Activiştii de mediu în "război" cu Ministrul Energiei

Plângerea penală formulată de ministrul energiei împotriva unor ONG-uri ce au drept scop protejarea mediului, a patrimoniului natural şi combaterea poluării nu a rămas fără răspuns. Activiştii de mediu au semnat o scrisoare deschisă către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europe în care arată că, în realitate, ministrul energiei încearcă să îşi ascundă incompetenţa şi să găsească în ONG-uri vinovaţii pentru problemele multiple generate de gestionarea proastă a sistemului energetic.

În loc să dezvolte şi implementeze Strategia energetică a României, tergiversată din 2007, ministrul aruncă vina pe ONG-uri, care îşi exercita dreptul legal la justiţie, garantat de Constituţie, pentru protecţia dreptului la un mediu sănătos, şi acesta garantat de Constituţie. Prin acţiunea sa, profund nedemocratică, Ministrul Energiei încearcă să intimideze organizaţiile, aflate deja într-o luptă inegală, pentru a se asigura că eventualele nereguli, ilegalităţi şi impactul negativ al unor proiecte asupra mediului vor trece nepenalizate.

"Derapajul lui Burduja este unul periculos şi specific unui regim totalitar. Nu poţi să betonezi ultimele râuri sălbatice, să arzi lemnul, gazul şi toate depozitele de carbon rămase, în numele energiei, ignorând dovezile ştiinţifice. Dar ca ministru poţi fi tras la răspundere pentru agravarea situaţiei climei pentru deciziile luate. Întreaga activitate Agent Green este în favoarea respectării Constituţiei, a legislaţiei naţionale, europene, a tratatelor internaţionale pentru protecţia mediului şi, în fond, a democraţiei. Litigiile iniţiate de Agent Green au ca unic obiectiv determinarea instituţiilor să respecte legislaţia, atenuarea schimbărilor climatice şi conservarea biodiversităţii. Sesizarea şi acţionarea în judecată a instituţiilor corupte sunt parte din dificila misiune a organizatiei, iar justiţia a stabilit în sute de litigii ca Agent Green a avut dreptate, că guvernul a acţionat ilegal. Toate investiţiile oprite prin demersurile noastre au fost considerate de instanţe ca fiind nelegale", a declarat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

"Într-un stat de drept, ignorarea hotărârilor instanţelor de judecată nu poate fi tolerată, iar guvernul României tocmai asta face, în mod sistematic, de ani de zile. Ministerele energiei şi mediului şi-au dat mâna în adoptarea unor OUG-uri ecocidare ce vor seca râuri sălbatice şi vor duce la extincţia unor specii prioritare de animale şi plante. Procesele câştigate irevocabil în

instanţă de Bankwatch România şi alte organizaţii de mediu pare că înfurie atât de mult instituţiile statului, încât le înceţoşează gândirea. Nu putem ignora pericolul în care se află ecosistemele noastre fragile, iar România nu poate combate schimbările climatice nici secând şi mai multe râuri şi exploatând şi mai multe resurse fosile, şi nici punând pumnul în gura ONG- urilor sau simplilor cetăţeni care contestă astfel de decizii", declară Ioana Ciută, preşedinta Bankwatch România.

"În ultimii ani, comunitatea Declic a iniţiat numeroase acţiuni în instanţă care au scos la iveală ilegalităţi în aprobarea hidrocentralelor din perioada comunistă, susţinute activ de miniştrii Sebastian Burduja şi Mircea Fechet. Toate aceste procese au fost câştigate de Declic, judecătorii confirmând că atât autorităţile implicate, cât şi Hidroelectrica, beneficiarul proiectelor, au încălcat legea în mod deliberat. Este important de menţionat că aceste proiecte hidrotehnice nu pot fi realizate decât prin încălcarea legii, iar promotorii lor recurg la intimidarea organizaţiilor care apără interesul public. Nu ne vom lăsa intimidaţi nici de instituţiile statului, nici de interesele mafiote din spatele acestor iniţiative susţinute fără scrupule de ministrul Energiei", afirmă Roxana Pencea Brădăţan, preşedinta Declic.

