ACORD ISTORIC OECD/G20 Cotă minimă de impozitare a profitului pentru toate corporaţiile lumii

Miniştrii de Finanţe din G20 (grupul celor 20 de economii dezvoltate şi emergente) au căzut de acord, la finalul săptămânii trecute, cu privire la noua arhitectură fiscală internaţională,care stabileşte la nivel mondial un impozit de cel puţin 15% pe profitul companiilor multinaţionale. Pentru ca acest acord să fie parafat este nevoie ca decizia luată sâmbăta trecută la Veneţia să fie confirmată şi la summit-ul G20 care va avea loc în 30 şi 31 octombrie, la Roma. Conform unor prime estimări, implementarea cotei minime de impozitare de 15% ar aduce aproximativ 150 de miliarde de dolari (127 miliarde euro) în venituri fiscale suplimentare la nivel global.

Negoieri pe subiect au avut loc şi între ţările OECD, acest acord fără precedent făcând parte dintr-un proces mai amplu de revizuire a regulilor privind taxarea companiilor multinaţionale, care plătesc taxe foarte mici prin mutarea sediilor în ţări cu o fiscalitate avantajoasă, cum ar fi Irlanda, Luxemburg sau Olanda.

Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, a declarat, la 1 iulie, după aprobarea acordului-cadru de către statele membre ale organizaţiei: "După ani de lucrări şi negocieri intense, acest pachet istoric de măsuri va garanta că marile companii multinaţionale plătesc partea lor justă de impozite pretutindeni în lume".

Astfel, decizia celor mai multe dintre statele OECD, bazată pe acordul convenit în cadrul grupului G7 la începutul lunii iunie, prevede şi repartizarea într-o manieră "mai echitabilă" a beneficiilor între ţările unde se află sediile companiilor şi cele unde acestea îşi desfăşoară efectiv activitatea, inclusiv cea fără prezenţă fizică.

În principiu, 131 de ţări din OECD au convenit să garanteze o rată minimă a impozitului pe profit de cel puţin 15%, precum şi să se asigure că marile corporaţii plătesc impozite acolo unde îşi realizează profirul.

Trei state membre ale Uniunii Europene, care au participat la discuţiile din cadrul OECD privind impozitul minim, au refuzat să susţină propunerea. Irlanda, Ungaria şi Estonia ar putea împiedica adoptarea acordului-cadru în Europa. Irlanda, ale cărei cote scăzute de impozitare fac parte din modelul său economic pro-business, a declarat că rata sa de 12,5% este o rată justă. Mai mult, Paschal Donohoe, ministrul de finanţe al Irlandei, a declarat, la începutul acestei luni, că naţiunea sa nu este încă pregătită să accepte o rată minimă de impozitare globală de cel puţin 15%, deşi intenţionează să organizeze o consultare publică în ţară cu privire la proiectul de acord. Guvernul irlandez s-a angajat, de asemenea, să demareze, în mod constructiv, o dezbatere privind acest acord. Irlanda se numără printre naţiunile care au folosit taxele de afaceri scăzute ca strategie cheie de dezvoltare economică.

Similară este situaţia şi în Ungaria, unde rata de impozitare este de 9,5%. La rândul său, Estonia scuteşte de toate impozitele profiturile care nu sunt distribuite; altfel se aplică o rată de 20%.

Reforma ar urma să intre în vigoare în 2023, deşi ar fi necesare acorduri la nivel naţional şi european.

Declaraţia comună adoptată de miniştrii de finanţe din G20, sâmbătă 10 iulie, precizează: "După mulţi ani de discuţii şi pe baza progreselor realizate anul trecut, am obţinut un acord istoric privind o arhitectură fiscală internaţională mai stabilă şi mai corectă. Susţinem componentele cheie ale celor doi piloni privind realocarea profiturilor întreprinderilor multinaţionale şi un impozit minim global eficient, aşa cum este stabilit în «Declaraţia privind o soluţie cu doi piloni pentru a aborda provocările fiscale ce decurg din digitalizarea economiei», publicată de Cadrul Incluziv OCDE/G20 privind eroziunea de bază şi schimbarea profitului (BEPS) aprobat în 1 iulie. Solicităm OCDE/G20 să abordeze rapid problemele rămase şi să finalizeze elementele de proiectare în cadrul convenit, împreună cu un plan detaliat privind implementarea celor doi piloni până la următoarea noastră reuniune din octombrie. Invităm toţi membrii OCDE/G20 care nu s-au alăturat încă acordului internaţional să facă acest lucru. Salutăm procesul de consultare cu ţările în curs de dezvoltare cu privire la evaluarea progreselor realizate prin participarea lor la cadrul stabilit de OCDE/G20 şi aşteptăm cu nerăbdare raportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) din octombrie".

