Acţionarii privaţi ai FP propun AGA ordinară pentru soluţionarea administrării Fondului

Problema administrării Fondului Proprietatea ar putea fi soluţionată fie în momentul în care Finanţele îşi mandatează reprezentanţii să semneze contractul cu Franklin Templeton, fie prin convocarea unei adunări ordinare la care nu este obligatorie prezenţa Finanţelor.

Ieri, adunarea generală extraordinară a acţionarilor Fondului Proprietatea a fost amânată deoarece reprezentanţii Ministerului Finanţelor, acţionarul majoritar, nu s-au prezentat la întâlnire, astfel că nu s-a întrunit cvorumul. La întrunire au fost prezenţi doar 13% din acţionari, Minis­terul Finanţelor deţinând aproape 66% din drepturile de vot.

Potrivit declaraţiilor acţionarilor privaţi prezenţi la întâlnire, adunarea generală convocată automat astăzi va rămâne, de asemenea, fără rezultat, tot din lipsă de cvorum.

Preşedintele consiliului de supraveghere al Fondului Proprietatea, Mircea Ursache, susţine că reprezentanţii Finanţelor nu aveau cum să se prezinte la întâlnire din moment ce nu au primit mandat în acest sens, pentru care este nevoie de parcurgerea mai multor etape.

"În primul rând, Guvernul trebuie să aprobe memorandumul iniţiat de consiliul de supraveghere privind structura corporativă a Fondului Proprietatea. Acesta nu a intrat, încă, pe ordinea de zi a Executivului. În al doilea rând, în Guvern trebuie să intre rezolvarea selecţiei administratorului de Fond, care poate fi în sistem dualist sau unitar. O a treia etapă este ca Finanţele să dea mandat în AGA pentru semnarea contractului de administrare", a spus Ursache.

În 9 iunie, Comisia de selecţie a administratorului, condusă de Enache Jiru, a anunţat că Franklin Templeton Investment Management Ltd este câştigătorul cursei pentru administrarea activelor Fondului Proprietatea, în condiţiile în care a depus cea mai ieftină ofertă, însă preluarea administrării FP depinde de decizia acţionarilor.

Pe de altă parte, avocatul Corin Trandafir, reprezentantul principalului acţionar privat la Fondul Proprietatea, a propus întrunirea unei adunări ordinare a acţionarilor, în care să se poată decide administrarea Fondului. În acest sens, Trandafir trebuie să facă o cerere de convocare, iar adunarea ordinară ar trebui să aibă loc, potrivit legii, în cel mult 60 de zile de la convocare.

Acţionarii privaţi ai FP vor înainta marţi o cerere către ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, în care vor solicita suplimentarea numărului de reprezentanţi ai acţionarilor privaţi în consiliul de supraveghere, de la unul în prezent, respectiv avocatul Corin Trandafir, la cel puţin 3 persoane.

Acţionarii Fondului Proprietatea aveau de luat mai multe decizii în adunarea de luni, cea mai importantă fiind legată de aprobarea ofertei finale depuse de Franklin Templeton, care include comisioanele de administrare ce vor fi plătite de Fondul Proprietatea.

Ordinea de zi a AGA cuprinde şi aprobarea termenilor şi condiţiilor contractului ce ar urma să fie încheiat cu administratorul, pe baza documentaţiei transmise către Fondul Proprietatea de Comisia de selecţie.

De asemenea, acţionarii trebuie să dezbată şi politica de investiţii asumată de candidatul câştigător şi să decidă în legătură cu eventuala vânzare, "împreună sau separat", a participaţiilor deţinute la trei companii controlate de grupul energetic ceh CEZ pe piaţa românească, în urma suplimentării ordinii de zi a AGA.

Fondul Proprietatea deţine 30% din acţiunile CEZ Distribuţie SA, 30% din CEZ Vânzare SA şi 12% din CEZ Servicii SA, pentru care CEZ a exercitat opţiunea de cumpărare. Însă avocaţii consultaţi de FP consideră că opţiunea de cumpărare a CEZ nu include CEZ Vânzare, potrivit unei note legale către AGA, publicată pe pagina de internet a Fondului.

Fondul Proprietatea are în portofoliu participaţii la 88 de companii, cele mai multe din domeniul energetic, astfel că o eventuală ieşire din acţionariatul celor trei companii ar reduce numărul de deţineri la 85.

La 10 iulie, Ministerul Finanţelor Publice continua să fie cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, cu 65,87% din capitalul social, în timp ce 46 de firme deţineau 6,52% din acţiuni, iar 2.445 de persoane fizice aveau 27,61% din capitalul Fondului.