ACORD ISTORIC G20 Cotă minimă de impozitare a profitului pentru toate corporaţiile lumii

Liderii G20, organizaţie care reuneşte statele puternic dezvoltate şi emergente, au aprobat sâmbătă, la reuniunea lor de la Roma, noua arhitectură fiscală internaţională, ca­re stabileşte la nivel mondial impozitarea companiilor multinaţionale cu minimum 15% şi redistribuirea unei părţi a profiturilor începând din anul 2023. Conform unor prime estimări, implementarea cotei minime de impozitare de 15% ar aduce aproximativ 150 de miliarde de dolari (127 miliarde euro) în venituri fiscale suplimentare la nivel global.

"Aici, la G20, liderii care reprezintă 80% din PIB-ul mondial - aliaţi şi concurenţi deopotrivă - şi-au exprimat clar sprijinul pentru o taxă minimă globală puternică. Aceasta este mai mult decât o simplă înţelegere fiscală - este o diplomaţie care remodelează economia noastră globală şi oferă rezultate pentru cetăţenii noştri. Impozitul minim global pe care l-am stabilit astăzi reprezintă o schimbare a regulilor, care va fi benefică angajaţilor, contribuabililor şi companiilor americane", a precizat Joe Biden, preşedintele SUA.

"De patru ani, mă lupt pentru implementarea unei impozitări internaţionale de cel puţin 15% pentru companiile multinaţionale. Astăzi am reuşit.Toate statele G20 aprobă calea unei globalizări mai echitabile", a afirmat Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

"Am aprobat un acord istoric pentru un sistem fiscal internaţional mai echitabil şi mai eficient. Rezultatul de astăzi va fi o amintire puternică a ceea ce putem realiza împreună", a declarat, imediat după aprobarea deciziei, Mario Draghi, prim-ministrul Italiei.

Creat în anul 1999, G20 cuprinzând 19 ţări (Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, SUA, Canada, Japonia, Rusia, Argentina, Brazilia, Mexic, China, India, Australia, Indonezia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud şi Turcia) plus Uniunea Europeană, este principalul forum de cooperare internaţională pe probleme financiare şi economice.

Grupul reprezintă aproape două treimi din populaţia lumii, peste 80% din Produsul Intern Brut (PIB) global şi 75% din comerţul global.

Planul fusese deja aprobat de miniştrii de finanţe din fiecare ţară, dar aprobarea oficială de către şefii de stat pune o presiune suplimentară asupra dificilului drum de a transpune distinct în lege, în fiecare ţară, a prevederilor acestui acord. Noua cotă minimă de impozitare de 15%, susţinută deja de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), are ca scop inversarea tendinţei care există de zeci de ani de subimpozitare a marilor corporaţii, o evoluţie despre care experţii spun că a privat guvernele de venituri ce ar putea fi folosite, de exemplu, pentru finanţarea programelor de cheltuieli sociale.

În ultimele decenii, companiile multinaţionale şi-au redus contribuţiile printr-un sistem de mutare a sediilor şi transferare a activităţilor.

Acordul este o realizare-cheie pentru secretarul Trezoreriei din SUA, Janet Yellen, care a făcut din stabilirea unui nivel minim la nivel internaţional pentru impozitul pe profit una dintre priorităţile principale ale mandatului său.

"Cerem grupului reunit OECD-G20 să dezvolte rapid reglementări şi instrumente multilaterale unitare, pentru a asigura că noile reguli vor intra în vigoare la nivel mondial începând din anul 2023", se arată în proiectul Declaraţiei concluziilor summitului de la Roma.

Acordul este susţinut deja de 136 de ţări şi jurisdicţii reprezentând peste 90% din valoarea PIB-ului mondial.

"Noul sistem prevede şi realocarea a peste 125 de miliarde de dolari din profiturile celor mai mari şi mai profitabile companii multinaţionale în toate ţările din lume, astfel încât să se asigure că aceste firme achită contribuţii fiscale corecte oriunde desfăşoară activităţi şi generează profituri", a precizat OECD.

Menţionăm că la 1 iunie 2021, decizia OECD a fost aprobată la summitul G7 care a avut loc în Marea Britanie, iar în 10 iulie miniştrii de finanţe din G20 au aprobat la Roma o declaraţie comună în acest sens, decizia finală fiind luată la summitul de sâmbătă, 30 august, al G20, care a avut loc în capitala Italiei.

