Acord de parteneriat pentru fondurile europene alocate în perioada 2021-2027

Comisia Europeană a finalizat, ieri, acordul de parteneriat cu autorităţile competente de la Bucureşti, prin care ţara noastră ar urma să primească, în cursul anului 2022 şi în următorii cinci ani, 31,5 miliarde euro pentru proiectele ce vor fi realizate în domeniul coeziunii economice, sociale şi teritoriale, precum şi a tranziţiei verzi şi digitale, se arată într-un comunicat de presă emis de instituţia de la Bruxelles.

Din alocarea respectivă, 4,33 miliarde euro sunt destinaţi pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi vor sprijini cercetarea şi inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi şi universităţi. Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare şi activităţile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiţionale.

În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor şi în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar şi în îmbunătăţirea competenţelor digitale ale populaţiei, în special ale elevilor şi profesorilor.

6,75 miliarde lei vor merge către investiţiile din tranziţia verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversităţii, crearea de spaţii verzi, gestionarea riscurilor şi măsuri de mobilitate urbană durabilă. Din suma respectivă, 2,3 miliarde euro vor fi alocaţi pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale şi publice şi pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie şi a sistemelor energetice inteligente, în timp ce 2,34 miliarde euro vor sprijini sectorul apei şi al apelor reziduale, precum şi îmbunătăţirea economiei circulare, cu accent pe deşeuri, reutilizare şi reciclare. Restul de 2,14 miliarde euro vor finanţa proiecte destinate atenuării impactului social şi economic al tranziţiei verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acest fond va fi direcţionat către regiunile româneşti cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui şi a lignitului şi se va axa pe transformarea industriilor energointensive.

Pentru asigurarea accesului cetăţenilor la sănătate şi pentru îmbunătăţirea calităţii, a eficacităţii şi a rezilienţei sectorului medical, prin acordul semnat ieri vor fi realizate investiţii în valoare de 2,3 miliarde euro. De alocarea respectivă vor beneficia şi grupurile vulnerabile, pentru a se reduce inegalităţile din cadrul societăţii.

După fondurile alocate prin PNRR, infrastructura de transport din ţara noastră va primi încă 7,2 miliarde euro din Fondul de coeziune şi din Fondul European de Dezvoltare Rurală pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale şi mai durabile. Se va acorda o atenţie deosebită trenurilor şi căilor ferate, dar şi extinderii transportului public durabil din oraşe. Investiţiile în reţelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăţi legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpaţi şi vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creşterea economică şi la mobilitatea forţei de muncă.

Pentru îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii, cu un accent special pe scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor, pe o educaţie de calitate şi favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competenţe şi pe formare, ţara noastră va primi 7,3 miliarde euro din Fondul social european Plus (FSE+). De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde euro EUR pentru dezvoltarea antreprenoriatului social şi pentru sprijinirea consolidării capacităţilor în rândul partenerilor sociali şi al organizaţiilor societăţii civile. Fondul va îmbunătăţi accesul la educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari, reducând rata de părăsire timpurie a şcolii. Va fi, de asemenea, îmbunătăţită relevanţa a educaţiei şi formării profesionale şi a învăţământului terţiar pentru piaţa muncii.

Tot în domeniul incluziunii sociale, pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor şi a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde euro care vor finanţa proiectele menite să îmbunătăţească accesul la serviciile sociale şi calitatea acestora şi să dezvolte servicii sociale, educaţionale şi medicale integrate în 2.000 de comunităţi rurale.

Acordul de parteneriat acoperă finanţarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ şi Fondul de coeziune), Fondul de Tranziţiei Justă şi Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit şi Acvacultură. Documentul pregăteşte terenul pentru implementarea investiţiilor aferente, vizând 8 programe regionale şi 9 programe naţionale. Ţara noastră este al 18-lea stat membru UE care are un acord de parteneriat semnat cu Comisia Europeană pentru fondurile alocate în perioada 2021-2027.

Menţionăm că, pe lângă aceste fonduri, ţara noastră va primi o sumă importantă şi pe Politica Agricolă Comună pentru susţinerea fermierilor, culturilor şi zootehniei.