ADRIAN VASILESCU: "Evoluţia dolarului - un factor extern ce poate produce şocuri pe piaţa noastră"

După o săptămână încheiată de creştere constantă a dolarului faţă de leu - evoluţie care a urmat trendul cursului euro/dolar -, moneda americană s-a depreciat, ieri, atât faţă de leu (ajungând la 4,1797 lei, de la 4,2059 lei), cât şi faţă de moneda europeană.

Cu toate acestea, economiştii apreciază că trendul de creştere a dolarului american va continua pe tot parcursul acestui an.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a spus că există previziuni care arată că, până la sfârşitul anului în curs - începutul anului viitor, cursul euro/dolar să ajungă la paritatea de 1 la 1, iar noi să avem un nou raport leu/dolar.

Evoluţia dolarului american a început să scadă, atât pe pieţele internaţionale, cât şi la noi, încă de săptămâna trecută, pe fondul anunţării programului de relaxare cantitativă, lansat săptămâna aceasta de Banca Centrală Europeană (BCE).

Ziua de 4 martie a fost prima în care moneda americană a trecut pragul psihologic de 4 lei, după ce a început anul la o valoare de 3,77 lei.

Referitor la evoluţia dolarului american în raport cu moneda naţională, Adrian Vasilescu ne-a explicat: "Trebuie să despărţim lucrurile în două etape, când vorbim despre evoluţia dolarului, şi să avem în vedere perioada de dinainte de februarie 1991, când s-a deschis piaţa valutară, şi cea anterioară momentului martie 2003, până când am avut ca referinţă dolarul. De la acea dată, am schimbat referinţa, în funcţie de ponderea monedelor în care făceam comerţ exterior. Ţinând cont că în martie 2003 făceam comerţ extern în euro într-o proporţie de circa 70%, de atunci am început să facem media directă leu/euro şi în funcţie de acest curs să calculăm, într-un mod încrucişat, reperele pentru stabilirea cursului celorlalte monede.

În acest context, trebuie să înţelegem că raportul leu/dolar nu este influenţat de piaţa noastră, ci de raportul euro/dolar, care a suferit schimbări fundamentale. După ce euro a fost dominant, dolarul începe să îşi ia revanşa".

Potrivit reprezentantului BNR, avem un nou factor extern ce poate produce şocuri pe piaţa internă. Cel mai important şoc va fi resimţit pe piaţa ţiţeiului, întrucât bursele din domeniu încă funcţionează în dolari, ne-a mai spus domnia sa.

Adrian Vasilescu ne-a precizat: "Deocamdată, creşte valoarea dolarului în raport cu leul, dar, în acelaşi timp, preţul ţiţeiului pe piaţa internaţională s-a înjumătăţit, ceea ce produce o balansare care nu este de natură să aducă probleme ţării noastre.

Acum câteva zile, INS a anunţat inflaţia pe februarie, observându-se o creştere semnificativă la preţul carburanţilor. Punctul meu de vedere este că aceia care vând carburanţi s-au uitat la cursul euro/dolar şi au scumpit carburanţii fără să ţină seama că, în afară, s-a ieftinit ţiţeiul. De aceea, s-ar putea să intervină o reglare în nivelul preţului acestei materii".

• Vasilescu: "Creditele în dolari se scumpesc acum, dar avem noroc că acestea nu sunt preponderente"

În ceea ce priveşte sectorul bancar, Adrian Vasilescu subliniază că împrumuturile în dolari americani s-au scumpit, ca urmare a aprecierii acestei monede, dar că numărul celor cu astfel de credite este destul de redus: "Avem noroc că împrumuturile în dolari nu sunt preponderente. Cea mai mare pondere a creditelor în valută este deţinută de cele constituite în euro. Debitorii cu împrumuturi în dolari vor avea de suferit acum, întrucât acestea se scumpesc, dar, dacă vom avea o gândire sănătoasă, ne vom da seama că au avut 12-13 ani în care au beneficiat de împrumuturi mai ieftine. Tocmai din cauza acestui lucru, aceştia ar putea afirma acum că se află într-o stare de şoc".

Potrivit unei analize postate pe site-ul BNR, din soldul creditelor acordate populaţiei, de 101,7 miliarde lei în noiembrie 2014, o proporţie de 61% o reprezintă împrumuturile în valută (din care 51,8 miliarde echivalent lei au fost acordate în euro, 0,3 miliarde echivalent lei - în dolari şi 9,7 miliarde echivalent lei - în CHF).

