100 de bănci şi 1000 de suspecţi într-o investigaţie privind fraude fiscale, în Germania

Cancelarul german Olaf Scholz se va confrunta în această săptămână cu întrebări din partea unor parlamentari, cu privire la rolul său în combaterea unei fraude fiscale de miliarde de euro, iar investigaţia amplă referitoare la această schemă ameninţă să-l submineze în timp ce se confruntă cu o criză energetică şi cu consecinţele negative ale războiului din Ucraina, informează news.ro.

În cadrul schemei, cunoscută sub denumirea de "cum-ex" sau eliminarea dividendelor, băncile şi investitorii tranzacţionează rapid acţiuni ale companiilor în jurul zilei de plată a dividendelor, estompând proprietatea asupra acţiunilor şi permiţând mai multor părţi să pretindă în mod fals reduceri de impozite pentru dividende.

Lacuna, acum închisă, s-a transformat într-un scandal politic, reaprins de titlurile recente din presă potrivit cărora procurorii care cercetau schema din Hamburg, unde Scholz a fost anterior primar, au descoperit 200.000 de euro în seiful unui politician local.

Investigaţia a dobândit dimensiuni vaste. Oficialii guvernamentali spun că este vorba despre aproximativ 100 de bănci de pe patru continente şi cel puţin 1.000 de suspecţi.

Scholz este afectat într-un moment în care coaliţia sa de guvernare se luptă cu nemulţumirea publică tot mai mare faţă de costurile vertiginoase ale energiei, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Vineri, Scholz urmează să se confrunte cu parlamentarii locali din Hamburg, care investighează de ce, când Scholz era primar, a fost nevoie de o intervenţie a Ministerului de Finanţe pentru ca autorităţile locale să ceară rambursarea milioanelor de euro câştigate în cadrul schemei de către Warburg, o importantă bancă locală.

Scholz a respins sugestiile de intervenţie politică în numele băncii, dar parlamentarii locali spun că problema nu a fost încă rezolvată.

"Suspectarea influenţei politice trebuie să fie înlăturată", a spus Goetz Wiese, un politician creştin-democrat care îi va adresa întrebări lui Scholz.

"Scholz trebuie să pună toate faptele pe masă", a spus parlamentarul.

În timpul campaniei electorale din 2021, Scholz a fost supus unei presiuni din cauza unei fraude la Wirecard, care s-a prăbuşit de atunci. Asta nu i-a deturnat eforturile de a deveni cancelar, dar Fabio De Masi, un fost membru al parlamentului german care a investigat acest lucru şi scandalul Wirecard, a spus de această dată că ar putea fi diferit.

"Această aventură are un mare potenţial de a-l pune în pericol pe Scholz. Mediul politic este diferit acum, odată cu creşterea preţurilor gazelor", a spus De Masi.

Aproximativ 48% dintre cei întrebaţi într-un sondaj realizat de Welt TV din Germania au spus că scandalul cum-ex l-ar "răni definitiv" pe Scholz.

Cancelarul s-a confruntat deja cu parlamentarii din Hamburg, anul trecut, şi a recunoscut că a avut atunci o serie de întâlniri cu preşedintele de atunci al Warburg şi, deşi a spus că nu îşi poate aminti detalii, a negat că şi-a folosit influenţa ca primar pentru a întârzia rambursarea fondurilor.

"Acesta este o problemă de doi ani şi jumătate. Au fost studiate nenumărate dosare, au fost audiate nenumărate persoane. Rezultatul este întotdeauna: nu a existat nicio influenţă politică", a spus recent Scholz reporterilor.

Însă cazul a ajuns din nou în atenţie în ultimele săptămâni. Anchetatorii de stat care cercetau escrocheria fiscală au găsit peste 200.000 de euro într-o cutie de valori aparţinând unui fost politician din Hamburg, din partidul social-democrat al lui Scholz, a declarat o persoană care cunoaşte direct ancheta.

Scholz a negat orice cunoştinţă despre aceşti bani sau despre originea acestora şi a spus că nu mai are contact cu parlamentarul implicat.

Parlamentarul nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Dar descoperirea, care a fost relatată pe scară largă în mass-media germană, a reaprins interesul pentru caz şi va spori controlul asupra lui Scholz, când va vorbi vineri.

Autorităţile care încearcă să tragă la rîspundere persoane şi instituţii pentru una dintre cele mai mari fraude postbelice din Germania şi să recupereze banii pentru buget, au percheziţionat birourile locale ale unor bănci, inclusiv Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays.

Creierul din spatele stratagemei fiscale complexe a fost extrădat din Elveţia pentru a fi judecat în Germania.

Warburg a spus că a plătit înapoi taxele necesare. Morgan Stanley şi Barclays au refuzat să comenteze. Bank of America a declarat că cooperează cu autorităţile.

Parlamentarii şi oficialii spun că efortul este departe de a se termina.

"Va mai dura mulţi ani pentru ca Germania să treacă prin această enormă fraudă fiscală", a spus Milan Pein, membru al comisiei parlamentare din Hamburg, care îl va audia pe Scholz.

Ministerul de Finanţe al Germaniei a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că cele 16 landuri ale naţiunii au identificat daune de 3,9 miliarde de euro şi că 1,8 miliarde de euro au fost sau erau în curs de a fi recuperate.

Dar această sumă datează de aproape doi ani şi experţii spun că daunele reale ar putea fi mult mai mari.

Christoph Spengel, profesor de fiscalitate internaţională la Universitatea din Mannheim şi membru al Consiliului consultativ al Ministerului de Finanţe, a estimat prejudiciul total la până la 10 miliarde de euro şi a spus că practica de eliminare a dividendelor ar putea continua.

Ministerul Finanţelor din Hesse, unde se află centrul financiar al ţării, Frankfurt, spune că 30 de bănci datorează 527 de milioane de euro şi au rambursat până acum 285 de milioane de euro.

Ministerul de Finanţe al Bavariei a declarat pentru Reuters că a evaluat un prejudiciu de 746 de milioane de euro.

Băncile au rambursat până acum 347 de milioane de euro.

Băncile de stat din Germania participau, de asemenea, la schema de eliminare a dividendelor, punând în buzunar reduceri de impozite.

LBBW, cea mai mare bancă de stat, cu sediul în Stuttgart, a declarat că a rambursat 166 de milioane de euro, deduceri din impozite revendicate pe nedrept, primite în 2007 şi 2008.

În general, băncile fie au acţionat ca creditori pentru investitori, au intermediat tranzacţii şi au încasat comisioane, fie au solicitat rambursarea unor taxe la care nu aveau dreptul.

Procurorii din Koln au fost deosebit de agresivi în urmărirea cazului. Un reprezentant a spus că investighează în prezent 50 de instituţii financiare şi brokeri internaţionali şi naţionali.

În 2020, doi bancheri britanici au primit închisoare cu suspendare şi unul o pedeapsă de 14 milioane de euro, în prima condamnare penală în acest caz. La începutul acestui an, un alt bancher, fost angajat al M.M. Warburg, a fost condamnat la închisoare. Judecătorul a spus că, în calitate de director general al unei companii de investiţii Warburg, a ajutat la înfiinţarea a două fonduri pentru a profita de pe urma tranzacţiilor.