Pilonul unu al acordului constă în redirecţionarea unei părţi a impozitului pe profit plătit de companiile multinaţionale către ţările în care îşi desfăşoară activităţile. Aşadar, impozitul nu va mai fi datorat doar acolo unde corporaţiile respective şi-au înregistrat sediile şi reuşeau astfel prin practici de optimizare fiscală să plătească impozite mai mici.

Acordul respectiv vizează în special companiile cu cifre de afaceri la nivel mondial de peste 20 de miliarde de euro şi cu o rată a profitului de peste 10%. Obiectivul este ca firmele multinaţionale şi în special acelea din sectorul digital, care au beneficiat mult de pe urma pandemiei, să nu mai plătească impozite derizorii în raport cu veniturile lor.

Pilonul al doilea al acordului corespunde stabilirii unui impozit efectiv minim de cel puţin 15% asupra profitului companiilor multinaţionale. Un stat va putea taxa profiturile obţinute în străinătate de o companie înregistrată în acel stat de origine, dacă ea a fost impozitată în străinătate cu un procent inferior acestui prag minim, pentru a fi compensată, astfel, diferenţa.

Practic, acordul global este conceput pentru a opri marile corporaţii să se mute în jurisdicţii cu impozite reduse şi pentru a stabili un sistem mai echitabil de distribuire a drepturilor de impozitare asupra multinaţionalelor, în funcţie de locul în care îşi desfăşoară activitatea, în loc de sediul central. Această din urmă componentă include, de asemenea, un acord pentru a pune capăt aşa-numitelor taxe pe serviciile digitale pe care mai multe ţări europene le-au implementat pentru a viza veniturile marilor companii de tehnologie precum Facebook Inc (NASDAQ: FB). şi Google Alphabet (NASDAQ: GOOGL) Inc.

Referitor la scopul acestui acord, Janet Yellen, secretarul de stat al SUA, a declarat că înţelegerea are în vedere descurajarea utilizării de către companii a paradisurilor fiscale, fapt ce va permite statelor lumii să concureze pe fundamente economice solide, în loc să ofere rate de impozitare din ce în ce mai mici, care privează guvernele de banii necesari pentru infrastructură şi educaţie.

"În loc să pună întrebarea «cine poate oferi cea mai mică rată de impozitare?», acordul va permite ţărilor noastre să concureze pe baza fundamentelor economice - pe calificarea forţei noastre de muncă, capacitatea noastră de a inova şi puterea instituţiilor noastre juridice şi economice. Această înţelegere va oferi naţiunilor noastre capacitatea de a strânge finanţarea necesară pentru bunuri publice importante precum infrastructura, cercetarea, dezvoltarea şi educaţia", a declarat Janet Yellen, după reuniunea care a avut loc, weekendul trecut, la Veneţia.

Secretarul de stat american şi omologii săi din Germania şi Franţa şi-au exprimat încrederea că acordul fiscal global propus poate depăşi obstacolele politice dintre Washington şi Uniunea Europeană, generate de impozitarea marilor giganţi din domeniul online, pentru a fi finalizat în octombrie.

Yellen a spus că este "foarte optimistă" că Congresul SUA va adopta, în această toamnă, legislaţia necesară pentru a pune în aplicare partea din acord care solicită o rată minimă a impozitului pe profit de cel puţin 15% în toate ţările. Ea a mai spus că speră că Congresul va putea aborda, în primăvara anului viitor, partea din acord care se referă la redistribuirea drepturilor fiscale.

