A DEPĂŞIT PRAGUL DE 30.000 DE PUNCTE Indicele bursier japonez Nikkei 225 a urcat cu 32% în jumătate de an

Drumul parcurs de indicele bursier japonez Nikkei 225 până la pragul de 30.000 de puncte, atins recent, a fost unul lung, iar nivelul actual al acestuia îi trimite pe investitori cu gândul la recordul maxim istoric consemnat în 1989, chiar dacă mai e ceva distanţă până spre valoarea respectivă, care se apropia de 39.000 de puncte.

Creşterile consemnate de acţiunile societăţilor japoneze s-au accelerat în ultima vreme, pe fondul tranzacţiilor globale cu risc, provocate de optimismul în ceea ce priveşte o redresare economică după pandemia de coronavirus, conform Bloomberg. Sursa menţionează că ponderarea mare pe piaţa niponă a acţiunilor ciclice - care aparţin unor companii ce îşi desfăşoară activitatea în industrii sensibile la schimbările economice - şi câştigurile solide ale societăţilor majore, precum Sony Corp. şi SoftBank Group Corp., au atras investitorii, existând semne şi că străinii îşi recapătă interesul pentru titlurile listate la Tokyo.

"Primim mai multe întrebări de la investitori cu privire la Japonia", potrivit analiştilor Citibank, citaţi de Bloomberg, care presupun că acest lucru se datorează performanţei recente a indicelui Nikkei 225.

De la sfârşitul lunii august 2020, când prim-ministrul nipon Yoshihide Suga a apărut drept candidatul probabil să devină primul nou lider nipon din ultimii opt ani, iar investitorul american Warren Buffett a făcut un pariu de 6 miliarde de dolari pe acţiuni japoneze, indicele Nikkei 225 a crescut cu 32%, comparativ cu 12%, cât a fost, în acelaşi interval, câştigul înregistrat de indicele american S&P 500.

Această evoluţie a realimentat redresarea indicelui post-criză financiară, care a început după ce Shinzo Abe a devenit prim-ministru al Japoniei, în 2012.

Amintim că investitorii străini şi-au pierdut în cele din urmă entuziasmul pentru programul premierului (Abenomics), iar astfel Nikkei 225 a ajuns la un nivel cuprins între 20.000 şi 25.000 de puncte în ultimii trei ani şi jumătate. În 2020, însă, Nikkei 225 a urcat la 25.000 de puncte, ca în anul curent să treacă, în condiţiile mai sus menţionate, de pragul de 30.000 de puncte.

În cele două sesiuni de tranzacţionare din această săptămână, indicele a câştigat aproape 1.000 de puncte. Ieri, Nikkei 225 a încheiat ziua în urcare cu 1,3%, la 30.467,75 puncte.

Indicele japonez a consemnat recordul maxim istoric de 38.915,87 de puncte în ultima zi de tranzacţionare din 1989, exact în momentul în care bula preţurilor activelor stătea să izbucnească.

Indicele blue-chip trebuie să crească cu aproximativ 27% faţă de nivelul actual ca să stabilească un nou record al tuturor timpurilor, iar analiştii sunt de părere că Jocurile Olimpice programate să aibă loc la Tokyo, a căror soartă nu este chiar sigură, reprezintă un factor care poate determina ascensiunea, cât de curând, a indicelui până la un vârf istoric.

Conform Bloomberg, şi deciziile viitoare ale băncii centrale a SUA (Federal Reserve - Fed) şi Băncii Japoniei sunt în centrul atenţiei investitorilor. Banca Japoniei deruelază un program de cumpărare de ETF-uri (fonduri tranzacţionate la bursă) care susţin capitalul propriu, iar acesta ar putea fi modificat în luna martie.

Ministrul Finanţelor din Japonia, Taro Aso, a refuzat recent să comenteze pe marginea preţurilor acţiunilor nipone, atunci când indicele Nikkei 225 a ajuns la 30.000 de puncte, la fel purtătorul de cuvânt al Guvernului, Katsunobu Kato.

În schimb, casele mari de brokeraj din Japonia anticipează că acţiunile tranzacţionate la bursele nipone vor continua să crească în 2021. "Nu există încă sentimentul că acţiunile sunt supraevaluate", a declarat recent CEO-ul Daiwa Securities Group Inc., Seiji Nakata.

• Guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, consideră că avansul acţiunilor reflectă optimismul economic

Guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, a afirmat recent că evoluţia ascendentă consemnată de piaţa acţiunilor din Japonia reflectă optimismul privind perspectivele economiei globale, oficialul anulând punctele de vedere potrivit cărora politica sa monetară extrem de relaxată a alimentat o bulă a preţurilor activelor.

Potrivit CNBC, Kuroda a declarat că banca centrală va fi vigilentă în privinţa riscurilor financiare asociate cu o politică de relaxare monetară prelungită. Kuroda a subliniat însă că este prematur să fie dezbătută o eventuală renunţare la politica super-relaxată, inclusiv achiziţiile uriaşe ale băncii centrale şi deţinerile de ETF-uri, deoarece pandemia de coronavirus continuă să afecteze economia.

"Este posibil să fie nevoie de mult timp până ne vom atinge obiectivul de inflaţie. Ca atare, acum nu este momentul să ne gândim la o ieşire din aceste politici, inclusiv din cumpărarea de ETF-uri", a subliniat guvernatorul Băncii Japoniei.

