Raport ECA: Banii din PNRR-uri ajung foarte greu în economia reală

Comisia Europeană a plătit către statele membre UE doar 213 miliarde euro, în primii trei ani, din totalul sumei de 724 miliarde euro prevăzuţi în Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), ceea ce reprezintă doar o treime din finanţarea alocată până la finalul anului 2026, arată raportul de audit publicat ieri de Curtea de Conturi Europeană (ECA) cu privire la cheltuirea sumlor destinare redresării în urma pandemiei Covid-19.

Ivana Maletić, şefa echipei de auditare a MRR, a declarat: "Tragem un semnal de alarmă deoarece, până la jumătatea perioadei de aplicare a mecanismului, ţările din UE au făcut uz de mai puţin de o treime din fondurile planificate şi au atins mai puţin de 30% din jaloanele şi ţintele lor predefinite. (...) Absorbţia la timp a banilor din MRR este esenţială: se pot evita astfel blocaje în realizarea măsurilor spre sfârşitul perioadei mecanismului şi se reduce riscul unor cheltuieli ineficiente şi eronate".

Auditorii din cadrul ECA sunt nemulţumiţi de ritmul utilizării fondurilor şi mai ales de faptul că, din cele 213 miliarde euro plătite de Comisia Europeană statelor membre UE foarte puţini bani au ajuns la destinatarii finali - întreprinderi mici şi mijlocii, companii mari din domeniul energiei sau în educaţie.

• Întârzieri mari la depunerea cererilor de plată

"De fapt, aproape jumătate din fondurile din MRR plătite celor 15 state membre care au furnizat informaţiile necesare nu ajunseseră încă la destinatarii finali", arată experţii ECA, care au mai identificat o problemă: aproape toate statele membre au depus cu întârziere cererile de plată către Comisia Europeană.

Potrivit auditorilor ECA, întârzierea depunerii cererilor a fost motivată de autorităţile centrale din statele membre prin prisma inflaţiei sau deficitelor de aprovizionare, prin incertitudinile privind normele legate de mediu şi prin capacitatea administrativă insuficientă.

ECA arată: "Conform situaţiei de la sfârşitul anului 2023, statele membre UE depuseseră 70% din cererile planificate, pentru o sumă cu circa 16% mai mică decât se preconizase; din diferite motive, 7 ţări nu primiseră deloc fonduri pentru îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor. Comisia şi statele membre au luat unele măsuri, în special în 2023, pentru a înlesni absorbţia, dar este prea devreme deocamdată să se evalueze impactul lor. Există riscul ca nu toate măsurile planificate să fie finalizate la timp. Până la finele anului 2023, au fost depuse cereri de plată pentru mai puţin de 30% din totalul de peste 6.000 de jaloane şi ţinte (altfel spus, indicatori de progres). Mai rămân, deci, de îndeplinit, un număr semnificativ dintre acestea - posibil cele mai dificile. Cele mai multe ţări au acordat prioritate reformelor înainte de a continua cu investiţiile. Or, concentrarea investiţiilor spre sfârşitul perioadei riscă să ducă la şi mai multe întârzieri şi să încetinească absorbţia. Nu în ultimul rând, plăţile nu reflectă neapărat proporţia şi importanţa jaloanelor şi a ţintelor. Cu alte cuvinte, ar putea fi plătite sume semnificative fără ca statele membre să fi finalizat măsurile respective".

• Investiţii anulate de autorităţile de la Bucureşti

În ceea ce priveşte ţara noastră, Comisia Europeană ne-a aprobat până acum doar două cereri de plată, a treia cerere fiind încă în confirmări cu experţii de la Bruxelles, prin prisma neîndeplinirii unor jaloane şi ţinte. Mai mult, din raport reiese că, deşi a treia cerere de plată ar fiu trebuit depusă până la finalul primului trimsetru din 2023, ea a fost înaintată la finalul anului trecut, mai precis în 15 decembrie, iar cererea numărul 4, care ar fi trebuit depusă la finalul trimestrului III al anului 2023, nu a fost înaintată nici până acum către Comisia Europeană.

Aceste întârzieri la plată sunt reflectate şi în sumele primite de ţara noastră pe PNRR, unde până acum ne-a fost plătit de Executivul comunitar doar 21% din cele 28,5 miliarde euro alocaţi iniţial, procent care este cu mult sub media UE, de 37%. Mai mult, nici la situaţia îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor de reformă asumate nu stăm bine, având un procent de 14%, faţă de 19% media Uniunii Europene la finalul anului trecut.

