Dumitru Chisăliţă:"Înverzirea gazelor", noua provocare pentru România

Ministerul Energiei pregăteşte un nou apel pentru producţia de hidrogen, care ar putea fi lansat în a doua parte a acestui an. Anunţul a fost făcut de ministrul Sebastian Burduja, la conferinţa "Gazele viitorului. Hidrogenul şi stocarea carbonului în energetica românească", organizat de Asociaţia Energia Inteligentă, conform unui comunicat remis redacţiei.

"Din PNRR am reuşit să semnăm, chiar pe finalul anului trecut, patru contracte şi să ne atingem ţinta, jalonul PNRR aferent, 100 de milioane de euro buget total. De asemenea, e important de spus că pentru toţi cei interesaţi de producţia de hidrogen, pregătim un apel foarte similar în Fondul pentru Modernizare. Acolo avem un program dedicat, vor fi sume şi mai mari disponibile şi, după ce noi am efectuat deja o consultare de piaţă, aşteptăm lansarea acestui apel important, finalizarea Ghidului, obţinerea tuturor avizelor şi apoi lansarea apelului, pe care o vedem fezabilă în doua parte a acestui an", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Proiecte absolut necesare, întrucât, pentru a reduce la zero emisiile de CO2 până în 2050, industria din România este obligată să "înverzească gazul natural". Se vorbeşte tot mai mult de amestecul de hidrogen şi de gaz, dar şi de captarea dioxidului de carbon - un angajament în linie cu obiectivele Green Deal ale Uniunii Europene.

"Este o tematică importantă cea pe care o abordaţi astăzi. M-aş bucura să se vorbească mai mult pentru că ea ţine de viitor, dar deja începe să ţină şi de prezent. Visul meu ar fi să facem din România un pionier, un înainte-mergător în aceste noi tehnologii, aşa cum am reuşit la hidrogen să avem prima schemă de ajutor de stat aprobată la nivel european." a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

În tranziţia la verde, hidrogenul joacă un rol esenţial, pentru că face parte dintre combustibilii puţin mai curaţi. La noi, distribuitorii de energie testează rezistenţa reţelelor pentru această sursă de energie. La ce costuri ne-am putea încălzi casele cu hidrogen, încă e prematur de discutat.

Cristian Călin, manager tehnic gaz Delgaz Grid: "N-o să putem trece direct la hidrogen pur. Tranziţia asta mi se pare crucială - să înverzim gazele cu blending. Şi putem face asta. Trebuie să arătăm lumii că se poate, că ştim să facem, că e sigur. Şi asta înseamnă proiecte-pilot. Cât mai multe. Nicio reglementare nu se face fără proiecte-pilot. (...) Cred că încălzirea centralizată este una dintre cele mai bune soluţii de încălzire pentru a nu ajunge în situaţia, în 2050, să ducem hidrogenul la etajul 20 în blocuri. Va fi o varianta asta, să nu o neglijăm."

Călin Chirteş, deputy CEO Distrigaz Sud Reţele: "Trebuie să ne pregătim de viitor. Trebuie să acoperim un pachet complet care să ne facă credibili în efortul nostru de a convinge toţi partenerii că sistemele noastre pot gestiona fără riscuri prezenţa unor gaze verzi. Verde înseamnă costuri. Să vedem cum vor fi gestionate de fiecare dintre părţi."

O economie bazată tot mai mult pe hidrogen va avea implicaţii şi asupra resursei umane, crede Ioan Iordache, preşedintele Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului din România:

"1 milion de locuri de muncă calificate în domeniul hidrogenului până în 2030, respectiv 5,4 milioane pâna în 2050. Vor fi două oraşe cât Bucureştiul de oameni calificaţi în domeniul hidrogenului în 26 de ani."

Chiar dacă a primit un statut inferior şi restricţii de finanţare, gazul natural va continua să fie o resursă importantă în următoarele decenii. În plus, tranziţia la verde nu se poate realiza fără aportul acestui combustibil, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă:

"Astăzi lansăm un nou concept - Gazele Viitorului. Cred că gazul natural poate să se alăture Gazelor Viitorului, alături de biogaz, biometan, hidrogen şi captarea dioxidului de carbon. Pentru aceasta avem nevoie de un concept. Asociaţia Energia Inteligentă, lansează public în premieră Conceptul Gazele Viitorului în România (https://www.facebook.com/energiainteligenta/videos/264392293340748 )

După euforia regenerabilelor, în lumea ştiintifică au apărut voci care recunosc că regenerabilele nu au cum să înlocuiască în prezent în totalitate sursele fosile. Se punctează că principalele acţiuni spre care ar trebui să ne îndreptăm sunt economia circulară şi eficienţa energetică. Dar, realităţile curente au dovedit că adoptarea acestora pe scară largă este greoaie şi atunci trebuie să ne orientăm rapid către hidrogen, captarea dioxidului de carbon, energiei nucleară, pentru ca într-un final, să atingem acest Net Zero CO2. Abordarea simplistă, care a promovat aproape exclsuiv energia regenerabilă, s-a lovit de realitatea cruntă a societăţii."

Marii poluatori din România sunt obligaţi de Uniunea Europeană să implementeze tehnologia de captare şi stocare a dioxidului de carbon. Deocamdată, proiectele de stocare sunt puţine şi se lovesc de opoziţia oamenilor. O încercare recentă de explorare a unui sit a strânit o reacţie foarte negativă în rândul unor localnici. Industria de petrol şi gaze cere ajutorul autorităţilor.

Raluca Covrig, director Afaceri Publice şi Comunicare FPPG: "Fără acceptanţă socială nu se poate implementa niciun proiect de stocare. E nevoie de o campanie publică, la care FPPG a început să lucreze cu autorităţile publice, prin care dorim să arătăm populaţiei României şi, în special, populaţiei din zonele cu câmpuri depletate, unde am putea face această stocare, că nu există un risc. Necunoaşterea provoacă frică. Este foarte greu pentru industrie să obţină susţinerea publică pe cont propriu. E nevoie de implicarea directă a autorităţilor. Ne dorim să nu mai existe frică."

Ilie Marian Zamfir, director general adjunct CPPI Buşteni: "Asta înseamnă că de la liceu trebuie să începem să facem schimbarea, pentru a ajunge la acceptanţa socială. Dacă copiii sunt îmbibaţi de cunoştintele astea primare, studenţii, inginerii se întorc în familii şi diseminează realitatea ştiinţifică, nu politici sau alte porcării."

La nivel european, sunt tot mai mulţi producătorii industriali care au luat deja măsuri pentru a-şi reduce amprenta de carbon şi pentru a-şi scădea costurile cu certificatele de carbon. Potrivit unei prognoze a Băncii Mondiale, preţul permiselor s-ar putea tripla în perioada următoare.

Laurenţiu Andrei, Manager Tehnic Adjunct Chimcomplex: "România are un potenţial deosebit de mare în aceea ce priveşte sechestrarea carbonului. Are un avantaj semnificativ şi poate deveni un jucător important, dispunând de capacităţi de stocare în zăcăminte petroliere şi gaze epuizate."

În cadrul conferinţei organizate de Asociaţia Energia Inteligentă s-a lansat "Registrului E-carbon" (versiunea BETA), o modalitate de calcul a cantităţii de carbon stocate de orice persoană, certificarea acestei cantităţi stocate şi atingerea ţintei individuale de Net-Zero CO2.