DNA deschide dosar penal în cazul lucrărilor scrise în penitenciare

Actualizare 20:28 Ministrul Educaţiei, despre coordonatorii lucrărilor scrise de deţinuţi: "Sper că se vor analiza cu celeritate cazurile"

Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, a solicitat astăzi Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) să întreprindă demersurile necesare pentru apărarea integrităţii academice, în contextul în care o serie de profesori universitari au semnat recomandări pentru deţinuţi, se arată într-un comunicat al MENCS.

Astfel, ministrul Adrian Curaj a cerut CNR ca, în baza principiilor statuate de lege cu privire la autonomia şi responsabilitatea universităţilor, să solicite instituţiilor de învăţământ superior o analiză punctuală a cazurilor.

''Îmi exprim încrederea că instituţiile de învăţământ superior şi cercetare vor analiza cu celeritate cazurile, la nivelul consiliilor de etică, pentru a decide şi a lua măsurile care se impun'', a declarat ministrul Adrian Curaj, potrivit comunicatului.

MENCŞ precizează că o situaţie centralizată a măsurilor luate de fiecare universitate va fi transmisă până la data de 11 februarie.

De asemenea, conducerea MENCŞ a solicitat Consiliului Naţional al Rectorilor şi punctul de vedere în raport cu această situaţie.

(S.A.)

---------

Actualizare 16:46 Băsescu: "MP îi solicită ministrului Educaţiei să găsească o soluţie de verificare a tezelor de doctorat pe care sunt suspiciuni"

Mişcarea Populară îi solicită public ministrului Educaţiei să adopte urgent o soluţie de verificare a tezelor de doctorat supuse suspiciunii publice, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, liderul formaţiunii, Traian Băsescu.

"Eu cred că nu numai numele este Curaj, şi prenumele este tot Curaj. Curaj Curaj să-i spunem, că văd că a rezolvat problema doctoratelor. Domnul ministru Curaj, care a desfiinţat comisia care mai putea să evalueze pe domnul doctor Tobă (Petre Tobă - n.r.) şi nu a mai pus nimic la loc. Asta ne arată slăbiciunile şi dependenţa uriaşă pe care o are Guvernul Cioloş de voinţa altora din afara Guvernului. În mod normal, dacă era un guvern pe picioarele lui, acest guvern stabilea metodologia de evaluare a doctoratelor încă de când a desfiinţat comisia, dar domnul Curaj Curaj ne-a luat şi comisia, nu ne-a dat nici alternativă", a declarat Traian Băsescu, la finalul şedinţei Consiliului Executiv Naţional al MP.

El a completat că, în atare condiţii, Mişcarea Populară îi solicită ministrului Educaţiei o soluţie în privinţa tezelor de doctorat.

"Mişcarea Populară îi cere public domnului ministru Curaj să dea urgent o soluţie de verificare a doctoratelor, atât a membrului Guvernului, Tobă, cât şi a celorlalte doctorate supuse suspiciunii publice, în mod deosebit cele coordonate de profesorul universitar doctor Gabriel Oprea", a spus Traian Băsescu.

(A.L.)

-----------------

Actualizare 15:36 Ministrul Justiţiei propune Guvernului abrogarea dispoziţiei ce permite reducerea pedepsei pe baza lucrărilor ştiinţifice

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat marţi că va propune Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă pentru abrogarea dispoziţiei care permite reducerea pedepselor persoanelor condamnate, în baza lucrărilor ştiinţifice, după ce a constatat că acest fenomen este complet scăpat de sub control, transmite Agerpres.

"M-am decis constatând că fenomenul este scăpat complet de sub control să propun Guvernului României ca, printr-o ordonanţă de urgenţă care va fi promovată în prima şedinţă de Guvern din luna februarie, să cer abrogarea acestei dispoziţii. Nu am să insist acum asupra motivelor pentru care cer abrogarea. Voi face o consultare publică, pentru că legea obligă ca pentru orice fel de act normativ să existe o consultare publică. Urgenţa, cred că nu mai este cazul să detaliez, este evidentă. Este un fenomen scăpat de sub control şi, pentru moment, cea mai bună soluţie este abrogarea acestei dispoziţii. Împreună cu această ordonanţă de urgenţă pe care înţeleg să o promovez, voi pune în aceeaşi zi pe masa Guvernului regulamentul de aplicare a Legii 254/2013, care de altfel trebuia să fie adoptat odată cu legea, în februarie 2014. La acest regulament s-a lucrat înainte ca eu să preiau mandatul", a declarat Raluca Prună, în cadrul unei conferinţe presă.