• Obstacole politice şi tehnice în calea implementării noului acord fiscal

Propunerea de acord global întâmpină câteva obstacole politice şi tehnice privind implementarea ei în realitate. Dacă acordul de sâmbăta trecută va fi aprobat şi la summitul G20 de la finalul lunii octombrie, atunci statele membre G20 şi OCDE ar trebui să implementeze în legislaţia internă cei doi piloni privind fiscalitatea la nivel global.

SUA au deja un astfel de impozit pe profiturile din străinătate, dar rata este sub minimul de 15%. Republicanii din Congres şi-au exprimat opoziţia faţă de propunerea preşedintelui Joe Biden de a creşte la 21% impozitarea profitului companiilor de peste mări, pentru a ajuta la plata proiectelor din infrastructură şi a investiţiilor în energie curată.

Olaf Scholz, ministrul de finanţe al Germaniei, a descris acordul drept "un progres colosal" în abordarea practicilor de evitare a impozitelor.

Pascal Saint-Amans, directorul politicii fiscale al OCDE, a declarat, recent, pentru Deutsche Welle, că succesul acestui acord depinde de aprobarea lui de către statele membre ale Uniunii Europene. Blocarea aprobării în UE poate cauza probleme, dar Saint-Amans este încrezător, subliniind că nu este necesar acordul tuturor ţărilor pentru ca minimul să devină efectiv. Atât timp cât cele mai mari economii ale lumii sunt de acord, cele mai puternice companii care desfăşoară afaceri pe continentul european vor fi impozitate.

În schimb, Gabriel Felbermayr, şeful Institutului pentru Economie Mondială din Kiel, consideră că vor exista probleme în implementarea acestui acord, din cauza sistemelor fiscale diferite în statele membre ale Uniunii Europene.

"În acest moment, trebuie finalizate detaliile tehnice ale acestui acord şi realizată o unificare a definiţiei profitului. Pe aceste teme este mult mai greu de obţinut un consens decât pe cota unică de impozitare de 15%", a afirmat Gabriel Felbermayr, citat de agenţia germană de ştiri - dpa.

Amintim că ţinta minimă de impozitare de 15% a fost aprobată la întâlnirea G7 care a avut loc la începutul lunii iunie în Marea Britanie.

"Am ajuns la un acord privind impozitarea internaţională", a afirmat, pe Twitter, în 6 iunie, Bruno Le Maire, ministrul de finanţe al Franţei, care a precizat că acordul ar trebui să permită o "impozitare echitabilă a giganţilor digitali" şi o "impozitare minimă a profitului companiilor, pentru a evita optimizarea fiscală, care pe bună dreptate îi revoltă pe compatrioţii noştri".

"A fost o chestiune de dreptate şi corectitudine", a susţinut recent preşedintele francez Emmanuel Macron, care a afirmat că acordul privind impozitul minim global va aduce venituri suplimentare de cel puţin 50 de miliarde euro anual pentru ţările Uniunii Europene.

• Analiştii economici consideră că principalii câştigători ai acestei reforme vor fi statele membre G20

Analiştii economici consideră, însă, că principalii câştigători ai reformei fiscale planificate vor fi statele membre G20, care cuprind cele mai mari economii din lume şi reprezintă peste 80% din PIB-ul global.

Prima reacţie, după summit-ul G7 de luna trecută, a venit din partea GAFA, reprezentanţii Google afirmând că speră ca statele membre să continue să lucreze împreună, pentru a se asigura că un acord echilibrat şi durabil va fi finalizat în curând. La scurt timp, Nick Clegg, şeful afacerilor publice al companiei Facebook, a afirmat: "Vrem ca procesul internaţional de reformă fiscală să aibă succes şi recunoaştem că acest lucru ar putea însemna că Facebook va plăti mai multe taxe, în diferite locuri". La rândul său, Amazon a salutat "un pas înainte binevenit în efortul de stabilizare a sistemului fiscal internaţional".

