Acuzaţii dure la adresa Germaniei şi Franţei din partea fostului premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko

Atitudinea mercantilă a Germaniei şi Franţei care au pus deasupra valorilor NATO interesele lor comerciale cu Federaţia Rusă când au votat împotriva extinderii NATO cu prilejul summitului de la Bucureşti, din aprilie 2008, a dus la războiul de astăzi din Ucraina, a afirmat Iulia Timoşenko, fost prim-ministru al Ucrainei, în cadrul evenimentului Third Annual Romanian Business&Investment Roundtable, care are loc în aceste zile la Bucureşti.

"Din păcate, la summitul NATO din aprilie 2008 de la Bucureşti, Georgia şi Ucraina nu au primit un răspuns pozitiv la solicitările de aderare la NATO din cauza opoziţiei exprimată de Franţa şi Germania. Dacă privim ce s-a întâmplat după aceea, cele două state - Ucraina şi Georgia - şi-au schimbat cursul istoriei, pentru că numai după patru luni, în august 2008, Rusia a atacat Georgia şi a ocupat 20% din teritoriul Georgiei, care este încă sub ocupaţia rusească. La opt luni după summitul de la Bucureşti, Putin a oprit livrarea de gaz nu doar către Ucraina, ci către întreaga Europă, în mijlocul iernii, când se înregistra o temperatură de -15 sau chiar -20 de grade Celsius. Mulţi oameni au suferit, unii chiar au murit, din cauza frigului. A fost prima dată când Putin a folosit energia ca armă de război.

La câţiva ani după aceste evenimente, Donbas şi Crimeea au fost ocupate de Federaţia Rusă şi acum suntem în mijlocul unui război de amploare în Europa. De ce? Pentru că la summitul de la Bucureşti, câteva state au ţinut cont de interesele lor în relaţia cu Rusia şi practic au reprezentat interesele Rusiei. Au pus aceste interese mai presus de valorile comune despre care se menţionează că toţi aliaţii NATO le împărtăşesc. Au avut prioritate interesele mercantile şi noi a trebuit să ne descurcăm cu aceste decizii sau mai bine zis cu o lipsă a deciziilor, care au fost la originea actualei situaţii care nu s-a mai întâlnit de la cel de-al doilea război mondial", a declarat Iulia Timoşenko.

Ea s-a referit şi la teoriile aflate în dezbatere privind viitoarea arhitectură de securitate.

"Sunt mai multe tipuri de abordare. Primul: când Rusia vorbeşte despre o nouă arhitectură de securitate sau despre o nouă ordine mondială înseamnă de fapt redesenarea sferelor de influenţă, chiar şi prin intermediul forţei, care să fie în beneficiul ei. Al doilea: este vorba despre ceea ce eu numesc Memorandumul II de la Budapesta, când Ucrainei i-au fost oferite garanţii de securitate care, din păcate au rămas doar pe hârtie, din ceea ce se observă acum. De aceea, acum se discută despre un pachet de garanţii de securitate pe care Ucraina să le obţină după război şi care să fie eficiente pentru a ne proteja şi pentru a împiedica Rusia să ne mai atace vreodată. Nu cred în această soluţie, pentru că am avut parte de o asigurare golită de conţinut, doar pe hârtie, atunci când am cedat arsenalul nuclear către Federaţia Rusă. Al treilea tip de abordare pe care l-am împărtăşi este să fim membri într-un sistem de apărare colectivă. Acesta ar fi singurul mecanism eficient pentru a ne asigura securitatea. Nimic de genul parteneriate cu vecinătatea (n.red. - cu statele vecine alianţei NATO), nimic de genul stat-punte, nimic de genul stat-buffer, nimic de genul finlandizării politicii pentru un stat sau altul. Doar un statut clar de membru într-o organizaţie de securitate şi apărare va oferi garanţii puternice de securitate pentru Ucraina", a spus fostul premier al Ucrainei.

Iulia Timoşenko s-a declarat nemulţumită de faptul că liderii europeni refuză să răspundă întrebărilor cu privire la primirea Georgiei şi Ucrainei în NATO sau cu privire la o dată certă a unei noi extinderi a alianţei şi consideră că doar NATO poate oferi în acest moment garanţii solide de securitate pentru statele vulnerabile, deoarece ONU şi OSCE au eşuat în prevenirea şi oprirea agresiunii declanşată ilegal de Federaţia Rusă în Ucraina.

"Pentru o arhitectură de securitate stabilă la finalul acestui război trebuie să ţinem cont de mai multe elemente. În primul rând trebuie să reducem la minim practicarea dublului standard. Securitatea trebuie să fie pentru toţi, pacea trebuie să fie o valoare primordială. În al doilea rând, trebuie să fie clar că actualul război a fost un test care a scos la iveală ineficienţa şi lipsa de utilitate a unor organizaţii cheie cum ar fi ONU şi OSCE care au eşuat în prevenirea acestui conflict, în oprirea lui, din cauza atitudinii unor state. Acum observăm că aceste organizaţii nu sunt eficiente. În al treilea rând, dacă suntem serioşi în oferirea securităţii, garanţiilor de securitate statelor - nu doar Ucrainei, ci şi altor state vulnerabile din cauza agresiunilor Rusiei-, singura garanţie reală de securitate este statutul de membru al unei organizaţii de apărare colectivă. NATO trebuie să se extindă şi să includă aceste state, să includă Ucraina. Dacă Ucraina şi celelalte state nu vor deveni membre NATO şi UE, să vă aşteptaţi la noi zone de război în perioada următoare. Vorbind pragmatic, dacă acest ideal dezirabil, această opţiune de a deveni membri, de a avea o dublă extindere - UE şi NATO - nu se va realiza curând, atunci trebuie să fim responsabili să creăm organizaţii de apărare în care să se afle şi state membre NATO care să ofere garanţii reale de securitate pentru state precum Ucraina. Un lider pentru astfel de organizaţii ar putea fi Marea Britanie sau SUA", a spus Iulia Timoşenko.

Ea a precizat că liderii Uniunii Europene trebuie să înceteze să mai discute despre apărarea comună şi să treacă la fapte, adică să construiască un sistem european, comun, de apărare, care să colaboreze cu NATO. Din viitoarea arhitectură de securitate la nivel global, fostul premier al Ucrainei consideră că ar trebui să facă parte şi China, pentru că în opinia sa numai în colaborare cu autorităţile de la Beijing statele vestice pot neutraliza riscurile existente sau viitoare.