Abuzul în serviciu, de la pragul de 250.000 lei în Senat la zero lei în Camera Deputaţilor

Camera Deputaţilor a decis, ieri, cu 191 de voturi pentru, 66 voturi împotrivă, 12 abţineri şi 8 parlamentari care nu au exprimat nicio opţiune, că nu este nevoie de niciun prag în lei pentru ca funcţionarii publici care săvârşesc abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu să fie traşi la răspundere penală.

Modificarea definirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu s-a dovedit un joc de alba-neagra, "asta n-are, asta are, asta e câştigătoare", pentru coaliţia PSD-PNL-UDMR. După ce săptămâna trecută plenul Senatului a votat, conform deciziilor Curţii Constituţionale, instituirea unui prag de 250.000 lei pentru existenţa acestor infracţiuni, prag care era egal cu cel prevăzut de OUG13/2017 şi care a fost contestat de opoziţia parlamentară, ieri plenul Camerei Deputaţilor a decis că nu este nevoie de instituirea vreunui prag. Asta după ce, la sfârşitul săptămânii trecute Marcel Ciolacu - preşedintele Camerei Deputaţilor şi Cătălin Predoiu - ministrul Justiţiei au afirmat că forul decizional (Camera Deputaţilor) va stabili un prag mult mai mic pentru cele două infracţiuni, de doar 9000 lei.

Mai mult, la începutul acestei săptămâni, şedinţa de luni a Camerei Deputaţilor a început cu 40 de minute întârziere, pentru că ministrul Justiţiei le-a explicat deputaţilor PSD la grupul social-democrat din Parlament de ce este nevoie de prag. Cu toate acestea, în Comisia Juridică lucrurile s-au schimbat radical şi raportul întocmit şi trimis plenului Camerei nu a mai prevăzut niciun prag pentru abuzul în serviciu şi pentru neglijenţa în serviciu.

Toată această stare de lucruri a fost observată de liderii opoziţiei, care nu au ratat prilejul ca în şedinţa de plen de ieri, atât la dezbaterea pe articole a modificărilor la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală, cât şi după votul final să critice coaliţia PSD-PNL-UDMR şi pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

"Prima oară a fost pragul de 250.000 lei, apoi de 9.000 lei, apoi de 6.000 lei, după care nu a mai fost niciun prag", a arătat deputatul George Simion, preşedintele AUR, care i-a criticat pe deputaţii UDMR că, deşi la dezbaterile generale au susţinut că trebuie respectate deciziile CCR, pe urmă au votat modificarea Codului Penal aşa cum s-a stabilit în cadrul coaliţiei de guvernare.

Deputatul Ion Stelian, fost ministru al Justiţiei în guvernul Cîţu, din partea USR a adăugat: "E prag, nu e prag, ieri era 250.000 lei cât vroia domnul Dragnea, azi nu mai e, e o nebunie curată. Ce va rezulta din votul Parlamentului va fi în folosul infractorilor. Domnul Predoiu a venit să explice că e nevoie de un prag conform deciziei CCR şi apoi a susţinut că nu mai este nevoie de prag. CCR ne cere să definim intensitatea abuzului în serviciu, iar noi nu facem acest lucru prin proiectul de modificare a Codului Penal. Domnul Iohannis, domnul Ciolacu şi domnul Ciucă au decis să nu respecte decizia CCR, pentru că actuala componenţă a CCR este numită de aceştia".

Fostul premier Ludovic Orban, actualul preşedinte al formaţiunii Forţa Dreptei, a afirmat că tot ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament privind modificarea Codului Penal "ţine de Kafka şi de Caragiale", în timp ce Cătălin Dulă, preşedintele USR a spus: "Ce aţi făcut în aceste zile e de noaptea minţii. Ministrul Predoiu spunea în urmă cu trei zile că susţine şi îşi asumă pragul de 250.000 lei. Astăzi susţineţi că nu trebuie prag. Îl faceţi pe Florin Iordache să pară un ministru al Justiţiei cu coloană vertebrală în comparaţie cu dumneavoastră".

Colegul său de partid, deputatul Ionuţ Moşteanu a afirmat: "Este regretabil că ministrul Predoiu vine astăzi în Parlament, după ce şi-a bătut joc de întreg procesul legislativ şi a susţinut pragul de 250.000 lei. S-a speriat apoi de furia oamenilor şi s-a ascuns. L-am văzut prin spatele uşilor închise pe la PSD, încercând să îi convingă pe social-democraţi să voteze proiectul lui, în loc să vină în Comisia juridică să susţină proiectele, în loc să dea timp pentru o dezbatere rezonabilă a acestor proiecte. Se bucură acum că scapă de bătaia de cap".

Nerespectarea deciziilor CCR a fost invocată şi de deputatul neafiliat (fost PSD) Dumitru Coarnă.

"Sunt trei sau patru decizii ale Curţii Constituţionale care spun că abuzul în serviciu trebuie să aibă un plafon, dar se pare că Parlamentul nu doreşte să respecte aceste decizii deşi ele sunt obligatorii pentru toată lumea. Vom ataca la CCR această iniţiativă legislativă, pentru că încalcă normele constituţionale. Trimiteţi oameni la puşcărie, încălcând deciziile CCR", a declarat Dumitru Coarnă.

După votul final, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu le-a răspuns tuturor celor de mai sus: "Proiectele de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală se încadrează în linia Constituţiei. Aceste proiecte, aşa cum au fost votate astăzi, au stat în mâna celor de la USR aproximativ 12 luni, perioadă în care nu au fost adoptate. Aţi stat şi v-aţi uitat la ele şi apoi au fost preluate de coaliţia PSD-PNL-UDMR. După dezbateri dure, complicate, dificile, a fost adoptat acest proiect. Ce să înţelegem? Că e bine ca dumneavoastră care staţi, vorbiţi şi nu faceţi nimic, sau e bine ca noi care prin dezbateri, uneori în contradictoriu, votăm şi lăsăm ceva în Monitorul Oficial? Peste ani de zile, ceea ce va rămâne nu sunt declaraţiile, trotinetele, cablurile şi boxele dumneavoastră, ci sunt legile adoptate de această coaliţie. Coaliţia PSD-PNL-UDMR a votat anul trecut desfiinţarea SIIJ, pentru că aţi fost incapabili să o faceţi, a votat şi legile justiţiei la care v-aţi uitat 12 luni ca pisica în calendar, a votat legea privind avertizorii de integritate, legea privind consolidarea ANABI - necesară pentru recuperarea produselor infracţiunii - şi în fine codurile penale. Deci noi suntem de vină că adoptăm într-un an şapte legi pentru consolidarea justiţiei şi voi, care nu faceţi nimic, ne daţi lecţii".

În ceea ce priveşte Codul de Procedură Penală, deputaţii au decis să permită ca interceptările efectuate de serviciile secrete să poată fi utilizate ca probe în procesele penale.

Cele două legi, dacă nu vor fi atacate la Curtea Constituţională de reprezentanţii opoziţiei parlamentare, vor fi înaintate spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.