aceste cetăţi pentru a discuta cu autorităţile locale competente, dar şi cu reprezentanţi ai UNESCO, despre conservarea patrimoniului aflat în Munţii Orăştiei, în vederea găsirii unor soluţii pentru aceste bijuterii dacice".

Luna trecută, cu ocazia unei vizite în capitala Franţei, deputatul social-democrat Cristian Rizea i-a dăruit primarului Parisului, Anne Hidalgo, o ie tradiţională, edilul apreciind sincer obiectul vestimentar. Ia autohtonă a fost sărbătorită în avans şi la Roma, unde a fost organizată o şezătoare autentică în Piaţa San Pietro, acolo unde au putut fi văzute mai multe costume populare foarte vechi şi valoroase. Ia a ieşit în lume şi poate reprezenta în viitor un "paşaport cultural" cu care să ne mândrim!

Firesc, şi pe wikipedia există o pagină dedicată iei: "Elementele de bază în compoziţia iei sunt umărul (cusătura ce uneşte mâneca, de părţile din faţă şi spate ale iei), încreţul, altiţa (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului şi care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept şi mâneci) şi bibilurile sau cheiţele (cusături de îmbinare a bucăţilor de material). Modelele broderiilor şi podoabelor diferă de la o zonă la alta pe meleagurile locuite de români de la Nistru până în Banatul sârbesc. (...) După ce încreţul şi-a pierdut rolul funcţional, a fost păstrat totuşi ca bandă decorativă, aproape nelipsit în compoziţia mânecii. Sunt excepţii iile mai noi din Muscel şi Prahova, unde râurii pleacă direct din altiţă, repetând aceleaşi modele. Altă excepţie sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita "tablă". Tot atunci iile din sud s-au îmbogăţit cu fluturi (paiete) şi fir (metalic). În Bucovina s-au folosit mărgele - în special pentru a îmbogăţi încreţul; dar apar şi pe altiţe câteodată. Ia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cea de Câmpulung e plină de roşu şi negru şi se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum. În Vrancea, apare o geometrie puternică şi culori tari: roşu, negru, albastru, verde, ocru - contraste; dar şi o croială specială a mânecii: efectul de spirală nu e dat de râuri costişaţi ci de croiala mânecii, care este răsucită. În Vlaşca şi Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuanţe de roşu, auriu, ocru. În Romanaţi se foloseşte o combinaţie de albastru tare cu roşu şi vişiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. În Gorj, mai ales în nord, se foloseşte doar negru (şi ocru pentru încreţ) - influenţă clară dinspre zona "Sălişte". În schimb compoziţia, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, cârlige, etc. În Argeş şi Vâlcea, de asemenea apar compoziţii monocrome, dar e vorba de roşu închis şi vişiniu, mai rar doar negru. Cămăşile specifice din Dobrogea, din Banat, Oaş, Maramureş, Transilvania, Hunedoara, Sălişte, Apuseni, Bihor, Năsăud, Târnave, fiecare are o personalitate aparte, deşi unele sunt şi ele compuse tot din 4 foi şi încreţite la gât, au şi elemente aparte în croială: ciupag, fodor, platcă. Ornamentele sunt specifice: în tablă, ciocănele, picături, umeraş, peste cot."

• • Ia a devenit subiect de examen

În săptămâna în care este sărbătorită pe tot globul ia, are loc şi examenul de Capacitate, astfel că bluza tradiţională autohtonă a devenit ...subiect la proba scrisă la Limba şi literatura română.

Practic, al doilea subiect de examen a fost "dedicat" în mare măsură iei, întrebările pornind de la un articol de presă legat de acest obiect vestimentar: " 1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: Data la care se sărbătoreşte Ziua Internaţională a iei şi numele tabloului pictat de Constantin Daniel Rosenthal. 2. Scrie numele autoarei şi titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Bluza tradiţională românească se bucură de popularitate în lumea întreagă şi a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderoba româncelor. 4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Patru decenii mai târziu, ia românească a fost sursa de inspiraţie pentru una dintre colecţiile semnate de Yves Saint Laurent. 5. Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Ia poate fi purtată în orice sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată".

Cu siguranţă, din această săptămână, o întreagă generaţie de elevi va şti când se sărbătoreşte ia.