Reprezentanţii Nuclearelectrica (SNN) şi China Nuclear Corporation au semnat, ieri, acordul preliminar pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, la ceremonia ce a marcat evenimentul fiind prezenţi vicepremierul Viorel Ştefan şi ministrul energiei, Anton Anton.
Vicepremierul a declarat: "Semnarea acordului investitorilor în formă preliminară cu privire la continuarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă un pas important în realizarea proiectelor mari de investiţii pe care ni le-am propus (...) Construcţia de noi unităţi nucleare în ţara noastră vine ca soluţie la problema creşterii consumului de energie electrică, alături de ţintele de decarbonizare pe care România trebuie să le atingă. Pentru ţara nostră, consolidarea producţiei de energie nucleară este un obiectiv important, având în vedere rolul acesteia în asigurarea independenţei energetice şi a unui mix energetic necesar pentru România".
Vicepremierul a subliniat că Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă vor înlocui capacităţile retrase fie din raţiuni economice sau din cauza uzurii, aducând o contribuţie semnificativă de energie curată şi stabilă într-o perioadă în care politicile energetice europene pun un accent puternic pe protecţia mediului.
"Estimările Uniunii Europene pentru anul 2050 prevăd un procent important al energiei nucleare în statele membre, unele investind în dezvoltarea programului nuclear plecând de la zero. În acest context, România are avantajul expertizei, a unor active existente, inclusiv a apei grele, avantajul fabricării combustibilului nuclear", a spus Viorel Ştefan, care a adăugat: "Pentru viitor, unităţie 3 şi 4 vor fi mai necesare ca oricând. Proiectul va asigura nu doar energie curată şi sigură, ci şi un număr semnificativ de locuri de muncă pentru români. Se estimează că industria locală poate asigura un număr de 19.000 de locuri de muncă dedicate finalizării proiectului, din care 11.000 existente, la care se pot adăuga alte 8.000".
La rândul său, Anton Anton a declarat: "Astăzi este o zi foarte importantă, din punctul meu de vedere, pentru că ceea ce s-a semnat nu este numai o etapă formală a unui proces lung şi greu, ci este primul semnal concret pe care-l facem în direcţia construirii celor două reactoare. Este primul pas concret pe care-l facem după 14 ani de dorinţe şi încă patru ani de negocieri cu partenerii chinezi, care au fost selectaţi în urma unui proces legal în 2014".
Anton Anton a adăugat: "Acest pas concret a însemnat şi o schimbare în dinamica acestei investiţii. Până acum aveam două echipe care se întâlneau din când în când să discute lucruri importante legate de proiect, dar de astăzi vom avea o singură echipă care va putea discuta mult mai repede elementele tehnice.
Vreau să vă spun că acum vreo doi ani nu se prea vedea luminiţa de la capătul tunelului (...) Atunci când am preluat (n.r. proiectul), lucrurile lâncezeau, dar, împreună cu partenerii noştri am pus la cale un calendar activ şi pragmatic. Iată că putem spune că am trecut de la stadiul de discuţii sterile la stadiul de realizare practică".
Acordul Investitorilor în formă preliminară a fost aprobat de către acţionarii Nuclearelectrica în data de 10 aprilie şi prevede înfiinţarea societăţii de proiect, prin joint venture, aceasta având drept scop limitat să fie singura platformă tehnică şi operaţională pentru dezvoltarea proiectului celor două reactoare. Data limită pentru înfiinţarea societăţii este de 60 de zile lucrătoare de la data semnării Acordului Investitorilor în formă preliminară.
Potrivit unui studiu de fezabilitate realizat în 2012, investiţia necesară pentru cele două reactoare ce vor avea, cumulat, o putere de 1.400 de MW, este de circa 6,5 miliarde de euro.
Nuclearelectrica este deţinută în proporţie de 82,5% de Statul Român, prin Ministerul Energiei, şi are o valoare de piaţă la Bursa de Valori Bucureşti de 3,27 miliarde de lei.
• Anton Anton: "Avem acordul Comisiei Europene pentru implementarea contractelor de diferenţă"
Ţara noastră are acordul Comisiei Europene în vederea implementării contractelor pentru diferenţă, o nouă formă prin care consumatorii de energie vor subvenţiona proiectele noi de investiţii, iar Ministerul Energiei pregăteşte modificarea legislaţiei în acest sens, a declarat, ieri, Anton Anton, citat de Agerpres.
---------------------------------
Ministrul energiei a fost întrebat de jurnalişti dacă populaţia va fi cea care va subvenţiona energia produsă de aceste reactoare, prin aşa-numitele "contracte pentru diferenţă".
Anton Anton a spus: "Contractele pentru diferenţă nu sunt făcute pentru energia nucleară, sunt o nouă formă de hai să zicem subvenţie, de atragere a capitalului şi a investitorilor în domeniul energiei. Vreau să subliniez acest lucru. Noi, şi nu numai noi, suntem pe o pantă descendentă a producţiei de energie şi pe o pantă rapid ascendentă a consumului de energie, astfel că trebuie să găsim modalităţi prin care să atragem investitorii spre acest domeniu".
Potrivit acestuia, zonele cu cel mai mare potenţial de a atrage noi investitori sunt cele ale energiei curate.
"E foarte greu, dar nu imposibil, să mai investeşti în zona de cărbune, mai repede întreţinem sau construim o chestiune ultramodernă, cu carbon capture storage, adică ceva care, în pofida faptului că producem energie din cărbune, nu mai poluează deloc. Până când vom face asta, la îndemână este energia solară, eoliană şi nucleară, energiile care sunt nepoluante. Pentru asta s-a făcut schema de contracte de diferenţă".
Anton Anton a subliniat că această schemă nu este o invenţie locală, ci este folosită în UE, iar noi nu am făcut altceva decât să vedem dacă se potriveşte ţării noastre.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Om în data de 09.05.2019, 09:56)
De la canadiene la chinezarii. Inapoi in viitor.
2. Care va sa zica...
(mesaj trimis de Prostu satului în data de 09.05.2019, 11:57)
"Este primul pas concret pe care-l facem după 14 ani de dorinţe şi încă patru ani de negocieri cu partenerii chinezi, care au fost sel ectaţi în urma unui proces legal în 2014"
De fapt au fost inca cinci ani de negocieri, nu patru (din februarie 2014 pana-n mai 2019, dar, deh, dl. Anton nu e profesor de aritmetica).
Prin urmare, pentru primul pas concret a fost nevoie de 19 ani. Ma intreb daca exista cineva care spera sa vada in timpul vietii sale reactoarele astea construite.