• Doi piloni pentru impozitarea companiilor multinaţionale

Acordul a fost obţinut după doi ani de negocieri intense pentru adaptarea sistemului fiscal internaţional la secolul XXI, în contextul digitalizării economiilor, şi oferă o soluţie pe doi piloni.

"Pilonul întâi" prevede redistribuirea anuală a profiturilor multinaţionalelor (în valoare totală de aproximativ 150 miliarde dolari în toate jurisdicţiile internaţionale), pentru a facilita accesul la fonduri al ţărilor aflate în dezvoltare. Aşadar, impozitul nu va mai fi datorat doar acolo unde corporaţiile respective şi-au înregistrat sediile şi reuşeau astfel prin practici de optimizare fiscală să plătească impozite mai mici. Obiectivul este ca firmele multinaţionale şi în special acelea din sectorul digital, care au beneficiat mult de pe urma pandemiei, să nu mai plătească impozite derizorii în raport cu veniturile lor.

"Pilonul doi" prevede introducerea unui impozit corporativ mondial de 15%, care li se va aplica firmelor multinaţionale ce au venituri de peste 750 de milioane de euro (867 de milioane de dolari, conform valorii actuale de conversie). Un stat va putea taxa profiturile obţinute în străinătate de o companie înregistrată în acel stat de origine, dacă ea a fost impozitată în străinătate cu un procent inferior acestui prag minim, pentru a fi compensată, astfel, diferenţa.

Practic, acordul global este conceput pentru a opri marile corporaţii să se mute în jurisdicţii cu impozite reduse şi pentru a stabili un sistem mai echitabil de distribuire a drepturilor de impozitare asupra multinaţionalelor, în funcţie de locul în care îşi desfăşoară activitatea, în loc de sediul central.

Amintim că trei state membre ale Uniunii Europene, care au participat la discuţiile din cadrul OECD privind impozitul minim, au refuzat să susţină propunerea. Irlanda, Ungaria şi Estonia ar putea împiedica adoptarea acordului-cadru în Europa. Irlanda, ale cărei cote scăzute de impozitare fac parte din modelul său economic pro-business, a declarat că rata sa de 12,5% este o rată justă. Mai mult, Paschal Donohoe, ministrul de finanţe al Irlandei, a declarat, în repetate rânduri, că naţiunea sa nu este încă pregătită să accepte o rată minimă de impozitare globală de cel puţin 15%, deşi intenţionează să organizeze o consultare publică în ţară cu privire la proiectul de acord. Guvernul irlandez s-a angajat, de asemenea, să demareze, în mod constructiv, o dezbatere privind acest acord. Irlanda se numără printre naţiunile care au folosit taxele de afaceri scăzute ca strategie cheie de dezvoltare economică.

Similară este situaţia şi în Ungaria, unde rata de impozitare este de 9,5%. La rândul său, Estonia scuteşte de toate impozitele profiturile care nu sunt distribuite; altfel se aplică o rată de 20%.

• Companiile din domeniul IT, Tech şi Big-data, primele vizate de noul sistem de impozitare

Analiştii economici consideră că noua reformă fiscală aprobată la nivel mondial va avea efect cu privire la veniturile giganţilor din domeniul IT, Tech şi Big-data, iar principalii câştigători vor fi statele membre G20, pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea acestea companii multinaţionale.

Conform unei analize realizată la începutul primăverii de CNBC Make It privind veniturile realizate pe primul trimestru al anului 2021 de giganţii din domeniul tehnologiei (Amazon, Apple, Alphabet - Google, Microsoft, Facebook, Tesla şi Netflix), situaţia arăta astfel:

- Amazon: venituri de 837.330,25 dolari pe minut;

- Apple: 691.234 dolari pe minut;

- Alphabet: 426.805 dolari pe minut;

- Microsoft: 321.805 dolari pe minut;

- Facebook: 201.936 dolari pe minut;

- Tesla: 80.162 dolari pe minut;

- Netflix: 55.270 dolari pe minut.

