Raport EPPO: Suntem pe locul al treilea în topul fraudării banilor europeni

• Parchetul European a deschis anul trecut 251 din cele 380 de investigaţii active în ţara noastră • Prejudiciul total estimat în cele 251 de cauze este de 2,3 miliarde euro, dintr-un prejudiciu total de 13,07 miliarde euro la nivelul UE privind investigaţiile deschise în 2024 • Cele mai multe fraude europene înregistrate în ţara noastră privesc finanţările alocate pentru dezvoltarea regională şi urbană, agricultură şi dezvoltare rurală şi coeziune socială, incluziune şi locuri de muncă

Potrivit raportului de activitate pentru anul 2024 publicat ieri de Parchetul European, ţara noastră se află pe locul al treilea, în Top 4 al statelor europene care au fraudat bugetul UE. Primul loc e ocupat de Italia, unde procurorii europeni au constatat fraude în valoare totală de 3,48 miliarde euro, urmată de Germania cu fraude de 2,74 miliarde euro, România - 2,3 miliarde euro şi Grecia - 1,3 miliarde euro.

Conform Parchetului European, anul trecut au fost demarate 251 (din totalul de 380 active) investigaţii în ţara noastră, au fost emise măsuri asigurătorii pentru active de peste 45 milioane euro, au fost sechestrate active în valoare de peste 11 milioane euro, au fost confiscate bunuri achiziţionate ilegal, inclusiv imobile şi autoturisme de lux, multe dintre acţiuni fiind realizate şi cu sprijinul autorităţilor din alte state pentru combaterea fraudei transfrontaliere (29 de investigaţii deschise anul trecut). În urma investigaţiilor, 18 persoane au fost inculpate în 2024 şi 11 persoane au fost condamnate.

Raportul EPPO arată că fraudarea bugetului european în ţara noastră a îmbrăcat o multitudine de forme. Prima a vizat fraudarea alocărilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Un caz de amploare descoperit de procurorii europeni a implicat o reţea de companii fictive care au aplicat pentru finanţări destinate digitalizării şi inovării. Aceste companii au prezentat bilanţuri false pentru a demonstra profitabilitate, dar, în realitate, nu aveau activitate economică. Fondurile obţinute prin acest mecanism fraudulos au fost transferate rapid între conturi bancare din România, Austria şi Slovacia, fiind ulterior spălate prin achiziţii imobiliare şi tranzacţii criptomonede.

Parchetul European mai arată că în ţara noastră fraudarea banilor UE se face şi prin achiziţii publice aranjate (28,62% din totalul investigaţiilor din ţara noastră), în care contractele finanţate din fonduri europene au fost atribuite unor firme controlate de persoane influente din sectorul public. Astfel, procurorii europeni au descoperit contracte supraevaluate pentru lucrări de infrastructură, inclusiv pentru modernizarea drumurilor şi dezvoltarea de reţele energetice. În urma investigaţiilor derulate, mai mulţi funcţionari publici şi oameni de afaceri au fost acuzaţi de conflict de interese şi dare de mită pentru atribuirea contractelor; este vorba despre 44 de cauze de corupţie instrumentate de EPPO.

Un alt domeniu de fraudare a bugetului european de către grupările infracţionale din ţara noastră este reprezentat de TVA (peste 15% din totalul investigaţiilor deschise în România) şi spălarea de bani (46 din totalul dosarelor de investigaţie deschise anul trecut). Procurorii EPPO afirmă că au descoperit că ţara noastră este parte a unei reţele europene de fraudă prin TVA, unde bunurile erau tranzacţionate fictiv în scopul obţinerii unor rambursări ilegale de TVA. Este vorba despre o schemă complexă de evaziune fiscală în care, pentru disimularea tranzacţiilor reale au fost implicate mai mult companii offshore.

Domeniile cu cea mai mare atracţie pentru grupurile infracţionale din ţara noastră în vederea fraudării banilor europeni sunt: programele de dezvoltare locală (regională şi urbană) - 136 investigaţii din partea EPPO, programele pentru agricultură şi dezvoltare rurală - 67 investigaţii şi programele pentru coeziune socială, incluziune şi locuri de muncă - 58 investigaţii.

La sfârşitul anului 2024, EPPO avea un total de 2.666 de investigaţii active (o creştere cu 38% faţă de anul precedent), cu un prejudiciu estimat la bugetul UE de 24,8 miliarde euro (cu 22,5% mai mult decât în 2023). Mai mult de jumătate din prejudiciul estimat (13,15 miliarde euro) este legat de frauda transfrontalieră în materie de TVA, cu implicarea aproape sistematică a organizaţiilor criminale, prezentând un risc major pentru securitatea internă.

Peste 1.500 de noi investigaţii au fost deschise în 2024 (aproape 10% mai mult decât în anul precedent), reprezentând 13,07 miliarde euro în daune estimate. Până la sfârşitul anului trecut, EPPO a gestionat 311 investigaţii active legate de finanţările din programul NextGenerationEU, dintre care majoritatea (307) proveneau din Facilitatea de redresare şi rezilienţă (RRF). Prejudiciul estimat adus intereselor financiare ale UE se ridică la 2,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă 30% din prejudiciul total estimat pentru frauda subvenţionării. Procurorii europeni se aşteaptă ca prejudiciul să crească, în contextul implementării accelerate a finanţării NextGenerationEU.

Tot anul trecut, Parchetul European a îngheţat active în valoare de 849 de milioane euro, ceea ce reprezintă de 11 ori bugetul instituţiei respective în 2024.