Auditorii ECA au mai constatat că PNRR-ul ţării noastre includea o investiţie pentru construirea unei reţele de distribuţie pregătite pentru hidrogen, investiţie faţă de care, în cursul vizitei efectuate de reprezentanţii Curţii de Conturi Europene, reprezentanţii Guvernului au afirmat că nu va putea fi realizată până la finalul anului 2026.

În raportul ECA se arată: "Principalele motive invocate au fost natura inovatoare a proiectului şi incertitudinile cu privire la cadrul juridic şi operaţional, precum şi diverse riscuri legate de punerea în aplicare sub aspectul tehnic. Până la momentul desfăşurării auditului Curţii nu se înregistrase niciun progres în ceea ce priveşte această investiţie, iar autorităţile române au propus eliminarea din planul de redresare şi rezilienţă a submăsurii privind construcţia reţelei de distribuţie a gazelor din surse regenerabile. Propunerea a fost acceptată de Comisie".

Menţionăm că, potrivit declaraţiilor premierului Marcel Ciolacu, Guvernul va solicita Comisiei Europene şi anularea unei alte investiţii pe hidrogen prinsă în PNRR. Este vorba despre achiziţionarea unor trenuri pe hidrogen, iar motivarea Guvernului se bazează pe faptul că Autoritatea pentru Reformă Feroviară a organizat de trei ori licitaţia pentru aceste trenuri, dar nu s-a prezentat nicio companie ofertantă.

• Întârzieri la îndeplinirea jaloanelor

Documentul citat mai menţionează faptul că, în ţara noastră, au fost consemnate întârzieri de opt luni cu privire la îndeplinirea unor jaloane din PNRR.

Potrivit auditorilor europeni: "Planul de redresare şi rezilienţă al României includea o investiţie privind înfiinţarea unor unităţi de producţie/asamblare/reciclare a bateriilor şi a celulelor şi panourilor fotovoltaice. Primul jalon, planificat a fi atins în al treilea trimestru din 2022, consta în semnarea contractelor aferente. Or, acesta a fost atins cu o întârziere de peste opt luni. Autorităţile române au lansat procedura de notificare prealabilă pentru schema de ajutor de stat în mai 2022. Acest proces a durat şapte luni. În consecinţă, schema de ajutor de stat a fost notificată oficial Comisiei abia în decembrie 2022. Autorităţile au lansat cererea de propuneri pentru investiţia respectivă în ianuarie 2023, incluzând o clauză de suspendare, deoarece schema de ajutoare de stat nu era încă în vigoare, şi au prelungit o dată termenul de depunere a cererilor. Schema de ajutor de stat a fost aprobată abia în februarie 2023. Din discuţiile avute cu autorităţile române a reieşit că incertitudinea cu privire la validitatea schemei de ajutor de stat fusese motivul unei rate de răspuns reduse".

Acelaşi document mai precizează că PNRR-ul ţării noastre include o investiţie pentru darea în funcţiune a producţiei combinate de energie termică şi electrică în sectorul încălzirii centralizate, cu o capacitate instalată de producţie a energiei electrice de cel puţin 300 de megawaţi (MW). Este vorba despre cogenerare.

Auditorii ECA afirmă: "Jalonul iniţial pentru această măsură consta în semnarea contractelor, urmat de o ţintă de punere în funcţiune a unei capacităţi de 300 MW. După prezentarea unui prim lot de contracte, Comisia şi-a exprimat preocupările cu privire la validitatea lor şi la faptul că acestea ar fi insuficiente pentru a acoperi ţinta de 300 MW. Ulterior, autorităţile române au prezentat contracte suplimentare, care pretindeau că acoperă o capacitate totală de 349 MW. Autorităţile au susţinut totodată că înţelegerea lor iniţială a jalonului a fost afectată de anumite neconcordanţe între versiunile în limbile engleză şi română ale deciziei de punere în aplicare a Consiliului şi ale acordului de tip operaţional. S-a ajuns astfel la o durată de şase luni pentru procedura de evaluare, la finalul căreia Comisia a concluzionat că jalonul tot nu fusese îndeplinit în mod satisfăcător, întrucât autorităţile române nu furnizaseră o asigurare rezonabilă că respectivele contracte semnate erau corelate cu nevoile de încălzire centralizată ale ţării. În plus, Comisia a considerat că autorităţile nu evaluaseră cu exactitate dacă cererile de finanţare îndeplineau cerinţele stabilite în cererea de propuneri".

În consecinţă, plata aferentă îndeplinirii acestui jalon a fost parţial suspendată, concluzionează experţii Curţii de Conturi Europene, care afirmă că, dacă lucrurile vor continua în acest mod există un risc ridicat de nefinalizare a tuturor investiţiilor şi reformelor programate a fi îndeplinite până la finalului anului 2026.