Conform unei analize recente realizată de CNBC Make It privind veniturile realizate pe primul trimestru al anului 2021 de giganţii din domeniul tehnologiei (Amazon, Apple, Alphabet - Google, Microsoft, Facebook, Tesla şi Netflix), situaţia în primul trimestru al anului 2021 arată astfel:

Amazon: venituri de 837.330,25 dolari pe minut;

Apple: 691.234 dolari pe minut;

Alphabet: 426.805 dolari pe minut;

Microsoft: 321.805 dolari pe minut;

Facebook: 201.936 dolari pe minut;

Tesla: 80.162 dolari pe minut;

Netflix: 55.270 dolari pe minut.

Companiile au adus o medie de 373.606 dolari pe minut, ceea ce este, de fapt, mai puţin decât aceleaşi şapte companii în medie, în trimestrul al patrulea din anul 2020 (416.768 dolari în venituri pe minut, aşa cum a subliniat site-ul Visual Capitalist, într-un grafic din luna martie).

• Aurelian Dochia, analist economic: "Nu m-ar mira deloc ca marile corporaţii să găsească soluţii pentru reducerea sarcinii fiscale"

Existenţa unui acord privind impozitarea companiilor multinaţionale ar urma să asigure o împărţire globală a sarcinii fiscale, ne-a spus Aurelian Dochia, analist economic.

"Problema va fi cu implementarea practică a acestui acord. Sunt multe detalii care nu sunt deloc lămuritoare. De aceea, nu m-ar mira deloc ca marile corporaţii să găsească soluţii pentru a-şi micşora sarcina fiscală suportată în ţările respective. Mi-e teamă că va fi nevoie de ani de zile pentru implementarea acestui acord", susţine Aurelian Dochia.

Analistul economic afirmă că, în momentul actual, în care economia s-a schimbat foarte mult, când are loc o globalizarea masivă şi existenţa unor lanţuri de producţie în toată lumea, fostul sistem de impozitare, în care doar sediul central al firmei era supus impozitului fiscal, era depăşit şi de aceea era nevoie de o reformare a acestuia. Numai că viitoarea reglementare nu va avea un impact direct asupra economiei naţionale, aşa cum ar crede mulţi dintre cetăţenii ţării noastre.

"Din acest punct de vedere nu suntem direct afectaţi, dar probabil că mişcarea care porneşte acum, chiar dacă se referă la companiile foarte mari, va prinde, în timp, şi celelalte companii. Multe ţări vor prinde curaj şi vor încerca să pună în aplicare impozite pentru firmele mai mici. În plus, România nu are multe companii mari cu care să aibă relaţii, aşa cum e situaţia Irlandei unde sunt multe avantaje fiscale. De aceea, nu suntem nici în situaţia de a pierde şi nici de a câştiga. Impactul implementării viitorului acord nu va fi atât de mare pentru România. Cel mai important lucru este că acordul deschide o cale, dar nu înseamnă ca s-a ajuns la o înţelegere finală. Dar, pe baza acestui acord, este posibil să vedem în anii viitori şi alte reforme fiscale la nivel global", a punctat Aurelian Dochia.

• Cristian Pârvan, secretar general AOAR: "Noul acord fiscal global va avea un efect marginal pentru statele emergente"

Actualul acord reprezintă, deocamdată, o înţelegere de principiu, fără norme şi fără claritate în aplicare, afirmă Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

"În primul rând, impozitarea respectivă se va aplica unor firme care au 750 milioane euro cifra de afaceri anuală. În acest moment, nu avem în propunerea de acord niciun element concret despre cum va opera viitoarea reglementare în privinţa corporaţiilor cu o cifră de afaceri de 750 milioane euro.

La noi în ţară nu prea există multe corporaţii cu o astfel de cifră de afaceri. De aceea, consider că acordul respectiv nu este o chestie de importanţă maximă pentru ţara noastră, dar este un semnal că nu mai merge în condiţiile de astăzi cu acest tip de transfer de profit prin care bogăţia unor ţări era transferată în bogăţia altor ţări. Pentru ţările bogate, un astfel de acord este atractiv privind impozitarea marilor companii, dar pentru statele emergente noul acord va avea un efect marginal. În acest moment, în Europa, Franţa şi Germania se luptă cu marile firme americane din domeniul comunicaţiilor, IT şi comerţului electronic", ne-a transmis Cristian Pârvan, care consideră că autorităţile de la Bucureşti ar trebui să fie mai preocupate de creşterea recentă, cu încă un miliard de euro, a deficitului comercial, fapt menit să îşi pună amprenta negativă asupra economiei naţionale.