• DANIEL DĂIANU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL: "Impozitarea globală a companiilor multinaţionale arată o schimbare de atitudine din partea statelor puternice"

Introducerea taxei unice de impozitare la nivel global a companiilor multinaţionale este binevenită, arată o schimbare de atitudine din partea statelor puternice, dar ea ar trebui corelată cu reglementări în mai multe domenii de activitate, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

"Această impozitare globală ar trebui însoţită, în primul rând, de o reglementare mult mai strictă a abuzului de poziţie dominantă în pieţe. Vedem ce fac companiile mari din Tech şi aici trebuie lucrat. Am în vedere nu numai Facebook (noua Meta); reglementările trebuie să fie precum cele din industria financiară, unde ar mai fi nevoie să reglementăm mai bine sectorul bancar umbră, fondurile de risc, criptoactivele ce reprezintă un risc sistemic mare. Tot astfel trebuie să se întâmple şi în lumea business-ului. Trebuie reglementată poziţia dominantă în piaţă, trebuie intervenit, deoarece avem o legislaţie antitrust de la începutul secolului XX, care a cunoscut fluctuaţii în funcţie de puterea exercitată de marile corporaţii. Legislaţia antitrust nu trebuie să fie doar pe hârtie, pentru că, dacă toţi credem în economia de piaţă şi în spiritul antreprenorial, trebuie să veghem la existenţa unei concurenţe loiale şi să nu ajungem ca trei sau patru jucători să facă ce vor, să captureze uneori chiar puterea politică şi să legifereze în favoarea lor, ceea ce ar fi foarte grav, deoarece politica economică trebuie să servească societăţii în ansamblu. În al doilea rând, impozitarea globală ar trebui însoţită de o legislaţie nouă privind paradisurile fiscale, nu doar din raţiuni legate de spălarea banilor, de finanţarea terorismului sau că acolo îşi plasează banii, averea, escrocii lumii, oameni foarte bogaţi care sunt percepuţi acasă ca buni cetăţeni. Această nouă măsură arată o frustrare pe plan global, o furie a cetăţenilor, dar şi că mai sunt oameni lucizi care iau decizii în sfere importante şi care îşi dau seama că nu e în regulă ca în vremuri dificile, precum aceasta în care ne aflăm, să le ceară cetăţenilor să suporte absorbţia şocurilor, iar companiile să se derobeze de acest lucru", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, pentru ziarul BURSA.

Domnia sa consideră că, dacă impozitarea companiilor multinaţionale nu va atrage şi noi reglementări în industria financiară, în sectorul bancar umbră şi în privinţa criptoactivelor, lucrurile vor scăpa de sub control, iar furia şi nemulţumirea cetăţenilor vor conduce la accentuarea tendinţelor autoritariste în guvernanţa publică în ţările dezvoltate şi în ţările în curs de dezvoltare.

"Mi se par de-a dreptul stranii poziţiile celor care vorbesc despre mai puţină reglementare sau chiar despre dereglementare. Oamenii aceştia dovedesc îngustime a raţionamentelor. Pentru a funcţiona bine pieţele au nevoie de reguli clare, de transparenţă, de concurenţă loială şi nu de abuzuri de poziţie dominantă", a precizat preşedintele Consiliului Fiscal.

Referitor la cei care aşteaptă ca impozitarea companiilor multinaţionale în ţara unde realizează profit din activitate să aibă efect benefic cu privire la economia naţională şi la produsul intern brut (PIB), Daniel Dăianu a spus:

"Nu consider că evoluţia PIB-ului României depinde de impozitarea globală. Evoluţia PIB-ului ţării depinde de modul în care conciliem nevoia de consolidare bugetară cu capacitatea de a absorbi fonduri europene astfel încât să uşurăm efectele asupra deficitului bugetar. Ne interesează impozitarea globală a companiilor multinaţionale pentru că ea arată o schimbare de atitudine din partea statelor puternice. O parte din evaziunea fiscală şi practica privind tax avoidance sunt făcute de marile companii care funcţionează în ţara noastră. Cu toate acestea, combaterea evaziunii fiscale şi tax avoidance se putea face de autorităţile statului fără să aşteptăm introducerea noii impozitări globale".

Preşedintele Consiliului Fiscal a vorbit şi despre o poziţie dominantă a companiilor din energie, prin prisma creşterilor de preţuri din ultimul an.

"Piaţa energiei este foarte geopolitizata. Aşa cum s-a întâmplat decenii in urmă, când s-a format cartelul OPEC şi s-a ajuns la stagflaţie, ce a însemnat venituri la nivel global doar către ţările arabe, aşa se întâmplă şi în momentul de faţă. Criza preţurilor la energie este un şoc ce are efecte distributive mari, transferuri de venituri de la un grup de ţări care sunt importatoare net către ţările care exportă energie: Rusia şi statele arabe", a precizat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că această dimensiune geoopolitică se observă nu doar în piaţa energiei, ci şi în piaţa unor materii prime de bază rare, mai ales cele legate de industria de apărare, de cercetările spaţiale, unde China are mari rezerve. Potrivit domnului Daniel Dăianu, dimensiunea geopolitică prefigurează următorul mers al evenimentelor: cu cât ea devine mai proeminentă în relaţia SUA-China, Uniunea Europeană rămâne în plan secund şi încearcă să penduleze între cele două forţe.