Banca centrală niponă a dezvăluit un plan de revizuire a instrumentelor sale de politică monetară, inclusiv a programului de cumpărare de ETF-uri, în martie, pentru a-l face mai durabil, în condiţiile în care pandemia o obligă să-şi menţină stimulentele pentru o perioadă prelungită. Planul reflectă o îngrijorare tot mai mare în rândul factorilor de decizie politică cu privire la costul în creştere al relaxării cantitive extinse.

Unii analişti critică Banca Japoniei pentru continuarea cumpărării de ETF-uri în cantităţi uriaşe într-un moment în care preţurile acţiunilor de pe pieţele din Tokyo au stabilit noi niveluri maxime.

Potrivit lui Kuroda, este greu de prezis dacă pieţele bursiere se află într-un bulă.

"Optimismul asupra perspectivelor economice globale şi lansarea vaccinurilor împotriva Covid ar putea sta în spatele creşterii recente a preţurilor acţiunilor", a adăugat Kuroda, menţionând însă că perspectivele globale rămân extrem de incerte, iar riscurile la adresa economiei Japoniei se menţin.

• Carlyle, la a treia încercare de listare a WingArc1st la Tokyo

Societatea americană de investiţii Carlyle Group Inc. urmează să obţină săpămâna aceasta aprobarea pentru o ofertă publică iniţială (IPO) a companiei japoneze WingArc1st Inc. la Bursa din Tokyo, potrivit unor surse citate de Reuters, care menţionează că aceasta este a treia încercare de a lista producătorul de software.

Compania japoneză va fi listată până la mijlocul lunii martie, cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 50 de miliarde de yeni (475 de milioane de dolari), conform surselor.

Nu este clar cât intenţionează Carlyle să vândă din WingArc1 şi nici suma pe care are în plan să o strângă prin intermediul IPO-ului.

Carlyle şi Bursa de Valori din Tokyo au refuzat să comenteze pe marginea listării. Un purtător de cuvânt al WingArc1st a declarat că dezvoltatorul de software are în vedere listarea, dar nu a dorit să ofere detalii.

Carlyle a cumpărat WingArc1st de la compania japoneză Orix Corp. pentru o sumă nedezvăluită, în 2016. Firma de investiţii a abandonat planurile de IPO în 2019 din cauza condiţiilor pieţei şi din nou anul trecut din cauza pandemiei de Covid-19. Astfel, o listare de succes a WingArc1st, care dezvoltă şi vinde software de afaceri, inclusiv oferte bazate pe cloud, ar veni după două eşecuri înregistrate în lansarea acestei operaţiuni pe piaţa din Tokyo.

Carlyle deţinea 47,3% din WingArc1st în februarie 2020. De atunci, a vândut cote din această societate către casa de comerţ Itochu Corp. şi alţi investitori, arată datele Refinitiv.

Carlyle pare acum să profite de creşterea pieţei bursiere japoneze până la cea mai mare valoare din ultimii 30 de ani. O ofertă publică iniţială de succes ar fi cea de-a opta derulată de Carlyle din Japonia.

Bursa de la Tokyo a informat că, în timp ce 18 companii japoneze, inclusiv WingArc1st, şi-au amânat IPO-urile anul trecut din cauza coronavirusului, 11 dintre acestea s-au listat cu succes până la sfârşitul lunii ianuarie 2021.

În schimb, Kioxia Holdings Corp., al doilea mare producător mondial de cipuri de memorie flash, şi-a abandonat în septembrie planul de listare, deoarece tensiunile SUA-China au afectat piaţa globală a cipurilor.

• Peste jumătate dintre firmele japoneze vor ca Jocurile Olimpiace să fie anulate sau amânate

Peste jumătate dintre firmele japoneze consideră că Jocurile Olimpice de la Tokyo ar trebui anulate sau amânate, conform unui sondaj realizat de think tank-ul Tokyo Shoko Research, care pune în lumină îndoieli cu privire la soarta acestui eveniment.

Sondajul, realizat online în perioada 1-8 februarie, a arătat că 56% dintre companiile chestionate consideră că Japonia ar trebui să anuleze sau să amâne Jocurile Olimpice, proporţie în creştere faţă de 53,6% în sondajul anterior, din august 2020. Doar 7,7% dintre firmele chestionate au declarat că Jocurile Olimpice ar trebui să se desfăşoare în formă completă aşa cum era programat anul acesta, în scădere faţă de 22,5% în sondajul anterior.

Aproape 20% susţin că Jocurile Olimpice ar trebui să aibă loc cu un număr limitat de spectatori, în timp ce 17% consideră că nu ar trebui ca acestea să se desfăşoare fără spectatori.

Peste 70% dintre firme susţin că anularea sau amânarea Jocurilor Olimpice aproape că nu ar avea impact asupra câştigurilor lor.

Sondajul, care a acoperit peste 11.000 de firme, a fost realizat înainte de demisia de vineri a preşedintelui Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice Tokyo 2020, Yoshiro Mori, după unele remarci sexiste.

Japonia face eforturi să ţină în frâu pandemia de coronavirus, iar prim-ministrul Yoshihide Suga a promis că va obţine condiţii pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară începând cu data de 23 iulie, cu un an întârziere faţă de data prevăzută iniţial.