ADRIAN VASILESCU: "Nu ştiu dacă putem vorbi despre criza economică la trecut"
EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 18 noiembrie 2016
• Iancu Guda, Coface: "Înregistrăm o evoluţie descendentă a insolvenţelor nou deschise în mediul de afaceri, 2016 aflându-se la nivelul minim al ultimilor zece ani, în acest segment"
• Guda: "În ultima perioadă, o companie ia trei lei de la o firmă parteneră şi un leu de la bancă"
Mediul de afaceri a trecut foarte greu prin criză, este de părere Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care ne-a spus: "Nu ştiu dacă putem vorbi despre criza economică la trecut. Desigur, criza nu mai are puterea de la început, nu mai are urgia cu care a lovit ţara noastră şi mediul de afaceri. În anii 2007-2008 am avut ceea ce ar putea echivala cu o supra încălzire a economiei, exprimată prin creşterea furibundă a deficitului de cont curent. A deficitului extern. De atunci, tot se strânge cureaua şi acest deficit a scăzut de la circa 13% la aproape 0%, în unii ani. Acest lucru înseamnă că toată ţara a strâns cureaua, dar în primul rând mediul de afaceri, fapt care s-a văzut în şomaj, în rezultatele slabe ale foarte multor companii - 40% din companiile româneşti aveau datorii mai mari decât întreaga lor avere în unii ani - în profiturile foarte mici - circa jumătate din firme nu aveau profit.
Nici acum nu stăm mai bine, la nivel naţional. În acest context, îmi este foarte greu să mă raportez la unele companii ca fiind «învingătoare ale crizei». Propun să păstrăm această sintagmă pentru anii viitori, pentru că astăzi nu avem companii câştigătoare ale crizei".
Domnul Vasilescu ne-a spus că, dacă privim "la cum aleargă PIB-ul", ar trebui să fim bucuroşi, "pentru că avem un PIB care aleargă cel mai rapid din UE". "Dar ne uităm acolo unde este expresia adevărată a lui - puterea de cumpărare a ţării - şi observăm că nu ne-am mişcat de pe penultimul loc din Europa; am rămas înţepeniţi aici, avându-i în spate doar pe bulgari", ne-a spus Adrian Vasilescu.
Domnia sa consideră că trebuie să facem ceva la nivelul economiei româneşti, al capacităţii forţei de muncă, pentru a ne mişca de pe acest loc. "Ne dorim de la mediul de afaceri să-şi mişte motoarele, să le tureze puternic, pentru a mării calitatea şi viteza mersului", a conchis Adrian Vasilescu.
• Pârvan: "Mediul de afaceri românesc a trecut prin criză în mod diferit, în funcţie de sectoarele de activitate"
Mediul de afaceri românesc a trecut prin criză în mod diferit în funcţie de sectoarele de activitate în care activează, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Potrivit domniei sale, a fost afectat de criză sectorul construcţiilor, care nici în acest an nu ajunge la nivelul din 2008. Ca efect al crizei, au fost închise firme şi disponibilizaţi oameni, au fost îngheţate salarii sau au fost făcute creşteri moderate, au fost tăiate semnificativ unele beneficii adiţionale (asigurări medicale suplimentare, convorbiri telefonice, prime de vacanţă), s-au produs înlocuiri de personal - la acelaşi nivel de competenţă fiind angajate persoane cu pretenţii salariale/beneficii personale mai reduse, după cum ne-a spus domnul Pârvan.
Domnia sa ne-a precizat că firmele au apelat mai mult la contracte de muncă temporară sau la închirierea de forţă de muncă, a fost revăzut şi modificat portofoliul de clienţi şi au scăzut preţurile unor produse în industria prelucrătoare. În acelaşi timp, companiile şi-au acceptat reducerea constantă a marjei de profit, în favoarea menţinerii sau chiar a creşterii cotei de piaţă.
• Mihai Ionescu: "Criza a fost un examen dur, dar exportatorii au fost primii care şi-au revenit"
Din punctul de vedere al exportatorilor, criza a fost un examen dur, apreciază Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
Domnia sa ne-a precizat: "Exportatorii au reprezentat primul sector care a ieşit din criză, care a durat, pentru noi, companiile exportatoare, timp de 12 luni - din noiembrie 2008, în octombrie 2009. După acea perioadă, a urmat un trend de creştere - patru ani la rând, ţara noastră fiind pe primul loc în UE ca ritm de creştere a exporturilor. De altfel, statul român a decorat primele cinci firme exportatoare din economia românească".