"De aceea, consider că vom avea evoluţii neaşteptate ale lanţurilor de producţie care acum sunt puternic perturbate, care nu îşi vor reveni din actuala stare, şi vom asista la apariţia unor lanţuri regionale", a concluzionat Daniel Dăianu.

• CRISTIAN PÎRVAN, PREŞEDINTELE PIAROM: "Impozitarea multinaţionalelor, fără impact pozitiv dacă nu se stabilesc noi reguli privind preţurile de transfer"

Pentru a avea un impact pozitiv al impozitării profitului companiilor multinaţionale cu taxa stabilită la nivel global, este nevoie şi de alte reglementări în domeniul fiscal, arată Cristian Pîrvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

"E greu de evaluat în acest moment care va fi efectul pentru România al impozitării companiilor multinaţionale, având în vedere că trebuie să vedem detalii cu privire la modul în care se face calcularea bazei de impozitare. Importantă e baza pentru că nu credem că chestiunea cu preţurile de transfer va fi diminuată. Evident că măsura vizează nu atât evaziunea fiscală, ci mai ales limitarea speculării anumitor pieţe de companiile multinaţionale, dar va rămâne de văzut cât de eficient se va putea aplica acest mecanism. Pentru că acesta este scopul introducerii unei valori de impozitare la nivel global: să nu mai poată fi extras profit din ţările în care companiile multinaţionale operează. Noi considerăm că extragerea acestui profit se poate face în multe feluri, cum ar fi majorarea de preţuri. De exemplu, datorită evoluţiei preţurilor din energie în acest an, compania OMV a raportat un profit aproape dublu faţă de anul trecut, fără să se intervină lucruri noi în activitatea desfăşurată de aceasta, decât majorarea preţurilor. Dar acest lucru nu este valabil pentru toate domeniile de activitate. Impactul impozitării multinaţionalelor va fi proporţional cu activitatea desfăşurată într-un stat sau altul şi cu modul în care vor fi stabilite noi reguli pentru preţurile de transfer, care rămân totuşi un mecanism legal", ne-a declarat Cristian Pîrvan.

Domnia sa a precizat că ideea impozitării profitului pe care companiile multinaţionale îl fac în România se discuta de mai multă vreme, dar că impozitarea aceasta nu ar avea un impact deosebit atât timp cât rata stabilită la nivel global este foarte apropiată de aceea existenţă în ţara noastră.

În ceea ce priveşte eventualele tranzacţii bancare pe care le-ar putea face companiile multinaţionale pentru a ocoli impozitarea profitului, preşedintele PIAROM arată că noua măsură ar putea determina anumite mişcări cu privire la tranzacţiile bancare cu criptomonede.

"Va fi probabil o cale de a afecta anumite speculaţii, dar e mult prea devreme pentru astfel de aprecieri, mai ales că acceptarea tranzacţionării cu criptomonede se află încă la început", a afirmat Cristian Pîrvan.

• ADRIAN CODIRLAŞU, VICEPREŞEDINTE CFA ROMÂNIA: "Impozitarea multinaţionalelor va avea impact zero în ţara noastră"

Impozitarea companiilor multinaţionale cu procentul stabilit la nivel global este o măsură care nu va avea niciun impact în ţara noastră, susţine Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, care afirmă că noua măsură a fost impusă de SUA din cauza giganţilor din tehnologie - Apple şi Google - care au ales să îşi ţină banii în ţări cu rate mici de impozitare, printre acestea numărându-se Irlanda.

"S-a ajuns la o negociere pe acest impozit global, care este suficient de redus încât să poată să fie acceptat şi încât foarte puţine state din Uniunea Europeană - Irlanda, Bulgaria şi Ungaria - să fie nevoite să ridice rata de impozitare. O ridicare a ratelor de taxare pentru companiile multinaţionale va duce la o echilibrare a impozitării în interiorul UE, ceea ce de fapt doreşte Comisia Europeană. În opinia mea, impozitarea multinaţionalelor va avea impact zero în România, în primul rând pentru că noi avem deja o rată aproape egală cu aceea negociată. În al doilea rând, măsura are efect doar pentru statele care au multinaţionale încorporate în ele, iar majoritatea companiilor sunt din SUA, Germania, Olanda sau Franţa", ne-a spus Adrian Codirlaşu.

