Impactul Brexit asupra economiei româneşti

La finalul anului 2020, Uniunea Europeană (UE) şi Marea Britanie (UK) au semnat Acordul comercial şi de cooperare, un document care a trasat noua modalitate de colaborare între societăţile şi cetăţenii celor două teritorii. La aproape jumătate de an de la semnarea Acordului şi la câţiva ani de când intenţiile pentru Brexit au fost exprimate, mediul de afaceri este acum nevoit să treacă cu rapiditate prin etapele adaptării la noul context politic şi economic, analizând şi regândind, acolo unde este cazul, relaţiile comerciale stabilite cu partenerii de afaceri din Marea Britanie.

Deşi negocierile pentru ieşirea UK-ului din cadrul UE s-au desfăşurat pe parcursul a mai bine de 3 ani, şi cu toate că a existat o perioadă de tranziţie în care fiecare stat membru UE a întreprins demersurile pentru adaptarea la noile condiţii, intrarea în vigoare a Acordului la 1 ianuarie 2021 a marcat punctul de cotitură în privinţa evoluţiei relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două emisfere.

Este bine cunoscut că, după această dată, UK a pierdut drepturile şi obligaţiile pe care le-a avut în calitate de stat membru al UE - în final, acest statut s-a tradus în faptul că acestuia nu i se mai aplică aceleaşi libertăţi fundamentale ale apartenenţei la UE (precum libera mişcare a bunurilor, persoanelor, dar şi prevederi comune ale tratatelor şi directivelor europene) - ori, cel puţin, fără condiţii şi prevederi suplimentare (spre exemplu, cand ne referim la mişcarea bunurilor şi transferul acestora între cele două zone). Astfel, cu privire la aceste arii care guvernează relaţiile economice şi comerciale, au apărut noi provocări şi aspecte de analizat, pentru ambele sensuri ale fluxurilor.

"În acest context care prezintă variaţii semnificative în intervale scurte de timp, societăţile trebuie să ţină pasul cu numeroasele noutăţi legislative care au rupt ritmul obişnuit în care îşi desfăşurau activităţile. De aceea, am lansat în cadrul grupului Mazars un instrument numit Brexit Radar - care este gratuit şi menit să îndrume societăţile în evaluarea implicaţiilor Brexit-ului asupra afacerilor pe care le derulează şi a obligaţiilor pe care vor trebui să le îndeplinească suplimentar.", a menţionat Edwin Warmerdam, Partener, Head of Tax, Mazars România.

• Impactul Brexit asupra economiei şi companiilor româneşti

Pentru economia românească, noul statut al UK-ului - acum un stat terţ în relaţie cu statele membre UE - se reflectă şi va continua să aibă implicaţii în special în gradul de interes şi rentabilitate al investiţiilor. Acum, fluxurile de bunuri şi servicii, mobilitatea persoanelor, dar şi fluxurile de capital trebuie privite printr-o nouă optică - fapte care s-au intercalat şi cu restricţiile generate de pandemia de COVID-19. Vorbim, în cele din urmă, despre o schimbare majoră, în condiţiile în care societăţile din UK nu mai sunt considerate ca fiind participante la piaţa unică a UE şi beneficiare a liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor.

Urmare a Acordului, UK şi UE şi-au asumat obligaţia de a garanta faptul că furnizorii de servicii sau investitorii resortisanţi ai ambelor jurisdicţii semnatare (inclusiv cei din România) vor fi trataţi la fel de favorabil ca cei locali, beneficiind, în acelaşi timp, de un tratament mai favorabil decât cel acordat în mod obişnuit celor din ţări terţe. Acest lucru nu înseamnă că, în contextul Brexit-ului, societăţile din România nu vor fi nevoite să depună eforturi suplimentare pentru a înţelege şi a respecta noile obligaţii de ordin administrativ, procedural sau de conformare - ce se vor materializa în costuri suplimentare pentru acestea.