• Dan Bădin, partener DELOITTE, membru FIC: "Nu mă aştept ca această decizie să aibă impact foarte mare pentru România"

Acordul anunţat de miniştrii de finanţe din G20 privind impozitarea locală cu minimum 15% a profitului realizat de companiile multinaţionale are şanse foarte mari să fie implementat, susţine Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale în cadrul Deloitte şi membru al Consiliului Investitorilor Străini (FIC) din ţara noastră.

"Până acum, SUA reprezentau principalul oponent al acestei impozitări. Vedem, însă, că anul acesta, odată cu Administraţia Biden, SUA a devenit un susţinător al impozitării globale.

După înţelegerea survenită la începutul lunii iunie în cadrul G7, acum vedem că miniştrii de finanţe din cadrul G20 au ajuns la acelaşi acord, deci şansele ca acesta să fie aprobat la summitul din octombrie sunt foarte mari. Cu toate acestea, sunt încă foarte multe detalii de stabilit. Sunt foarte multe tehnicalităţi care nu sunt încă agreate de unele state. Există acest acord de principiu, dar legislaţia dezvoltată sub egida OCDE este foarte amplă, voluminoasă şi greu de înţeles chiar şi pentru specialişti. Sunt foarte multe probleme în implementarea unui astfel de impozit. OCDE nu e for legiuitor, nu dă legi şi atunci toate taxele agreate trebuie aprobate prin legislaţia internă de fiecare stat", ne-a spus Dan Bădin.

Domnia sa a precizat că, în urma consensului înregistrat la întâlnirea miniştrilor de finanţe din cadrul G20, este posibil să avem o implementare a acestui acord cel puţin la nivelul statelor respective.

"Dar, în cadrul OCDE, la dezbateri au participat destul de multe ţări, şi, în ultimă instanţă, e important de văzut cum va fi soluţionat pilonul II, care a fost iniţial gândit ca o taxă digitală. Aici s-ar putea să existe discuţii aprinse în următoarea perioadă", a arătat Dan Bădin, care a menţionat că pentru ţara noastră introducerea unei taxe digitale va avea un impact mai mare decât implementarea acordului privind impozitul de 15%.

"Sunt multe detalii de stabilit. Pentru România nu mă aştept ca această decizie să aibă impact foarte mare. În principiu, acel impozit de 15% va fi calculat şi plătit în ţara unde companiile îşi au sediul principal. Există însă o variantă care spune ca o parte din impozit să fie plătit şi în ţările sursă. Vedem însă că Uniunea Europeană nu vrea să renunţe la taxa digitală aplicată marilor companii Google, Facebook, Amazon, etc.. Aşteptăm clarificări. Observăm că SUA condiţionează ca acest impozit minim de 15% şi cel suplimentar din ţările sursă să vină la pachet cu eliminarea taxei digitale de către UE. Rămâne de văzut dacă sau când se va întâmpla acest lucru. Pentru România, introducerea unei taxe digitale va a avea un impact mai mare, decât acordul respectiv", a punctat Dan Bădin.

• Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: "Nu trebuie să aşteptăm acest acord fiscal global ca să ne creştem veniturile bugetare"

Acordul privind impozitarea cu minimum 15% a profitului realizat de marile corporaţii în ţările în care îşi desfăşoară activitatea este o mare realizare, pentru că intervine o modificare a cadrului fiscal la nivel internaţional, global, ce exprimă modul în care judecă statele mari, puternice, finanţele publice, ne-a spus Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. Specialistul ne-a explicat: "În primul rând, statele puternice şi-au dat seama că trebuie să lupte împreună împotriva evaziunii fiscale şi a arbitrajului fiscal, în pofida faptului că unele dintre companiile care practică aşa ceva sunt chiar din ţările respective.

