ADMITEREA ÎN "PARADIS"? Miniştrii de justiţie şi de interne ai ţărilor membre votează intrarea României în Schenghen

Actualizare Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energia Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice: "O analiză a companiilor Big 4 din ţara noastră arată că România pierde cel puţin 200 milioane euro lunar la PIB din cauza neaderarii la Schengen. Conform analizei, in ultimii 11 ani, ţară noastră a pierdut 25 miliarde euro din cauza aceasta. Eu cred că e momentul sa spunem că nu se mai poate aşa".

---

Aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen va fi supusă la vot astăzi, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, deoarece actuala stare de incertitudine nu mai poate fi menţinută atât timp cât toate instituţiile europene responsabile cu implementarea aquis- ului Schengen susţin că autorităţile de la Bucureşti şi-au făcut datoria, a declarat, ieri, premierul Nicolae Ciucă.

Şeful Guvernului a menţionat că aderarea la Spaţiul Schengen este un obiectiv naţional al acestui moment, iar afirmaţia sa a fost confirmată, ieri, la Viena, de deputaţii europeni ai PNL, în frunte cu preşedintele PPE (formaţiune politică din care face parte şi partidul condus de cancelarul Austriei), Manfred Weber, pentru a convinge autorităţile de acolo că ţara noastră şi-a dobândit dreptul de a fi primită în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor.

• România şi Bulgaria, blocate de 11 ani la porţile Schengen

Deşi au aderat la Uniunea Europeană din 1 ianuarie 2007 şi au fost nevoite încă de atunci să implementeze aquis-ul necesar pentru aderarea la spaţiul Schengen, Bulgaria şi Româ­nia nu sunt încă membre ale zonei respective, cu toate că, în 9 iunie 2011, Consiliul de Miniştri din statele membre a concluzionat că procesul de evaluare a fost finalizat cu succes şi că cele două ţări au îndeplinit toate criteriile tehnice de aderare. Solicitările celor două state de aderare la spaţiul Schengen au fost aprobate de Parlamentul European în iunie 2011, dar acelaşi Consiliu de Miniştri a respins în septembrie 2011 intrarea celor două ţări în zona de liberă circulaţie, guvernele olandez şi finlandez invocând îngrijorări cu privire la deficienţele măsurilor anticorupţie şi în lupta împotriva crimei organizate.

Cu toate că planul iniţial era ca Spaţiul Schengen să îşi deschidă frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România până în martie 2012 şi graniţele sale terestre până în iulie 2012, aderarea celor două state s-a lovit în continuare de opoziţia din partea Germaniei, Finlandei şi Olandei, care au afirmat că nu este momentul ca acestea să intre în Schengen, prin prisma crizei migranţilor din Siria.

În 4 octombrie 2017, Parlamentul European a votat pentru accesul Bulgariei şi României la Sistemul de informa la care au obţinut acces deplin la 1 august 2018. Rezoluţia respectivă a Parlamentului European arată că "decizia politică finală cu privire la faptul că statele respective pot deveni parte a spaţiului Schengen şi pot opri controalele la frontieră cu ţările vecine din UE trebuie luată în unanimitate de toate părţileConsiliului European". În 11 decembrie 2018, Parlamentul European a votat pentru rezoluţia în favoarea acceptării ambelor ţări, solicitând Consiliului Uniunii Europene să "acţioneze rapid" în această privinţă.

Din păcate, de atunci şi până acum nu s-a luat nicio decizie de către Consiliul JAI, deşi între timp mai avem două rezoluţii - de anul trecut şi din acest an - ale Parlamentului European care solicită ca România şi Bulgaria să fie primite în Schengen.

Mai mult, Comisia Europeană a trimis în acest an o serie de experţi în ţara noastră care au reconfirmat că România a îndeplinit toate condiţiile din aquis-ul comunitar privind Schengen. Inclusiv Olanda, stat care iniţial nu ne dorea în Schengen, în urma vizitei experţilor săi în România în cursul lunii trecute şi-a schimbat opinia şi susţine aderarea ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie.

Singurul stat care şi-a exprimat în aceste zile refuzul primirii ţării noastre în Schengen este Austria, prin vocea cancelarului Karl Nehammer şi a ministrului de interne Gerhart Karner. Cei doi au afirmat că Bulgaria şi România sunt rute de tranzit ale celor 75.000 de migranţi ilegali care au ajuns în Austria. Din păcate pentru oficialii guvernului de la Viena, afirmaţiile lor sunt contrazise de Frontex - agenţia europeană de poliţie de frontieră - care arată că în primele nouă luni ale anului 2022 pe ruta Balcanilor de Vest, adică Serbia/Muntenegru - Croaţia/Ungaria - Austria, s-a consemnat o creştere cu 170% a numărului de migranţi ilegali care au intrat pe teritoriul UE, în timp ce pentru România s-a consemnat o scădere cu 43% a încercărilor de trecere ilegală a frontierei europene.

De aceea, aseară, la închiderea ediţiei, deputaţii europeni din partea PNL împreună cu Manfred Weber, preşedintele Partidului Popular European - formaţiune politică din care face parte şi partidul cancelarului Karl Nehammer, negociau la Viena cu şeful guvernului Austriei şi cu ceilalţi membri ai Cabinetului în legătură cu votul ce ar urma să fie exercitat astăzi cu privire la aderarea ţării noastre la Schengen.

Menţionăm că la şedinţa Consiliului JAI de astăzi de la Bruxelles vor participa şi miniştrii de interne şi justiţie ai ţării noastre, Lucian Bode şi Cătălin Predoiu, care pot oferi celor din Austria ultimele lămuriri înaintea exercitării votului. Miniştrii din statele ţărilor care cer intrarea în Schengen nu au drept de vot cu privire la această decizie a Consiliului JAI, votul fiind exercitat doar de statele membre UE care fac parte din spaţiul european de liberă circulaţie.

Cele mai recente informaţii arată că, pentru a linişti temerile Austriei, Olanda va solicita decuplarea României de Bulgaria în privinţa intrării în Spaţiul Schengen, reprezentanţii guvernului olandez considerând că ţara noastră îndeplineşte toate condiţiile necesare aderării, în timp ce guvernul de la Sofia mai are câţiva paşi de făcut.