Vicepreşedintele CFA România a precizat că luarea unei astfel de măsuri la nivel global nu va rămâne fără consecinţe pentru paradisurile fiscale actuale.

"Dacă ţările mari iau decizia asta, vor veni cu sancţiuni economice în privinţa statelor care nu îşi vor adapta rata de impozitare la aceea stabilită la nivel global. Este posibil ca statele puternice să impună taxe mai mari pentru comerţul cu paradisurile fiscale, care nu se vor alinia noii politici fiscale globale sau să ia alte sancţiuni economice mai dure. Atât timp cât Uniunea Europeană, statele din America de Nord, China, India şi Brazilia agreează acest impozit global privind companiile multinaţionale, ţările ce astăzi sunt paradisuri fiscale sunt prea mici pentru a se opune", a arătat Adrian Codirlaşu.

El consideră că, în afara impozitării globale, nu ar mai fi nevoie de alte reglementări, nici măcar pentru a înlătura practicile de tax avoidance ale marilor companii.

"Eu sunt de părere că piaţa trebuie să rămână liberă. Cu cât intră statul mai mult în piaţă, cu atât se alterează concurenţa; cu toate acestea sunt de acord cu sancţiuni pentru cei care încalcă legea. Eu sunt adeptul economiei şi concurenţei libere în piaţă, în folosul consumatorilor. În ceea ce priveşte tax avoidance, aceasta era de fapt o optimizare fiscală, companiile derulând afaceri acolo unde sistemul fiscal era mai prietenos cu ele. Acum, având în vedere că guvernele au cheltuit extrem de mult în pandemie, ele vor bani la buget şi, prin noul agreement, se pune o taxă minimă la nivel global pe profitul companiilor multinaţionale", a spus Adrian Codirlaşu.

• DUMITRU FORNEA, SECRETAR GENERAL AL CSN MERIDIAN: "Banii din impozitarea profitului multinaţionalelor ar trebui folosiţi pentru modernizarea infrastructurii"

Impozitarea profitului companiilor multinaţionale cu o rată minimă la nivel global este o măsură benefică, dacă banii respectivi se vor regăsi în dezvoltarea statelor în care aceste companii desfăşoară activităţi curente, afirmă Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian şi membru al Consiliului Economic şi Social European.

"Ne aşteptăm, ca banii încasaţi cu titlu de impozit pe profit al companiilor multinaţionale să fie folosiţi în proiecte de infrastructură feroviară, rutieră, navală, aeriană, energetică, pentru atingerea ţintelor privind combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, banii respectivi pot fi folosiţi pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie, sistemului de sănătate, pentru proiectele de mobilitate urbană şi chiar pentru respectarea agendei sociale. La nivel european se pune accentul pe pilonul social, pilon ce ar putea fi finanţat printr-o mai bună colectare la nivel naţional a taxelor pe care acum companiile multinaţionale le plătesc la un nivel infim în paradisurile fiscale", ne-a declarat Dumitru Fornea.

El a menţionat că, din perspectiva organizaţiilor sindicale, măsura impozitării profitului companiilor multinaţionale în ţara în care acesta este realizat, a fost solicitată de mai mult de zece ani, de când corporaţiile s-au extins în toate zonele Globului şi şi-au optimizat câştigurile prin stabilirea sediilor fiscale în state cum ar fi Luxemburg, Irlanda şi Olanda unde regimul fiscal este foarte permisiv.

"Sindicatele au solicitat această măsură. Probabil că în urma implementării ei vor exista şi pierzători cum ar fi Irlanda, unde companiile din big-tech-data câştigă miliarde de euro. Sau Insulele Bermude, unde aceleaşi companii plăteau taxe marginale. Irlanda se luptă cu Comisia Europeană pentru a avea un regim de fiscalizare de 5% pentru companiile din domeniul datelor, în timp ce ratele de impozitare sunt mai mari în restul statelor europene. La fel este şi în Olanda, unde există un sistem de impozitare negociat de guvern cu marile companii, sistem care le crează avantaje atât companiilor, dar şi statului respectiv", a precizat secretarul general al CSN Meridian, care a afirmat că, dintr-un anumit punct de vedere, şi România ar putea fi considerat un paradis fiscal pentru companiile multinaţionale.

"Guvernele României au intervenit brutal împreună cu corporaţiile în stabilirea legislaţiei sociale şi au creat un avantaj premeditat pentru aceste companii multinaţionale prin stabilirea unui salariu minim foarte mic comparativ cu salariul minim din celelalte state ale Uniunii Europene", a concluzionat Dumitru Fornea.