A început cursa internaţională crypto

Cursa spre adoptarea tehnologiilor blockchain seamănă, într-o măsură, cu revoluţia pe care a adus-o zborul în transport. În filmul "Acei oameni minunaţi, în maşinile lor zburătoare", din 1965, Hollywood a surprins foarte bine senzaţia de noutate revoluţionară în cursa Londra - Paris, din 1910. Indiferent de naţionalitate, piloţii au făcut orice pentru a participa şi a câştiga cursa, pentru a împinge limitele unei tehnologii abia născute din creativitatea umană. Acum, la mai bine de un secol distanţă, un lucru similar se întâmplă în mediul internaut.

Tehnologia blockchain reprezintă un catalog virtual de schimburi securizate între utilizatori, într-o reţea descentralizată. Schimburile acestea digitale, practic transmisiunile de date, într-o definiţie simplistă, iau forma unor monede virtuale. Ele sunt emise de reţea, în funcţie de anumiţi factori. Reţeaua ia rolul de bancă naţională, iar valoarea monedei este dată de utilizarea acesteia în scopuri comerciale, dar şi prin listarea la bursele de profil. Noua monedă din Estonia ar urma să fie lansată printr-o ofertă publică (ICO - Initial Coin Offering).

Într-un ICO, un număr arbitrar de monede de acest tip virtual sunt emise şi vândute, contra cost (real), într-o perioadă determinată de timp. Odată încheiată perioada, moneda este listată la burse, iar procesul normal de emitere treptată şi cumpărare sau vânzare intră în joc. Un ICO asigură atât finanţarea proiectului aferent, cât şi posibilitatea de a face profit, pe termen lung. În general, costul unei monede virtuale în momentul post-ICO scade pe termen scurt, ca apoi să crească, treptat. În diferenţa dintre cele două preţuri există profituri imense.

La momentul actual, există 886 de monede virtuale şi 230 de active virtuale. Toate au fost lansate printr-o formă de ICO. Ethereum, spre exemplu, a fost listat la burse în august 2015 cu un preţ de 2,83 USD. Momentan valorează 371 USD.

Nu doar din perspectiva atragerii de capital, dar şi pentru beneficiile pe care sistemul blockchain le oferă (transparenţă, securitate, descentralizare), statele lumii încep să adapteze tehnologia la nevoile lor. În luna aprilie, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că dezvoltă o monedă virtuală naţională pe un blockchain hibrid (privat şi public). Emiterea noii monede virtuale, precum şi rata de schimb cu rubla sunt controlate de stat. Tranzacţiile ar fi vizibile pe catalogul public de date, dar probabil că anumite aspecte ale schimburilor financiare sau contractele aferente ar fi private.

Într-un context mai larg, Ministerul de Finanţe rus a redactat o iniţiativă legislativă pentru camera inferioară a Parlamentului. Măsura intenţionează să incrimineze deţinerea sau minarea Bitcoin, cu pedepse de până la şapte ani de închisoare şi amenzi usturătoare. În momentul actual, Bitcoin este principala cale "de intrare" în lumea crypto-monedelor virtuale. Practic, Guvernul rus ar impune cetăţenilor săi adoptarea noii monede şi ar atrage capitalul care se duce, momentan, în Bitcoin.

În China, care deţine partea leului din minarea monedelor virtuale (procesul de emitere), în special Bitcoin şi care are un cuvânt greu în ceea ce priveşte preţul celei mai valoroase monede virtuale, Banca Centrală a anunţat dezvoltarea unui prototip de monedă virtuală naţională. În iunie, conform MIT Technology Review, s-au demarat testele cu câteva bănci comerciale chinezeşti, iar noua monedă ar urma să funcţioneze în paralel cu yuan-ul, moneda naţională. Având în vedere unele limitări tehnice ale blockchain-ului, cum ar fi incapacitatea sistemului de a tolera tranzacţii instantanee, pe un volum mare, se pare că varianta chinezească va folosi sistemul de blockchain doar în identificarea depozitelor.

În Islanda, ca exemplu libertarian, un creator anonim cu pseudonimul Odinsson a anunţat dezvoltarea unei monede criptografice naţionale pe nume Auroracoin. A distribuit, în mod gratuit, folosind sistemul naţional de tip CNP, aproximativ 32 de monede fiecăruia dintre cetăţeni (introducerea CNP-ului pe un site dădea acces la aceste monede, într-un portofel virtual). Cele 32 de monede erau listate cu o valoare totală de 385 USD, sumă practic primită de orice cetăţean al ţării. Astăzi, Auroracoin (AUR) are o capitalizare de 6 milioane de dolari americani şi preţ subunitar (în jur de 76 de cenţi pe monedă). La lansare, în martie 2014, preţul a crescut la 43 USD, ca apoi să scadă dramatic. Auroracoin nu a fost susţinută de guvernul islandez, care chiar a avertizat cu privire la posibile riscuri, dar şi despre potenţialul de evaziune fiscală.

În România, există servicii serioase de schimb între principalele monede virtuale în lei sau euro, cum ar fi Coinflux.ro, dar piaţa de monede crypto este relativ mică şi mai degrabă folosită pentru speculă. O atenţie mai mare a fost dată monedelor care au în spate sisteme de tip piramidal sau MLM, cum ar fi OneCoin sau Veros Coin, ultima putând fi utilizată, la terminalele ZebraPay din ţară, pentru a plăti facturi. În general, subiectul blockchain a fost, însă, ignorat la nivel central.

Ruxandra Avram, şeful compartimentului de Reglementare şi Monitorizare a Sistemelor de Plăţi şi Sistemelor de Decontare din Banca Naţională a României, a declarat, în data de 23 februarie 2017, că BNR "nu crede" în Bitcoin: "Tehnologia de bitcoin se suprapune, practic, cu moneda virtuală. Noi, ca bancă centrală, nu credem foarte mult în bitcoin, pentru că nu e ceva palpabil. Personal, văd o suprapunere între tehnologia Blockchain şi moneda virtuală în sine. Alţii spun că e bine să luăm tehnologia şi o utilizăm la ce? În momentul de faţă, nu avem vreo iniţiativă la nivelul băncii centrale de a adopta aceste tehnologii, pentru că nu le digerăm foarte bine. O să vedem, mai aşteptăm. Discuţii se poartă pe această temă".

Şi Estonia a anunţat dezvoltarea unei monede virtuale naţionale, la sfârşitul lunii iulie. Anunţul a fost făcut în cadrul programului de E-residency, mai exact iniţiativa care permite crearea virtuală de firme cu prezenţă juridică în Estonia (şi UE). Noua monedă ar reprezenta o măsură complementară de dezvoltare a comunităţii, cu 22.000 de e-rezidenţi din peste 135 de ţări. Planul se bucură de susţinerea şi consultanţa lui Vitalik Buterin, tânărul canadian de origine rusă care a inventat principalul competitor al Bitcoin, sistemul Ethereum. Mica ţară baltică se alătură, astfel, celorlalte state care au anunţat intenţia de a dezvolta monede virtuale pe baza tehnologiei blockchain.

Un Bitcoin valorează acum aproximativ 18.400 lei sau 4000 euro. În iulie 2010, un bitcoin valora 4 eurocenţi. Principalul competitor, Ethereum, valorează 350 de euro pe monedă/token şi atrage investiţii în tehnologie din partea Microsoft, IBM, Intel, dar şi nume grele din sistemul bancar global, cum ar fi UBS, J.P.Morgan, Credit Suisse, Santander etc.