Ministrul Justiţiei a spus că Legea 254/2013 privind executarea pedepselor nu a pus probleme de-a lungul timpului, însă, din 2013, a existat o creştere "fulminantă" şi "exponenţială" a cărţilor scrise de persoanele condamnate.

"Din 2007 până în 2010, există o lucrare pe an. Acum am primit alte cifre de la ANP, ceea ce arată că nici eu ca ministru al Justiţiei nu am nişte cifre corecte. La nivelul anului 2014, am avut 90 de astfel de lucrări, iar în anul 2015 - 340 de lucrări. Există o decizie a directorului ANP din 2011, care prevede foarte detaliat care este procedura pe care o persoană condamnată trebuie să o urmeze în situaţia în care doreşte să scrie o lucrare ştiinţifică", a spus Raluca Prună.

Răspunzând unei întrebări, ministrul Justiţiei a declarat că este prematur să spună dacă ia în considerare schimbarea din funcţie a şefului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, subliniind însă că "faptele vorbesc destul de elocvent despre competenţa managerială a directorului general al ANP".

Tot în acest caz, Raluca Prună a mai spus că cerut premierului să fie demarată o anchetă administrativă de către Corpul de control al primului ministru.

Întrebată cine anume trebuia să stabilească dacă o lucrare scrisă de un deţinut are un caracter ştiinţific, Raluca Prună a arătat că "în primul rând, bunul simţ".

"Dacă am o lucrare despre faptul că astăzi plouă, cred că suntem cu toţii de acord că nu este o lucrare ştiinţifică. În afară de bunul simţ, aceste lucrări erau în cele din urmă cenzurate de o instanţă", a adăugat Raluca Prună, subliniind că au fost şi instanţe de judecată care au respins caracterul ştiinţific al unor lucrări.

De asemenea, Raluca Prună a arătat că, prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, deţinuţii care scriu în prezent cărţi în închisoare nu vor mai beneficia de reducerea pedepselor cu 30 de zile pentru fiecare lucrare.

"Cineva care scrie astăzi o lucrare şi care nu a primit deja beneficiul reducerii pedepsei în faţa unei instanţe nu va mai beneficia. Putem să scriem în continuare şi eu doresc ca cei care scriu din dragoste de carte să continue să o facă, mai cu seamă că am citit că scrisul face bine tuturor. Putem să scriem, dar nu vom mai aveam beneficiul reducerii de 30 de zile", a încheiat Raluca Prună.

(I.D.)

-------

Actualizare 14:21 DNA: Doi profesori universitari recomandă cărţile lui Voicu folosind aceeaşi exprimare

Procurorii DNA au arătat, în şedinţa de judecată privind liberarea condiţionată a lui Cătălin Voicu de la Judecătoria Găeşti, că au observat, cu un oarecare amuzament, faptul că doi profesori universitari cu cunoştinţe în domenii diferite, recomandă cărţile acestuia folosind o exprimare stereotipă, informează Mediafax.

Declaraţiile procurorului DNA de şedinţă se regăsesc în motivare deciziei prin care Judecătoria Găeşti a admis, în 27 noiembrie, cererea lui Voicu şi a dispus eliberarea condiţionată a fostului senator, care execută, din 2013, o pedeapsă de şapte ani de închisoare. Decizia nu este definitivă, precizează sursa citată.

Procurorul care a participat la proces a susţinut că cele 180 de zile scăzute din perioada de detenţie urmare a elaborării a şase lucrări ştiinţifice de Cătălin Voicu nu ar trebui acordate fostului demnitar pentru că acesta nu a dovedit caracterul ştiinţific al cărţilor.

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că, din punctul său de vedere, nu există un cadru legal care să reglementeze acest caracter ştiinţific, iar deciziile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) nu pot reflecta cadru legal, scrie în motivarea Instanţei.