"Asemeni Federaţiei Ruse, care a clasificat Greenpeace ca "organizaţie indezirabilă" în 2023, miniştrii din România, în loc să susţină dialogul şi democraţia au găsit o nouă modalitate de a le pune pumnul în gură organizaţiilor de mediu susţinând în spaţiul public narativul fals prin care finanţarea organizaţiei Greenpeace România ar veni din Rusia. Într-o societate sănătoasă, statul ar trebui să caute să colaboreze cu societatea civilă, să asculte opiniile tuturor părţilor interesate şi să găsească soluţii pentru binele comun. Greenpeace România îşi doreşte un

mediu curat şi o planetă locuibilă pentru toată lumea, dar din păcate, în loc să găsim un partener în stat, ne găsim tot mai des în opoziţie. Faptul că un ministru alege să aloce resurse ale statului pentru a persecuta puţinele voci critice existente şi nu pentru a găsi soluţii regenerabile şi nepoluante pentru criza energetică în care trăim este extrem de grav. Aceste tactici incalificabile sunt folosite în state nedemocratice cu scopul de amuţi societatea civilă. Nu aceasta este societatea în care vrem să trăim", a declarat Elena Ionescu, Fundaţia Greenpeace CEE România.

Organizaţiile nu sunt străine de lupte inegale şi de acţiuni de hărţuire şi intimidare iniţiate de autorităţi ale statului împotriva lor. În decembrie 2021 asociaţiile Agent Green, Bankwatch România şi Fundaţia Eco-Civica s-au prezentat în faţa unei comisii de anchetă din Parlament, după ce au fost somate, sub ameninţarea unei posibile urmăriri penale pentru "împiedicarea

aflării adevărului". Această comisie urmărea, declarativ, stabilirea cauzelor creşterii substanţiale a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice de la acel moment, susţine Bankwatch.

De fapt, iniţiativa parlamentarilor nu a fost altceva decât o acţiune de intimidare a organizaţiilor. Reprezentanţii ONG-urilor amintesc finalul lui 2022, când treizeci de parlamentari PNL şi PSD au iniţiat mai multe modificări legislative menite să limiteze posibilitatea societăţii civile de a contesta în instanţă investiţiile imobiliare care afectează mediul. Una din modificări prevedea ca, pentru a putea ataca în instanţă un act administrativ în baza căruia este derulată o investiţie, publică sau privată, un ONG ar putea fi obligat să depună o garanţie de până la 50.000 de lei, iar membrii fondatori ar fi putut fi obligaţi la plata unor cheltuieli de judecată ca persoane fizice. Iniţiativa a fost retrasă în martie 2023, însă adversitatea faţă de activitatea ONG-urilor nu s-a şters.

Potrivit comunicatului trimis la redacţie, Bankwatch România a transmis anul trecut, o plângere formală împotriva României către Raportorul Special ONU pentru Apărători ai Mediului, sub Convenţia de la Aarhus, privind mai multe situaţii de hărţuire şi intimidare direcţionate împotriva sa şi a angajaţilor săi. În scrisorile sale adresate Guvernului României în acest dosar, Raportorul Special subliniază clar obligaţiile ce survin părţilor Convenţiei de la Aarhus, care prevede că "fiecare parte se asigură că persoanele care îşi exercită drepturile în conformitate cu dispoziţiile prezentei convenţii nu vor fi penalizate, persecutate sau hărţuite în vreun fel pentru implicarea lor".

Cu toate acestea, statul român şi reprezentanţii săi refuză în continuare să îşi îndeplinească obligaţiile asumate la nivel internaţional şi preferă să apeleze la astfel de metode nedemocratice pentru a îi reduce la tăcere pe cei care semnalează încălcări ale legii, precizează în comunicat Bankwatch.

Şi Asociaţia Agent Green a formulat în 2024 o plângere împotriva României către Raportorul Special ONU pentru Apărători ai Mediului, sub Convenţia de la Aarhus, dar a fost linşată mediatic.

Potrivit comunicatului, Organizaţiile se vor adresa instituţiilor abilitate cu urmărirea penală pentru denunţ mincinos din partea ministrului energiei precum şi forurile europene, inclusiv Comisiei Europeane si Comitetului de Conformare al Convenţiei de la Aarhus, dacă informaţiile din presă se confirmă.