"De subliniat că, din cele 61,9 miliarde echivalent lei aferente creditelor în valută, creditele în euro reprezintă 83,8%, cele în USD - 0,5%, iar cele în CHF - 15,7%, la noiembrie 2014", precizează analiza citată.

• Radu Crăciun: "Preţul importurilor va creşte, aducând uşoare presiuni inflaţioniste"

Evoluţia dolar/leu este consecinţa deprecierii accentuate a euro faţă de dolar, în condiţiile în care BNR cultivă stabilitatea leului faţă de euro, consideră Radu Crăciun, economist şef în cadrul BCR. Domnia sa ne-a declarat: "Având în vedere aşteptările legate de atingerea parităţii de către perechea euro-dolar, este logic să ne aşteptăm ca raportul leu/dolar să se apropie de nivelul de 4,45".

Radu Crăciun opinează că va fi afectat comerţul exterior denominat în dolari, adică cel desfăşurat cu regiuni geografice precum SUA, Asia şi Orientul Mijlociu, sau importul de gaze din Rusia.

"Preţul importurilor va creşte, aducând uşoare presiuni inflaţioniste, în timp ce competitivitatea exporturilor în USD va creşte. Va creşte, de asemenea, şi costul serviciului creditelor în dolari luate de statul român, de companii sau persoane fizice", ne-a mai spus domnul Crăciun.

Previziunile ING Bank pentru raportul euro/dolar sunt de 1 şi 0,90, pentru sfârşitul lui 2015, respectiv anul 2016, subliniază economistul Ciprian Dascălu.

Domnia sa ne-a precizat: "În contextul unei prognoze pentru un euro/leu relativ stabil (4,35 şi 4,25 pentru finele 2015, respectiv 2016), cursul leu/dolar este anticipat la 4,35 şi 4,72, pentru finalul lui 2015, respectiv anul 2016".

Până în prezent, traiectoria euro/dolar a fost, în principal, ghidată de politica BCE.

"Banca Centrală Europeană a anunţat programul de relaxare cantitativă în ianuarie şi ne aşteptăm să îl îndeplinească cu succes, prin sporirea balanţei cu 60 miliarde euro lunar. Ne aşteptăm ca politica BCE să inflameze aşteptările inflaţioniste şi să împingă şi mai jos ratele reale de dobandă şi monedă unică.

În următoarele luni, credem că piaţa valutară îşi va muta focus-ul pe politica Rezervei Federal SUA. Suntem din ce în ce mai încrezători că Fed va creşte rata dobânzii, în iunie, şi o va duce la 0,75% şi 1,50%, la finele anului 2015, respectiv în 2016. În tot acest interval, ne aşteptăm ca BCE să menţină rata de referinţă nemodificată, la 0,05%", ne-a declarat Ciprian Dascălu.

Domnia sa apreciază că ponderea importurilor extra-EU, de 23% în total, precum şi renegocierea contractelor de import cu o frecvenţă redusă nu sugerează un impact major al întăririi dolarului pe termen scurt asupra consumului şi inflaţiei. Din perspectiva exporturilor, expunerea pe ţări non-EU, de 26%, arată o poveste relativ similară, în opinia economistului.

• Mihai Ionescu: "Creşterea dolarului este o mare gură de oxigen, care corectează greşelile Guvernului în promovarea mărfurilor în afara UE"

Deprecierea leului faţă de dolar este o mare gură de oxigen pentru exportatori, spune Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa susţine că aprecierea monedei americane corectează greşelile Guvernului în materie de promovare a produselor noastre în zona extra UE.

"Se pare că această evoluţie a dolarului nu este accidentală şi poate veni în ajutorul revenirii noastre pe pieţele extra-europene. Sunt semnale că această întărire a dolarului este de lungă durată, iar noi, pentru tot ceea ce livrăm pe pieţele din afara Uniunii Europene, încasăm în dolari", ne-a precizat domnia sa.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), subliniază că, având în vedere ponderea comerţului extracomunitar de sub 30%, efectul evoluţiei monedei SUA este limitat, în acest domeniu.

Reprezentantul mediului de afaceri ne-a explicat: "În relaţia import/export avem două mari categorii de cheltuieli. Prima categorie este reprezentată de produsele energetice, unde efectul este favorabil chiar dacă dolarul s-a întărit, pentru că preţurile au scăzut substanţial în ultima vreme. Desigur, putem vorbi despre o atenuare a efectelor scăderii preţurilor în domeniul energetic.