Procurorul a mai remarcat că "este o problemă de deficienţă logică în sensul de a accepta ideea că o persoană, având titlul de doctor în ştiinţe, poate stabili caracterul ştiinţific al unei lucrări în momentul în care formulează o recomandare", făcând referire la recomandarea care trebuie dată în prealabil de un profesor universitar sau un conferenţiar pentru ca un deţinut să scrie o lucrare care apoi să îi fie luată în considerare pentru reducerea pedepsei.

"Se observă astfel că fiecare lucrare este precedată de câte o recomandare însă nu a putut să nu observe cu un oarecare amuzament faptul că doi profesori universitari, cu cunoştinţe în domenii diferite, îşi exprimă acelaşi punct de vedere în sensul că petentul ar putea elabora acele lucrări folosind o exprimare stereotipă. Se presupune că acele două recomandări provin de la două persoane diferite care pot formula aprecieri la nivelul unui profesor universitar potrivit stilului propriu, iar această exprimare se regăseşte şi la (...) şi la (...)", susţinea procurorul, potrivit motivării instanţei.

Magistratul DNA a mai spus în şedinţă că, "fără a pune la îndoială probitatea acestor profesori universitari, îşi exprimă îndoiala cu privire la caracterul ştiinţific al acestor lucrări, întrucât aceşti profesori universitari şi-au exprimat opinia cu privire la persoana condamnată, la posibilitatea acestuia de a emite lucrări însă nu şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la lucrarea în sine" şi că, în opinia sa, "acest punct de vedere ar trebui să intervină după elaborarea lucrării".

Procurorul a contestat pe fond caracterul ştiinţific cărţilor lui Voicu pentru că nu există o recomandare în acest sens: "Nu rezultă din niciun înscris existent la dosar faptul că o astfel de lucrare are un caracter ştiinţific. Urmând să rămână la latitudinea instanţei să interpreteze un asemenea caracter ştiinţific în condiţiile în care există lacune legislative în această privinţă".

"Prin urmare atât timp cât condamnatul nu a făcut dovada cu înscrisuri cu privire la caracterul ştiinţific al lucrărilor şi se referă la o recomandare după elaborarea acestei lucrări şi nu a făcut dovada că aceste lucrări au fost cumpărate în timp sau să fie utile vreunei persoane, nu consideră că s-ar putea aprecia că acest condamnat ar putea beneficia de acele 180 de zile câştigate sau considerate ca executate ca urmare a elaborării acestor lucrări ştiinţifice", a mai spus procurorul, potrivit motivării.

Avocatul lui Voicu a arătat în faţa instanţei că fostul senator, care execută o pedeapsă de 2.527 de zile, poate fi eliberat condiţionat după executarea a 1.704 zile. Potrivit procesului verbal înaintat de Comisia de liberări condiţionate, Voicu a executat de la data de 23 aprilie 2013 până la data de 17 noiembrie 2015 un număr de 936 de zile, la care se adaugă cele 476 de zile din arestul preventiv şi încă 296 de zile ca urmare a muncii prestate, dintre care 180 de zile pentru publicarea celor şase lucrări.

De asemenea, arăta avocatul, potrivit caracterizării înaintate de Comisia de liberări condiţionate din ANP, reiese faptul că Voicu nu are antecedente penale, nu a fost niciodată sancţionat disciplinar, a obţinut 22 de recompense, dintre care 11 cu învoire de o zi, şi a participat la 107 programe educaţionale şi patru programe sociale, se arată în motivarea Instanţei.

În ultimul cuvânt în faţa judecătorului Cătălin Voicu şi-a prezentat pe scurt CV-ul în faţa magistraţilor arătând că a lucrat pe probleme de apărare, de ordine publică, de siguranţă naţională şi a spus că tot ce a redactat este ştiinţific şi de utilitate publică, potrivit Mediafax.

Voicu a mai spus că fiecare dintre lucrările sale sunt precedate de referinţe ale unor persoane cu probitate care au apreciat caracterul ştiinţific al lucrărilor şi că în unele dintre lucrările întocmite au abordat subiecte de mare interes social, de mare actualitate, care se confirmă prin atentatele din Franţa, precizează sursa citată.

