PAŞCA PALMER: "Fiecare ţară trebuie să-şi evalueze potenţialul competitiv pentru a face tranziţia la economia verde"

Ministrul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, a declarat în cadrul Plenarei "Economia Verde în Regiunea Pan-europeană", organizată de Comisia Economică a ONU pentru Europa (UNECE) în marja Conferinţei Ministeriale "Mediu pentru Europa" din Batumi (Georgia), că tranziţia către economia verde are particularităţi specifice în fiecare dintre statele din regiune şi fiecare ţară trebuie să-şi evalueze cât mai bine potenţialul propriu de avantaj, astfel încât să rămână competitiv într-o lume globalizată, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

"Cadrul strategic propus de către distinşii noştri colegi din Elveţia, precum şi iniţiativa Batumi, referitoare la economia verde (BIG-E), ne-au evidenţiat în aceste zile numeroase experienţe regionale care constituie studii de caz extrem de utile şi interesante pentru noi toţi. Din tot acest transfer de cunoştinţe şi experienţă observăm cât se poate de limpede că există o mare diversitate a politicilor publice în regiunea pan-Europeană, dar şi că tranziţia către economia verde, în fiecare din statele din regiune, are particularităţile ei specifice. (...) În opinia mea, nu există o reţetă magică şi gata prescrisă pe care să o putem pur şi simplu prelua de undeva şi aplica în ţările noastre şi care să garanteze că astfel vom ajunge la o dezvoltare durabilă şi armonioasă pe termen lung între nevoile economice, sociale şi cele de mediu din ţările noastre (...) Ţine de fiecare stat în parte să-şi evalueze cât mai bine potenţialul propriu de avantaj competitiv prin aplicarea principiilor economiei verzi astfel încât să rămână competitiv într-o lume globalizată", a susţinut Paşca Palmer.

Potrivit ministrului român al Mediului, omenirea trăieşte şi se dezvoltă în limitele capacităţii finite de suport ale Planetei, iar distrugerea ecosistemelor ridică provocări imense în ceea ce priveşte asigurarea hranei pentru populaţia globului.

"Din cauza faptului că economia verde este încă percepută de multă lume ca un concept "misterios", sau chiar ca o modalitate nouă a statelor industrializate dezvoltate de a se impune faţă de economiile mai sărace sau emergente, mesajul care ar putea rezona cu mulţi dintre factorii cheie implicaţi - cum ar fi comunitatea de afaceri şi cea financiară, dar şi politicienii şi publicul larg - este acela de recunoaştere a mediului ca resursă şi motor de creştere verde, dar şi de creare de locuri de muncă, de prosperitate şi de reducere a sărăciei (...) Cred că suntem de acord cu toţii că nu există un plan B. Realitatea este că trăim şi ne dezvoltăm în limitele capacităţii de suport ale Planetei, limitele planetare, care sunt finite. Oamenii de ştiinţă semnalează clar că 4 din cele 9 limite, câte sunt în total, sunt deja depăşite, că schimbările climatice sunt, cel mai probabil, într-un punct din care nu mai există cale de întoarcere, că distrugerea ecosistemelor ridică provocări imense în ceea ce priveşte asigurarea hranei pentru aproape 9 miliarde de oameni cât vom fi în 2050, şi că acest cost al lipsei de acţiune este cu mult mai ridicat decât costul acţiunii", a mai afirmat ministrul Mediului, conform comunicatului.

În viziunea sa, implicarea şi cooperarea statelor şi Guvernelor, consecvenţa, coerenţă şi continuitatea în politicile publice, asumarea şi comunicarea, respectiv leadership-ul şi timpul sunt elemente total indispensabile, în contextul asigurării unei tranziţii de succes la economia verde.