Mihai Ionescu subliniază şi că, de circa doi ani, "de când politicul a luat măsuri pompieristice fără să îi consulte pe exportatori", tendinţa de creştere s-a destabilizat".
Mihai Ionescu evidenţiază: "Ritmul de creştere a exporturilor este mai mic decât ritmul de creştere a economiei, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată după criză, deşi BNR a făcut unele eforturi pentru menţinerea cursului de schimb. Guvernul politic şi cel tehnocrat, deopotrivă, au pus capăt programelor de promovare a exporturilor".
• Iancu Guda: "Vedem o disciplină de plată îmbunătăţită a mediului de afaceri"
În ultima perioadă, se remarcă o disciplină de plată îmbunătăţită a mediului de afaceri, subliniază Iancu Guda, director general Coface CMS.
Coface a încadrat mediul de afaceri din România într-un risc sub medie, adică în clasa A4, după ce timp de patru ani ne-am aflat în clasa B, ceea ce echivalează cu un risc pe medie, evidenţiază domnul Guda, subliniind că, după ce am ocupat cel mai bun B din regiune, rămânem la cel mai fragil A4 din Europa Centrală şi de Est, deoarece avem în faţă o serie de provocări.
Specialistul mai arată că înregistrăm o evoluţie descendentă a insolvenţelor nou deschise în mediul de afaceri, estimând pentru acest an un nivel minim al ultimilor zece ani, în acest sector.
Iancu Guda a precizat, recent: "Deşi frecvenţa fenomenului a scăzut, severitatea insolvenţelor a rămas aceeaşi. În 2014, numărul insolvenţelor noi a scăzut la 20.000, iar în 2015 - la 10.000, dar pierderile cauzate de acestea au rămas constante. Aşadar, avem mai puţine pietre aruncate în lac - dar bolovani -, iar valurile sunt de acceaşi înălţime şi propagate pe aceeaşi distanţă".
Potrivit reprezentantului Coface, 98% din companiile care intră în insolvenţă ajung la faliment în circa trei ani, însă 95 din 100 de companii nici nu încearcă să iasă din faliment.
În ultima perioadă, se observă o creştere a gradului de interdependenţă între companii, prin credit comercial, conform analistului, care spune că soldul creditelor acordate companiilor de întreg sectorul bancar a crescut destul de lent, aflându-se chiar în scădere. În schimb, soldul creditului comercial a crescut de două ori, din 2007 şi până acum. "Astăzi, o companie ia trei lei de la o firmă parteneră şi un leu de la bancă, pentru că este mai uşor aşa, mai ieftin. În aceste condiţii, o companie, dacă intră în insolvenţă, atunci trage după ea de două ori mai multe firme. Astfel, societăţile comerciale sunt de două ori mai interconectate între ele, dar efectul contagiunii se petrece mai repede", a menţionat directorul Coface.
Un alt fenomen întâlnit după criză este polaritatea companiilor - respectiv, cei bogaţi o duc mai bine, iar cei săraci - mai rău, spune Iancu Guda, menţionând că 1% din cele mai mari companii din România generează 67% din totalul cifrei de afaceri de la noi. Doar 36 din 100 top cele mai mari companii sunt din România, restul având capital străin, conform domniei sale.
Specialistul spune că doar veniturile celor care au înregistrat o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro, în perioada 2008-2015, cresc, restul, cu cifră de afaceri sub 5 milioane euro înregistrând scăderi, cu excepţia segmentului cuprins între 100.000 şi 500.000 de euro. În acelaşi timp, companiile cu peste 5 milioane de euro cifră de afaceri sunt mai puţin îndatorate.
Mediul de afaceri întâmpină probleme cu forţa de muncă, avertizează analistul, precizând: "În ultimii cinci ani, am avut de patru ori mai multe companii insolvente raportate la 1000 de companii active decât media din regiune. În aceeaşi perioadă, 16% din companiile de la noi au intrat în insolvenţă".
În aceste condiţii, în opinia domniei sale, trebuie să existe investiţii în mediul de afaceri şi să nu mai creştem ca să acumulăm cotă de piaţă, ci să fim atenţi şi la lichiditate, de unde vine impasul şi intrarea în insolvenţă.