Judecătorul, care a stabilit că fostul senator Cătălin Voicu poate fi eliberat condiţionat, a arătat în motivare arată că acesta a executat perioada legală necesară.

Judecătorul notează în motivarea sa că, după examinarea documentelor înaintate de administraţia Penitenciarului Găeşti, apreciază că au fost respectate prevederile legale privind procedura de acordare a zilelor considerate ca executate pentru redactarea unor lucrări ştiinţifice.

"Critica formulată de reprezentantul Ministerului Public în legătură cu caracterul ştiinţific al lucrărilor elaborate de persoana privată de libertate este apreciată de către instanţa ca fiind neîntemeiată", se arată în motivare.

Judecătorul reţine faptul că toate cele şase lucrări au ca subiect aspecte din domeniul juridic, al siguranţei naţionale, al ordinii publice şi al respectării libertăţilor publice, domenii în care condamnatul şi-a desfăşurat activitatea în perioada anterioară hotărârii de condamnare, şi că fiecare are în preambul aprecieri favorabile asupra caracterului ştiinţific al conţinutului lucrării, întocmite de cadre universitare, potrivit Mediafax.

"În opinia instanţei astfel de recomandări trebuie să fie avute în vedere, fiind formulate de persoane cu pregătire în domeniu şi care evident îşi asumă cele exprimate, ţinând cont şi de faptul că în lucrările ştiinţifice pot fi tratate subiecte dintr-o gamă variată de domenii ştiinţifice, unele cu un grad înalt de specializare", se mai arată în documentul citat.

Fostul senator Cătălin Voicu a scris în penitenciar câteva lucrări de drept: "Ordinea publică în statul de drept", "Respectarea dreptului omului în procesul penal", "Securitatea naţională concept constituţional şi legal", "Examinarea doctrinei şi jurisprudenţei privind apărarea securităţii naţionale", "Prevenirea actelor de terorism şi protecţia libertăţilor publice" şi "Îndreptar de drept constituţional".

Titlurile lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de deţinuţi în perioada 2013 - 2015 au fost furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) Ministerului Justiţiei, care le-a dat publicităţii.

Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deţinuţi au scris şi publicat peste 400 de cărţi în ultimii doi ani.

Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, "pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmeaza: (...) f) în cazul elaborarii de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovatie brevetate".

Fostul senator PSD Cătălin Voicu a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2013, de instanţa supremă, la şapte ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru corupţie. El a fost găsit vinovat pentru că a primit mită de la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, pentru a interveni, prin intermediul fostului judecător de la instanţa supremă Florin Costiniu, la magistraţi şi poliţişti, pentru a obţine decizii favorabile în dosarele în care cei doi erau implicaţi, aminteşte Mediafax.

Cătălin Voicu, Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată în 21 mai 2010, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată, precizează sursa citată.

Totodată, instanţa a dispus pedepse de patru ani de închisoare cu suspendare în cazul fostului judecător Florin Costiniu, patru ani cu executare pentru omul de afaceri Marius Locic şi patru ani de închisoare cu suspendare în cazul lui Costel Căşuneanu, transmite Mediafax.

(I.D.)

-----

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu în cazul lucrărilor scrise de deţinuţi cu privire la suspiciunea săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu, întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat.

"Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate. În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc condamnaţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu", se arată în comunicatul DNA remis astăzi redacţiei.

DNA precizează că, astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică.

"Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate. Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific", se spune în comunicat.

DNA menţionează că alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare.

"Se observă că ar exista o discrepanţă între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări şi implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile. Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter ştiinţific şi care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore şi 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană", susţine sursa citată.

Reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat, conform DNA, publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică a acestora şi interesul pieţei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit.

"Modalitatea atipică de încheiere şi executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleaşi edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acţionat în scopul pentru care a fost înfiinţată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condiţiile stabilite de instanţă. Pe de altă parte, funcţionari din ANP cu atribuţii în analiza condiţiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiţionată ar fi acceptat susţinerile condamnaţilor şi le-ar fi acordat beneficiul legal menţionat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situaţii în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în acelaşi interval patru lucrări ştiinţifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere", se mai precizează în comunicat.

DNA subliniază că aceste împrejurări au dat naştere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conţinut deciziile instanţelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins ştiinţifice).