Cea de-a doua categorie priveşte bunurile importate din toată lumea, de bază fiind cele din China, care vor suferi modificări de preţuri la vânzarea în România, ca urmare a creşterii dolarului. Cel mai probabil că această creştere va fi atenuată de faptul că evaziunea fiscală din domeniu este majoră.

Partea de electronice nu va fi afectată radical, întrucât în acest sector vorbim despre o concurenţă accerbă a preţurilor".

• Ionescu: "Pierdem săptămânal acţiuni de promovare din cauza incapacităţii Ministerului Economiei să gestioneze fondurile"

În ianuarie 2015, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, exporturile au crescut cu 6,4%, iar importurile - cu 4,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Mihai Ionescu apreciază că este îmbucurător că exporturile au un trend pozitiv, per total, după ce, în decembrie anul trecut, acesta scăzuse cu 1,4% (de la an la an).

"Revenirea exporturilor pe o evoluţie crescătoare este un lucru pozitiv, dar au loc şi o serie de modificări în domeniu. Exporturile au crescut în special pe zona intra-europeană, cu 7,7%, faţă de ritmul de creştere pe extra UE, care este de doar 2,7%. Şi la importuri ritmul este incomparabil, importurile din intracomunitar crescând cu 7,5%, iar cele din extra UE scăzând cu 5,9%, în ianuarie 2015 faţă de ianuarie 2014", ne-a precizat Mihai Ionescu, adăugând că dacă la scăderea importurilor se poate invoca reducerea costurilor cu barilul de petrol şi cu gazele, în ceea ce priveşte exporturile, creşte în continuare dependenţa de piaţa europeană.

Reprezentantul ANEIR ne-a mai spus: "Ponderea exporturilor către zona europeană a crescut cu un punct procentual, în total exporturi, în timp ce ponderea livrărilor în ţările din afara UE a scăzut cu un punct procentual, ceea ce este îngrijorător. Remarcăm faptul că, în doi ani de zile, ponderea exporturilor către zona extra europeană a scăzut de la peste 30% la 25,8%, din cauza slabei promovări a ofertei româneşti pe această piaţă.

Ceea ce este mai rău este că în luna februarie, pe zona extra UE va fi înregistrată o scădere de 15,7% a exporturilor".

Domnia sa se declară nemulţumit de modul în care Ministerul Economiei gestionează fondurile alocate pentru promovarea exporturilor noastre.

Domnul Ionescu apreciază: "Au fost tăiate fondurile de promovare, de la 48 de milioane de lei în 2013 la 25 milioane lei în 2014. După ce, anul acesta, am reuşit în sfârşit să obţinem mai mult, respectiv un buget de trei ori mai mare decât anul trecut, autorităţile sunt incapabile să gestioneze fondurile alocate. Din această cauză, în primele două luni ale lui 2015 am pierdut numeroase acţiuni de promovare. Am cerut înfiinţarea Institutului de Comerţ Exterior, care, conform Ordonanţei de reorganizare a Guvernului emisă în decembrie 2014, în primele 60 de zile ale acestui an ar fi trebuit să ia naştere. Suntem aproape la jumătatea lunii martie şi nu a fost organizat institutul. Pierdem săptămânal acţiuni de promovare, din cauza incapacităţii Ministerului Economiei să gestioneze fondurile".

În luna ianuarie 2015, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile FOB au însumat 4,18 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 4,36 miliarde euro. Faţă de luna decembrie 2014, exporturile din ianuarie au crescut cu 10,2%, iar importurile au scăzut cu 4%.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost, în perioada amintită, de 176,4 milioane euro, mai mic cu 76,2 milioane euro decât cel înregistrat în luna ianuarie 2014.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri s-a ridicat la 3,1 miliarde euro la expedieri şi la 3,38 miliarde euro la introduceri, reprezentând 74,2% din total exporturi şi, respectiv, 77,5% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri, în luna ianuarie 2015, a fost de 1,07 miliarde euro la exporturi şi de 982,1 milioane euro la importuri, reprezentând 25,8% din total exporturi şi 22,5% din total importuri.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (44,2% la export şi 38% la import) şi alte produse manufacturate (34% la export şi, respectiv, 31,2% la import).