Liderul de la Kremlin şi-a reiterat poziţia în legătură cu conflictul ruso-turc, la conferinţa anuală de presă, şi a profitat de prilej pentru a aduce noi acuzaţii autorităţilor de la Ankara, cărora le-a adresat provocarea "să încerce să zboare acolo din nou", referindu-se la încălcări frecvente ale spaţiului aerian sirian de către aviaţia turcă.
Rusia a adus pe teritoriul sirian un ansamblu compus din sisteme de radar avansate şi rachete sol-aer S-400 de ultimă generaţie, a cărui rază de acţiune acoperă o parte din teritoriul Israelului, estul Mării Mediterane, inclusiv Ciprul, unde se află o bază aviatică britanică, precum şi o întinsă zonă din Turcia, la nord de graniţa cu Siria. Un oficial al forţelor de apărare israeliene, citat de Times of Israel, a declarat că "nici măcar în coşmarurile noastre nu ne-am imaginat un sistem S-400 rusesc" atât de aproape de graniţe, cu o rază de acţiune care include aeroportul Ben Gurion, din apropiere de Tel Aviv.
Preşedintele rus a acuzat Turcia că nu a încercat să discute direct cu autorităţile de la Moscova pentru rezolvarea conflictului, preferând, în schimb, să se adreseze direct NATO. "Nu mai auzisem de etnicii turci din Siria până acum, ştiam de turkmeni - locuitorii Turkmenistanului nostru. Nimeni nu ne-a spus despre ei. Ne-am arătat dispuşi să cooperăm, însă liderii de la Ankara nu şi-au expus interesele din anumite regiuni şi nu ne-au cerut să nu efectuăm atacuri în unele zone. Nimeni nu a spus nimic", a precizat şeful Federaţiei Ruse.
Un element de noutate apărut în declaraţiile preşedintelui este sugestia că Statele Unite ar fi fost cumva complice la eveniment şi că ar fi cerut autorităţilor de la Ankara să doboare un avion rusesc. Acest eveniment a dat naştere unui conflict diplomatic de proporţii, cu efecte grave şi în domeniul cooperării economice: Rusia a impus o serie de secţiuni şi, de asemenea, a suspendat proiectele comune cu statul oriental, printre care şi construcţia primei centrale nucleare din Turcia.
Liderul de la Moscova nu consideră că este posibilă o colaborare cu actuala conducere turcă, însă ţara sa rămâne deschisă cooperării în domeniul umanitar.
• Recunoaştere în premieră: militari ruşi sunt prezenţi în estul Ucrainei
Vladimir Putin a făcut distincţia între oficialii ruşi prezenţi în Ucraina, care au desfăşurat şi misiuni cu caracter militar, şi armata regulată, care nu se află în acest teritoriu.
Continuând declaraţiile pe tema vecinei sale vestice, şeful de la Kremlin a afirmat că, începând de la 1 ianuarie 2016, Ucraina nu va mai fi considerată membră a zonei de liber schimb a statelor CSI. Preşedintele a subliniat că statul său nu are de gând să impună sancţiuni Kievului şi că se va trece la un acord comercial, pe baza principiului naţiunii celei mai favorizate. "Rusia nu este interesată în exacerbarea conflictului. Din contră, dorim să punem capăt conflictului cât mai curând, dar nu prin eliminarea fizică a populaţiei din sud-estul Ucrainei", a mai precizat Putin.
Liderul de la Moscova a acuzat autorităţile de la Tibilisi că sunt singurele responsabile de dezintegrarea teritorială a Georgiei, în urma căreia fosta republică sovietică a făcut un "export de politicieni" către Ucraina. Trimişii aplică acum în acest stat strategiile pe care le-au folosit, în trecut, în ţara lor. "Situaţia reprezintă o palmă dată poporului ucrainean", evaluează Vladimir Putin.
Un alt punct-cheie al conferinţei de presă a fost încercarea de a se adresa concetăţenilor, asigurându-i că Rusia a trecut peste cea mai dificilă parte a recesiunii. Bugetul va trebui să fie recalibrat, întrucât autorităţile moscovite se bazau pe o evaluare prea optimistă a preţului petrolului, care nu a crescut atât de mult pe cât se aşteptau. Deşi oficialul a afirmat că economia este în revenire, datele oferite de specialişti şi chiar de Banca Centrală a Rusiei intră în contradicţie cu previziunile şefului statului, conform New York Times.