Marile companii internaţionale - mă refer aici la cele din spaţiul european - sunt, în principal, americane. Acordul reprezintă o mare realizare pentru economiile emergente, care de ani de zile au pledat pentru aşa ceva şi nu au avut câştig de cauză până acum, când pandemia şi noile condiţii economice au permis o astfel de decizie. Aşa este moral, mai ales că bugetele publice din toată lumea sunt sub un stres extraordinar, înregistrând cheltuieli mari cauzate de pandemie şi de nevoile crescute, ceea ce atrage nevoia de resurse suplimentare pentru echilibrarea lor. În al doilea rând este de salutat colaborarea, pentru că lupta împotriva evaziunii fiscale şi arbitrajului fiscal avea şanse mici de reuşită în lipsa colaborării între statele puternice din punct de vedere economic. Nu în ultimul rând, prin acest acord se dă un semnal foarte puternic pentru combaterea paradisurilor fiscale, paradisuri care există şi în unele state membre ale Uniunii Europene. Sunt ţări din UE, cum ar fi Luxemburg, Malta, Cipru, în care industria financiară se bucură de privilegii imense. În orice caz, trebuie să se ajungă la măsuri mult mai dure pentru combaterea paradisurilor fiscale. Nu e suficient acest acord global".

Domnia sa a precizat că ţara noastră va fi avantajată de noua stare de spirit şi de viitorul mecanism fiscal global care va fi pus în acţiune, dar nu mizează pe nişte beneficii imediate ce ar deriva din implementarea acordului încheiat la nivel global privind impozitarea corporaţiilor.

"Trebuie să înţelegem că s-a modificat o atmosferă, un zeitgeist, prin care, având în vedere că pandemia lasă urme adânci, că revenirea economiei este puternică, dar rămâne fragilă, deoarece e efortul unor supraîndatorări ale statelor şi a unor componente mari din economia privată, autorităţile publice din multe state sunt îndreptăţite să lupte mai ferm împotriva evaziunii fiscale. Este un mare ajutor pentru România existenţa acestui acord, dar noi nu trebuie să aşteptăm să se ajungă la o concretizare a acestui acord pentru a avea rezultate împotriva evaziunii fiscale şi arbitrajului fiscal. Problemele noastre derivă şi din corijarea unor greşeli, dar corectarea regimului fiscal intern se poate face şi în absenţa acestui acord. Nu trebuie să aşteptăm un acord fiscal global pentru a avea venituri mai mari la bugetul de stat", a precizat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a arătat că, pentru a avea venituri suplimentare la bugetul de stat, este nevoie de o colectare mai bună, de mărirea bazei de impozitare şi de închiderea anumitor nişe incorecte care stabilesc un regim fiscal inechitabil.

"Pentru a rezista, democraţia trebuie să beneficieze de o economie de piaţă funcţională pentru cât mai mulţi cetăţeni. Dacă într-o economie se merge pe principiul «câştigătorii iau totul», nu este în regulă, deoarece economia trebuie să penalizeze infractorii, hoţii şi şmecherii. Statul de drept trebuie să funcţioneze fără menajamente şi să fie un stat de drept drept. Să eliminăm cât mai mult din ipocrizia existentă în economie şi în viaţa politică", a arătat Daniel Dăianu, înainte de a se referi la impozitarea corporaţiilor din ţara noastră: "Din păcate, au fost numeroase voci care au calificat impozitarea profitului companiilor multinaţionale ca o atitudine neprietenoasă faţă de mediul de afaceri. Dar este foarte greu să explici cetăţenilor unui stat şi firmelor care îşi plătesc taxele şi impozitele, existenţa unei toleranţe faţă de companiile mari care îşi folosesc alonja economică, politică pentru a face evaziune fiscală şi a practica arbitrajul fiscal. Iar pe lângă aceste considerente de etică şi fiscale, mai intervin şi considerentele privind protecţia echilibrului social".

Legat de echilibrul social, domnia sa a precizat că, în ultima vreme, se constată intensificarea unor tendinţe existente şi înainte de pandemie, care au dus la o încordare socială în multe state puternice - SUA, Marea Britanie, dar şi în Uniunea Europeană, fenomen care nu este de bun augur pentru democraţie. Din cauza acestei încordări şi a unei deşirări a ţesutului social, cauzate de anumite inegalităţi, a crescut forţa mişcărilor extremiste de stânga sau de dreapta.