iBanFirst: Tensiunile comerciale globale vor fi în creştere

iBanFirst, furnizor de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale pentru companii, a publicat raportul "FX Market Outlook 2025," un ghid pentru a ajuta business-urile să înţeleagă şi să gestioneze mai eficient riscurile valutare în anul următor,potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Băncile centrale îşi ajustează politicile monetare în funcţie de indicatori economici precum inflaţia, creşterea economică şi şomajul, şi nu conform unui calendar predefinit. Această abordare, deşi poate părea benefică, este un factor de volatilitate pentru piaţa valutară, complicând planificarea şi prognozele financiare ale companiilor. Totodată, analiştii estimează că reducerile de dobândă din 2025 vor fi mai moderate decât în ciclurile anterioare de relaxare monetară, deoarece absenţa unei recesiuni nu justifică măsuri extreme.

Conform comunicatului, comerţul liber este afectat de măsuri protecţioniste tot mai frecvente, boicoturi economice şi dificultăţi în securizarea rutelor comerciale. Aproximativ o treime dintre ţările lumii, inclusiv 60% dintre statele în curs de dezvoltare, sunt supuse sancţiunilor economice impuse de Statele Unite, atingând un nivel fără precedent. Blocajele în puncte strategice precum Strâmtoarea Formosa, unde tensiunile dintre China şi Taiwan persistă, sau strâmtoarea Bab El Mandeb din Marea Roşie, reprezintă riscuri semnificative pentru creşterea economică globală. Pentru a-şi reduce vulnerabilitatea, companiile de import-export îşi pot diversifica partenerii comerciali şi dezvolta expertiză internă în gestionarea riscurilor geopolitice.

"În 2025, volatilitatea va rămâne o constantă, iar creşterea protecţionismului şi sancţiunile economice globale ar putea redefini rapid relaţiile comerciale. În acest context, companiile româneşti implicate în comerţul internaţional trebuie să îşi consolideze strategiile de gestionare a riscurilor valutare şi să îşi diversifice pieţele. O strategie de hedging bine implementată şi o atenţie sporită la evoluţiile macroeconomice vor proteja companiile de fluctuaţiile valutare şi le vor oferi mai multă stabilitate în operaţiunile comerciale", afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România şi Ungaria.

Zona euro înregistrează o creştere lentă, de aproximativ 1%, influenţată de o politică monetară insuficient de flexibilă şi de stagnarea economiei germane, considerată motorul economic al Europei şi principalul partener comercial al României. Această situaţie poate afecta exporturile şi cererea pentru produsele româneşti pe piaţa europeană.

Cu toate acestea, riscul unei recesiuni în economiile dezvoltate rămâne redus. Creşterea salariilor reale, relaxarea treptată a politicilor monetare restrictive şi adoptarea unor politici fiscale expansioniste, în special în SUA, susţin activitatea economică globală. Se estimează că SUA va depăşi restul lumii în ritmul de creştere economică în anii următori.

România se pregăteşte pentru negocieri dificile cu Uniunea Europeană în privinţa bugetului, în contextul unui deficit bugetar ridicat, de aproximativ 7% din PIB, şi al iniţierii procedurii de deficit excesiv. Deşi ţara trebuie să prezinte un program de ajustare fiscală pe şapte ani, Comisia Europeană ar putea permite continuarea planurilor de investiţii pentru 2025-26. De asemenea, deşi este puţin probabil ca agenţiile de rating să retrogradeze ratingul suveran, este posibil să fie atribuită o perspectivă negativă. Pe termen scurt, economia României pare stabilă, însă, pe termen lung, vor fi necesare măsuri fiscale mai stricte pentru evitarea austerităţii.

În 2025, cursul valutar EUR/USD ar putea atinge cel mult nivelul de 1,05, susţinut în principal de factori externi, se precizează în comunicat. Pe măsură ce inflaţia scade în SUA şi Rezerva Federală relaxează politicile monetare, randamentele obligaţiunilor americane scad, determinând fondurile speculative să reducă investiţiile în dolari în favoarea euro. Totuşi, această creştere nu este neapărat sustenabilă.

Dolarul se va menţine puternic în 2025 şi pe termen lung, susţinut de performanţa economică solidă a SUA şi de atractivitatea pieţei bursiere americane. Deşi Donald Trump îşi doreşte un dolar depreciat, tarifele comerciale impuse de el ar putea avea efectul opus, ducând la aprecierea dolarului prin reducerea volumului importurilor şi scăderea cererii de valută străină.

Cursul EUR/RON se va menţine relativ stabil, susţinut de intervenţia Băncii Naţionale a României (BNR), care ar trebui să continue să asigure lichiditate pe piaţa financiară. Deşi rata oficială de politică monetară este de 6,50%, rata reală efectivă este mai scăzută, la aproximativ 5,50%, din cauza surplusului de lichiditate din piaţa interbancară. Totuşi, scăderea inflaţiei s-a datorat în principal factorilor externi, precum reducerea preţurilor la alimente, şi nu politicilor interne. Dacă în 2025 preţurile energiei sau ale materiilor prime agricole vor creşte, presiunea inflaţionistă ar putea reveni, limitând capacitatea băncii centrale de a reduce dobânzile la nivelul anticipat de piaţă. Deocamdată, însă, nu sunt prognozate creşteri de preţuri.