Presiunea academică poate duce la o epidemie de burnout, anxietate şi depresie în rândul elevilor

Peste 500.000 de elevi de clasa a VIII-a şi peste 134.000 de elevi de clasa a XII-a vor susţine în această vară examenele de Evaluare Naţională sau Bacalaureat. Elevii vor trece printr-o serie de probe care au rolul de a-i maturiza, dar care, în acelaşi timp, le testează limitele emoţionale. Lăsaţi nesupravegheaţi şi fără sprijin, aceştia pot fi victimele unor afecţiuni grave precum burnout, tulburări de anxietate sau chiar depresie, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, pentru mulţi dintre elevi, dincolo de nevoia sau dorinţa de a obţine o medie cât mai mare, apare şi un sentiment acut de stres generat de aşteptările din jurul lor. Iar, de multe ori, aceste aşteptări vin chiar de la oamenii cei mai apropiaţi - părinţii, prieteni sau profesori. În unele cazuri vorbim de familia extinsă sau de cercul social.

Pentru un elev de 13-14 ani sau 17-18 ani, această stare de stres prelungit, combinată cu necunoaşterea procesului, incertitudine şi aşteptarea celor din jur de a reuşi se transformă în ceea ce se numeşte presiune academică.

Din păcate, stresul şi presiunea academică pot duce la o adevărată epidemie de burnout în rândul elevilor din ani terminali. În plus, aceştia sunt expuşi pericolului de a dezvolta episoade acute de anxietate, iar în cazurile cele mai severe, pot duce la depresie. Acestă din urmă afecţiune este una care se manifestă uneori fără semne vizibile, dar care, netratată poate avea consecinţe dintre cele mai grave. De aceea, în această perioadă, este extrem de important ca părinţii care sesizează astfel de manifestări să îi ducă pe copii la o evaluare specializată la timpul potrivit!

O analiză amplă realizată de UCL - University College London pe rezultatele a 52 de studii efectuate global asupra elevilor în perioada 1991-2022 arată efectele adverse ale presiunii academice. Astfel, în 48 dintre cele 52 de studii s-a dovedit existenţa unei legături clare între presiunea academică şi tulburările de anxietate şi depresie. Autorii analizei arată că în 17 din 19 studii a reieşit o asociere a stresului academic cu manifestări depresive, în 5 din 6 studii cu anxietatea, iar în 4 din 5 studii chiar cu intenţii suicidale. Aceste efecte apar frecvent pe tot parcursul anului şcolar la elevii din ani terminali şi cresc exponenţial pe măsură ce se apropie perioada examenelor.

Bogdan Stoian, psiholog clinician a identificat 10 motive care contribuie semnificativ la creşterea presiunii academice asupra elevilor care urmează să treacă prin procesul de examinare. Din păcate, pentru unii dintre absolvenţii de gimnaziu sau liceu, presiunea academică excesivă poate duce la un blocaj mental şi emoţional ce pot avea efectele menţionate mai sus.

Iată, aşadar, 10 motive care duc la creşterea presiunii academice asupra elevilor:

1.Aşteptările părinţilor

Este unul dintre factorii majori de stres care au efecte nefaste asupra elevilor în general şi, cu atât mai mult, înaintea unui examen important. De multe ori părinţii stabilesc ştacheta la care trebuie să se ridice copilul sau chiar traiectoria de urmat, fără să ţină neapărat cont de dorinţa acestuia. "Tradiţia" de familie (tata/mama este medic - copilul trebuie să fie la fel) poate devia elevul de la manifestarea propriului interes faţă de o carieră sau alta şi poate determina sentimente adverse şi o repulsie la adresa părinţilor sau chiar a domeniului respectiv

2.Cercul social şi validarea grupului

Colegii şi prietenii reprezintă puncte majore de reper pentru elevi pentru că fac parte din acelaşi cerc social. Presiunea academică poate creşte atunci când elevul nu vrea să aibă mai puţin succes decât aceştia sau alege să urmeze o anumită traiectorie doar pentru că asta fac colegii şi prietenii cei mai apropiaţi şi vrea astfel să fie obţină validarea grupului

3.Perspectiva unui eşec

Elevii nu sunt învăţaţi că eşecul face parte dintr-o dezvoltare ulterioară şi de aceea, de multe ori, percep eşecul ca pe o fatalitate. Îşi doresc să reuşească sub orice formă astfel că presiunea creşte pentru a nu rata un moment pe care îl consideră esenţial în viaţă. Aici apare adesea şi sentimentul de frică - faţă de rezultat, dar şi faţă de părinţi/familie/profesori

