AFP: O extindere a războiului din Fâşia Gaza în Orientul Mijlociu rămâne improbabilă pe termen scurt

O extindere a Războiului din Fâşia Gaza între Israel şi Hamas rămâne improbabilă - imediat -, estimează unii experţi, în pofida unui atentat soldat cu 84 de morţi, miercuri, în Iran, revendicat de Statul Islamic (SI) la o zi după asasinarea numărului doi al mişcării islamiste palestiniene Saleh al-Arouri la Beirut, în Liban, relatează AFP.

Joi, doi membri ai unor facţiuni proiraniene - unul un lider - a fost ucişi în Irak într-un atac al coaliţiei internţaionale antijihadiste, denunţat drept o "agresiune" de către Bagdad.

Marţi, în centrul unui fief al mişcării şiite libaneze proiraniene Hezbollah, la periferia beirutului, Saleh al-Arouri, în vârstă de 57 de ani, numărul doi politic al Hamas, şi alte şase cadre ale mişcării islamiste palestiniene au fost ucişi într-un atac aerian.

Israelul, care a jurat să "distrugă" Hamasul după atacul de la 7 octombrie pe teritoriul său - în care au fost ucise 1.140 de persoane, majoritatea civili, iar aproximativ alte 250 au fost luate ostatice, dintre care peste 100 au fost eliberate la sfârşitul lui noiembrie în timpul unui armistiţiu -, nu a revendicat acest asasinat.

Peste 22.000 de persoane, majoritatea copii, adolescenţi şi femei, au fost ucise de la începutul ofensivei israeliene ca represalii în Fâşia Gaza, potrivit ultimelor date ale Hamas.

Libanul, Hamasul, şi un oficial american au arătat cu degetul Israelul în atacul de la Beirut.

Un oficial libanez de rang înalt din cadrul securităţii a declatrat AFP că al-Arouri a fost ţintit "cu rachete ghidate", trase "dintr-un avion de vânătoare israelian".

Hasni Abidi, un politolog la Universitatea din Geneva, consideră acest atac o "umilire" a Hazbollahului.

"Există un faliment al aparatului de securitate al Hezbollah", în pofida faptului că mişcarea islamistă libaneză a "justificat întotdeauna prezenţa miliţiei sale ca pe un armament disuasiv împotriva Israelului", subliniază el.

Miercuri, cel puţin 84 de persoane au fost ucise într-o dublă explozie în apropierea mormântului lui Qassem Soleimani, arhitectul operaţiunilor militare iraniene în regiune, asasinat în urmă de patru ani de Statele Unite ale lui Donald Trump, potrivit presei de stat iraniene.

"Responsabilitatea acestei crime revine regimului american şi sionist, iar terorismul este doar un instrument", a denunţat pe X Mohammad Jamshidi, un consilier politic al preşedintelui iranian Ebrahim Raisi.

Statul Islamic a revendicat ulterior atentatul.

Washingtonul a respins drept "absursă" implicarea sa, însă Israelul - inamicul jurat al Iranului, care susţine atât Hezbollahul, cât şi Hamasul - nu a comentat cu privire la atentat, în urma căruia liderul suprem iranian, ayatollabhul Ali Khamenei, a ameninţat cu un "răspuns dur".

Liderul Hezbollah Hassan Nasrallah ameninţa miercuri seara că formaţiunea sa va lupta "fără limită", dacă Israelul "se gândeşte să lanseze un război împotriva Libanului".

"Pentru moment, luptăm pe front în mod calculat", a adăugat el.

Hezbollahul se află astfel într-o situaţie "delicată", în contextul în care Libanul se confruntă cu o criză politică şi mai ales economică profunde, iar baza sa nu vrea un nou război, estimează analiştii intervievaţi de AFP.

"Hezbollahul va trebui să răspundă astfel încât să-şi restabilească (forţa de) disuasiune" împotriva israelului, însă "nu poate să răspundă într-un fel care să nu dea Israelului altă alegere decât să lanseze un război total", apreciază Amal Saad, un specialist în hezbollah, un lector la Universitatea din Cardiff.

"Dacă această ripostă a Hezbollah depăşeşte normele aşteptate, există un adevărat risc să asistăm la o goană înainte din partea Guvernului israelian", este de acord Karim Bitar, un profesor de Relaţii Internaţionale la Universitatea Sf Iosif din Beirut.

Israelul "ar putea să fie tentat să profite de umbrela americană", şi anume de prezenţa unui portavion american la marea mediterană, "pentru a încerca să-şi regleze conturile cu aliaţii Iranului în regiune", estimează el.

Autorităţile israeliene, care se ştiu protejate de Washington, "vor cu adevărat să facă o mare curăţenie" la frontiere, în pofida faptului că "americanii şi europenii îi reţin", subliniază Fabrice Balanche, un conferenţiar la Universitatea Lyon 2.

Invers, "iranienii nu vor o confruntare cu Israelul, şi nici Hezbollahul, pentru că ei ştiu foarte bine că se va termina prost", dă asigurări acest specialist în Orientul Mijlociu.

O ofensivă iraniană directă este de exclus, potrivit experţilor intervievaţi de AFP, însă Teheranul ar putea acţiona prin intermediul altor grupări aliate, ca rebelii huthi din Yemen, care hărţuiesc de săptămâni de zile nave la Marea Roşie, o zonă stragegică a transportului de mărfuri la nivel mondial.

"Pe termen foarte scurt, situaţia se poate agrava, deoarece huthi lansează atacuri, iar americanii reacţionează acum", estimează Matt Gertken, un analist geopolitic-şef la cabinetul de consultanţă BCA Research.

O altă ameninţare, potrivit mai multor analişti, sunt brigăzile şiite proiraniene din Irak, precum Hashd al-Shaabi - atacată joi dimineaţa la Bagdad.

Întrebat de către jurnalişti despre acest atac, un oficial militar american nu a reacţionat imediat.