În orice caz, pentru jucătorii pieţei locale, perioada tranziţiei post-Brexit a reprezentat o oportunitate de a analiza modelul de afaceri practicat până la 1 ianuarie 2021, precum şi fezabilitatea ori rentabilitatea lui, privind acum către orizonturi de timp viitoare. Astfel că, în continuare, societăţile vor reevalua dacă structurile de investiţii vor mai putea funcţiona ca în trecut sau dacă sunt necesare îmbunătăţiri, luând în considerare totodată şi limitările resimţite în contextul pandemiei.

"Marea Britanie va trata, de asemenea, companiile şi cetăţenii UE pe baza acordurilor semnate. Va exista un interes mai mare din partea cetăţenilor UE rezidenţi în Marea Britanie, care vor căuta să îşi exploateze rezidenţa în Marea Britanie în beneficiul UE şi să deschidă posibile legături comerciale. Cetăţenii britanici rezidenţi în UE vor trebui ei înşişi să se asigure că vor beneficia în continuare de rezidenţa lor în UE. Acest lucru poate dura o perioadă până când procedurile corecte vor fi puse în aplicare, însă nu vor pune o povară mai mare asupra cetăţenilor britanici rezidenţi în UE.", a menţionat Nicholas Hammond, membru şi fost director al Camerei de Comerţ Româno - Britanice (BRCC).

• Schimbări fiscale post-Brexit

Una dintre cele mai mari provocări pentru mediul de afaceri românesc este, cu siguranţă, urmărirea aproape în timp real a modificărilor legislative pe care le-a adus Brexit-ul, inclusiv din perspectiva fiscală.

După 1 ianuarie 2021, o serie de implicaţii şi modificări fiscale au survenit în ceea ce priveşte relaţiile şi tranzacţiile cu UK-ul, dintre care amintim, mai jos, pe cele mai semnificative.

În primul rând, în privinţa impozitelor indirecte, la nivelul UK-ului nu mai sunt aplicabile prevederile comune ale regimului din sfera TVA, accizelor sau formalităţilor vamale - UK-ul având în acest moment statutul unui stat terţ în relaţia cu statele membre ale Uniunii. În domeniul impozitelor indirecte, observăm implicaţii importante pentru livrările de bunuri şi servicii, întrucât coordonatele relevante din prisma taxei pe valoarea adăugată (TVA), a taxelor vamale şi a accizelor s-au schimbat - astfel că, spre exemplu, o livrare de bunuri către UK are acum natura unui export, fapt ce aduce după sine necesitatea reanalizării implicaţiilor în sfera TVA. De asemenea, apar efecte imediate, atât pentru cererile transfrontaliere de rambursare a TVA, cât şi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii către consumatori persoane neimpozabile (B2C).

"În zona impozitelor directe, printre cele mai importante schimbări sunt cele care fac referire la imposibilitatea beneficierii în continuare de scutirea pentru impozitele cu reţinere la sursă aplicabile fluxurilor de dividende, dobânzi şi redevenţe primite din România de o societate rezidentă în Marea Britanie, în baza Directivelor UE transpuse şi în legislaţia românească. Totodată, menţionăm că şi prevederile mai favorabile ale Directivelor europene cu impact asupra altor subiecte fiscale pentru impozitarea directă (e.g. regimul comun aplicabil în cazul reorganizărilor transfrontaliere între state UE) nu mai sunt, de asemenea, aplicabile. În acest context, este de la sine înţeles că deciziile investiţionale între România şi UK vor trebui gândite şi planificate şi din perspectiva impozitelor directe.", a menţionat Andreea Ignătescu, Tax Manager, Mazars România.

