AFP: Justiţia norvegiană respinge o nouă cerere de eliberare a lui Anders Behring Breivik

Justiţia norvegiană a respins miercuri o nouă cerere de eliberare condiţionată depusă de către extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane în Norvegia în 2011, în apropierea sediului Guvernului, la Oslo, iar apoi într-o tabără de vară a Tineretului Laburist pe Insula Utøya, anunţă avocatul criminalului, relatează AFP.

"Nu este o surpriză că nu i s-a acordat eliberarea condiţionată", declară avocatul Øystein Storrvik.

"Tribunalul a relevat evoluţii pozitive (ale lui Anders Behring Breivik) în cursul anilor care s-au scurs", s-a felicitat el.

În timpul audierii, care a avut loc în noiembrie în gimnaziul Închisorii Ringerike, clientul său a declarat din nou că, în prezent, respinge violenţa.

La 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik a detonat mai întâi o bombă în apropierea sediului Guvernului norvegian, la Oslo, omorând opt persoane, după care a ucis alte 69 de persoane - majoritatea adolescenţi - deschizând focul într-o tabără de vară a Tineretului Laburist, pe Insula Utøya.

Extremistul de dreapta, în prezent în vârstă de 45 de ani, îşi acuza victimele de multiculturalism, pe care-l detestă.

În 2012, el a fost condamnat la 21 de ani de închisoare - pedeapsa maximă la acea vreme - care poate fi prelungită atât timp cât este considerat o ameninţare la adresa societăţii, Această pedeapsă prevede un minimum de zece ani de închisoare.

TULBURĂRI IMPORTANTE DE PERSOANLITATE

Prima cerere de eliberare condiţionată anticipată a lui Anders Behring Breivik a fost respinsă la 1 februarie 2022.

Sistemul judiciar norvegian îl autorizează să depună o asemenea cerere la un an după o respingere definitivă, în urma epuizării recursurilor precedentei cereri, după ispăşirea perioadei minime a pedepsei pronunţate.

Ziarul Aftenposten, care scrie că a văzut hotărrea de miercuri a tribunalului norvegian, scrie că judecătorii au stabilit că Anders Behring Breivik prezintă acelaşi risc de recidivă ca atunci când s-a pronunţat verdictul în 2012.

Potrivit lui Øystein Storrvik, Anders Behring Breivik va face mai întâi apel împotriva respingerii cererii sale de eliberare condiţionată, însă Curtea de Apel nu este obligată să o examineze.

La fel ca celalte apariţii publice, Anders Behring Breivik a folosit audierea pentru a încerca să-şi transmită mesajele politice.

El a purtat un costum şi o cravată negre, s-a prezentat cu capul ras astfel încât să fie vizibil un "Z" - simbolul folosit de Rusia de la începutul invaziei Ucrainei, în februarie 2022 - şi a putat o pancartă cu diverse mesaje.

Psihiatri au exclus o stare psihotică, însă au reevat, printr-o nouă expertiză, tulburări importante de personalitate care caracterizează un individ atipic în care nu se poate avea neapărat încredere.