4.Presiunea dată de trenduri

Pentru elevii din noile generaţii, modelele de urmat provin dintr-o varietate mai mare de sfere, în principal din cele la care au acces facil. Social media şi mediul online au o influenţă mai mare asupra perspectivei de viaţă sau aşteptărilor pe care le au tinerii din actuala generaţie faţă de cele precedente astfel încă aceştia aleg să urmeze un trend, mai degrabă decât ceea ce li se potriveşte din punct de vedere al abilităţilor şi competenţelor

5.Nevoia de statut social

Unii dintre elevi aleg să urmeze o carieră care speră că le va conferi ulterior un statut social aparte şi merg spre domenii precum Medicină, Drept sau Inginerie, deşi nu au o atracţie spre astfel de cariere. Astfel, pun presiune să obţină admiterea şi ulterior calificarea în domeniu pentru a se alipi unui titlu sau unei distincţii ce, din păcate, nu îi reprezintă

6.Nevoia de a-şi impresiona părinţii

Când vine vorba despre un examen major, aşa cum sunt cele de clasa a VIII-a şi a XII-a, media finală ridicată şi admiterea la un liceu sau facultate de prestigiu poate reprezenta pentru elevi o bună oportunitate de a "creşte" în ochii părinţilor. Acest lucru se întâmplă mai des în cazul copiiilor care nu primesc prea des validarea muncii şi a activităţii şcolare. Elevii îşi doresc să impresioneze şi astfel generează un stres exagerat

7.Presiunea economică

Obţinerea unui loc la buget la facultate în condiţiile unor venituri mai modeste ale părinţilor poate reprezenta un factor de presiune ridicată asupra unui elev de liceu. Dacă acesta ştie că părinţii nu îşi permit să susţină financiar studiile "cu plată" va fi supus unui stres suplimentar pentru a obţine o notă mare

8.Nevoia de securitate

În principal cea economică este cea care pune o presiune mai mare pe elevi. Copiii ştiu că dacă vor obţine o medie mare au şanse să studieze şi ulterior să lucreze într-un domeniu care să le aducă venituri suficiente astfel încât să nu aibă sentimentul de nesiguranţă. În acelaşi timp, însă, nu iau în considerare posibilele modificări ale trendurilor pe piaţa muncii sau schimbări majore de meserii (vezi modul în care Inteligenţa Artificială va impacta actuala piaţă a muncii şi unele meserii)

9.Un examen, o şansă unică

Din păcate, mulţi dintre elevi sunt învăţaţi şi sfătuiţi să perceapă aceste examene, în special cel de Bacalaureat, ca pe un test al maturităţii. În mintea unora dintre ei apare ideea de "acum ori niciodată" sau "o şansă unică" sau "nu e loc de greşeală". În schimb, aceştia nu iau în calcul ideea unei viitoare reconversii profesionale dacă succesul nu vine conform aşteptărilor. Astfel, pentru mulţi dintre ei este de neconceput să nu ia examentul pentru că li se inoculează ideea că vor pierde "trenul"

10.Presiunea programului

Atât pentru elevii de gimnaziu, cât şi pentru cei de liceu, perioada premergătoare examenelor este extrem de încărcată. Studiul la şcoală, individual sau cu meditatori face ca programul zilnic să fie extrem de încărcat, iar un elev să studieze chiar şi 12 ori pe zi. În plus, nivelul foarte mare de informaţii care trebuie asimilate poate duce la un blocaj mental şi apariţia sentimentului de "burnout mental". Astfel, elevii resimt un stres exagerat sub forma unor atacuri de panică generate de lipsa capacităţii de a mai asimila.

Bogdan Stoian - psiholog

"Indiferent de motivele care generează această presiune academică, este foarte important că părinţii, prietenii sau personal calificat (psiholog, psishoterapeut) să discute cu elevul respectiv, să le asculte dorinţele, să le descopere neliniştile şi să le ofere sprijinul. În caz contrar există riscul major ca elevul să treacă printr-o experienţă traumatică greu de remediat pe viitor. Este un semnal clar de alarmă care trebuie să îi facă pe părinţi să apeleze la ajutor specializat. Uneori nu ne dăm seama de probleme decât atunci când este prea târziu, iar o evaluare făcută la timp poate chiar salva vieţi."

Nu în ultimul rând, presiunea academică poate să apară punctual şi din alte motive, cum ar fi o relaţie personală (ex: prietena mea merge la Informatică, mă duc şi eu cu ea / prietenul meu va studia la Cluj-Napoca, mă mut şi eu acolo) sau de lipsa definirii proprieri personalităţi - elevii care spun că nu ştiu ce vor şi ce le place.