• Impactul Brexit-ului asupra cetăţenilor români

Unul dintre aspectele controversate ale Brexit-ului este opţiunea UK-ului de a nu mai permite libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene către teritoriul său. În perioada post-Brexit, toate deplasările persoanelor fizice către UK, dar şi din UK spre România, vor trebui analizate atent din prisma scopului călătoriei, duratei şi condiţiilor necesare a fi îndeplinite.

Spre exemplu, în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii români care doresc să călătorească în UK, aceştia vor beneficia, în continuare, de dreptul la vizite pe termen scurt (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile). Aceleaşi reguli se aplică şi cetăţenilor britanici care vor să intre în România ca turişti, fiind necesară îndeplinirea unor condiţii suplimentare doar pentru şederi care depăşesc 90 de zile. Pentru aceştia, recomandarea autorităţilor competente este ca, în orice caz, să deţină un paşaport care să fie valabil pentru cel puţin încă 6 luni ulterior intrării în unul dintre statele membre UE.

Pe de altă parte, pentru cei care doresc relocarea în UK (fie pentru studii, fie pentru a munci acolo), acest proces a devenit unul mai laborios, fiind condiţionat de îndeplinirea mai multor criterii aplicabile imigranţilor, stabilite prin legislaţia internă a UK-ului.

"Dacă ne referim la accesul pe piaţa muncii al unui cetăţean român, deşi era de dorit ca sistemul de recrutare pentru companiile din Marea Britanie să se fi simplificat, în fapt au fost introduse noi condiţii pentru a putea accesa un loc de muncă. Mai exact, eligibilitatea pentru accesul pe piaţa muncii se va acorda doar în urma unor teste şi a unui punctaj minim de obţinut de către candidat. Totodată, angajatorii din Marea Britanie se vor gândi de două ori înainte să dea startul recrutării în ţările UE, date fiind noile cerinţe privind demonstrarea detaliată a faptului că angajarea unui cetăţean dintr-un stat al Uniunii nu s-a făcut în mod aleatoriu şi în detrimentul forţei de muncă locale.", a menţionat Alexandru Rotariu, Tax Consultant, Mazars România.

În acelaşi timp, nici deplasările în interes de afaceri între UE şi UK nu vor mai fi la fel de facile ca în perioada tranziţiei, de exemplu. De un regim mai permisiv beneficiază însă detaşările de personal în cadrul aceleiaşi companii care are sedii în mai multe ţări, printre care şi în UK.

Amintim însă că cetăţenii români aflaţi temporar în UK (ca studenţi, turişti ori aflaţi în vizite de afaceri) vor putea beneficia de asistenţa medicală necesară în baza cardului european de asigurare de sănătate. În ipoteza unor şederi mai lungi, legislaţia din Marea Britanie impune cerinţe suplimentare, precum suprataxa pentru asistenţă medicală drept condiţie pentru emiterea vizei de intrare şi şedere pe teritoriul UK pentru mai mult de şase luni. Cu probleme similare se vor confrunta şi cetăţenii britanici care locuiesc în ţările UE, în ceea ce priveşte asistenţa medicală.

Dincolo de toate aceste aspecte tehnice, discuţia se rezumă la cum vor resimţi companiile şi persoanele fizice din România, deopotrivă, toate aceste efecte care se suprapun şi sunt interconectate. Pe de o parte, societăţile doresc cel puţin să îşi păstreze profitabilitatea pe care o atinseseră înainte de Brexit; pe de altă parte, cetăţenii care urmăreau relocarea în UK, indiferent de motiv, se lovesc acum de bariere care le fac mai dificilă atingerea acestor scopuri în plan personal, dar nu şi imposibilă. Dacă în prezent ne aflăm în plin proces de prefaceri legislative şi comerciale, odată cu stabilirea detaliilor pe care şi experienţa practică va cere ca acestea să fie analizate, vor apărea şi decontările necesare ale informaţiei, iar relaţiile comerciale vor deveni mai previzibile şi mai sustenabile, aşa cum sunt cele întreţinute, în prezent, cu alte ţări terţe.