AFP: "Victoria fragilă a Angelei Merkel, o frână pentru Europa dorită de Macron"

Victoria fragilă a cancelarului Angela Merkel la alegerile parlamentare germane riscă să pună în dificultate proiectele europene ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, întrucât acestea se lovesc de o opoziţie îndârjită a liberalilor formaţiunii FDP, aliaţii previzibili ai creştin-democraţilor din CDU-CSU în viitorul executiv condus de Merkel, comentează AFP, potrivit Agerpres.

Rămânerea lui Merkel în fruntea guvernului este o veste bună pentru Macron, dar cele 33 de procente obţinute de Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU-CSU), cel mai slab rezultat din anul 1949, plus decizia social-democraţilor din SPD de a intra în opoziţie după cel mai prost scor obţinut în perioada postbelică (20,5%), o împing pe Merkel în braţele liberalilor din FDP (10,7%) şi Verzilor (8,9%), mai precizează agenţia de ştiri.

Liderul FDP, Christian Lindner, a avertizat deja că se va opune cu îndârjire proiectului de buget al zonei euro prin care preşedintele Macron speră să finanţeze investiţii în infrastructură: "Nu dorim noi bugete pentru transferuri financiare în Europa. Un buget al zonei euro - domnul Macron vorbeşte despre mai multe procente din PIB, iar aceasta ar însemna peste 60 de miliarde de euro pentru Germania - unde banii ar ateriza în Franţa pentru cheltuieli publice sau în Italia pentru a repara greşelile lui Berlusconi ar fi de neimaginat pentru noi şi ar reprezenta o linie roşie".

"În ceea ce priveşte Europa, noul guvern ar putea fi un duş rece pentru euforia actuală a lui Macron", estimează la rândul său Carsten Brzeski, expert la ING Diba din Frankfurt, adăugând: "FDP şi aripa sa conservatoare reprezintă frâne serioase în faţa unei integrări mai aprofundare a zonei euro".

În acest context, "şansele unei înţelegeri între Franţa şi Germania cu privire la reforma zonei euro sunt limitate", apreciază la rândul său Janis Emmanouilidis, analist la European Policy Center (EPC) din Bruxelles, conform Agerpres .

De altfel, chiar Angela Merkel a manifestat în ultimele săptămâni o anumită prudenţă faţă de ideile enunţate de Macron: "Pentru mine important este ca vocabularul avansat - guvern al zonei euro, ministru european de finanţe, buget - să aibă şi un conţinut".

"Pentru Europa şi mai ales pentru Franţa lui Emmanuel Macron aceste alegeri sunt o veste proastă", spune cotidianul francez Le Monde, apreciind: "În primul rând pentru că Germania va intra într-un lung tunel al negocierilor care, fără îndoială, vor dura mai multe luni, timp în care ea nu va răspunde solicitărilor. Iar la sfârşitul acestor negocieri este posibil ca germanii să se pună de acord pe spatele celorlalţi europeni".

Purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Christophe Castaner, a vorbit, ieri, despre o "victorie amară" pentru Angela Merkel la alegerile parlamentare de duminică din Germania, unde s-a produs o ascensiune a unei extreme drepte "foarte violente, foarte dure, foarte radicale, în Germania mai mult decât în alte părţi", relatează AFP.

"Este esenţial în relaţia franco-germană să existe un motor care să permită schimbarea lucrurilor pe plan european şi (preşedintele francez) Emmanuel Macron, care a lucrat cu ea, va prezenta mâine (n.r. astăzi) o foaie de parcurs pentru a transforma în profunzime Europa", a spus Castaner, referindu-se la noul discurs despre Europa pe care preşedintele francez urmează să-l pronunţe marţi la Universitatea Sorbona din Paris.

"Ideea este simplă: ea constă în a considera că, dacă chiar vrem să luptăm împotriva naţionalismelor şi a populismelor în fiecare dintre ţările noastre, trebuie să existe o Europă puternică, protejează, care eliberează. Nu este cazul astăzi, deci trebuie ca Europa să fie reinventată", a rezumat Castaner.

• Merkel - primul pas către formarea unui guvern de coaliţie

Cancelarul german Angela Merkel a făcut ieri primul pas către formarea unei coaliţii guvernamentale la Berlin în urma alegerilor legislative desfăşurate duminică, scrutin câştigat de blocul conservator Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Social (CDU-CSU), care însă nu deţine majoritatea în parlament, transmite DPA.

Astfel, conservatorii intenţionează să aibă tratative cu liberalii (FDP), cu Partidul Social-Democrat (SPD) şi cu Verzii.

Dacă social-democraţii - care în ultimii patru ani au făcut parte din "marea coaliţie" alături de conservatori - trec în opoziţie, aşa cum au anunţat la scurt timp după publicarea rezultatelor scrutinului de duminică, atunci singura posibilitatea pentru CDU-CSU va fi să încerce cooptarea la guvernare a liberalilor şi a Verzilor.

Totuşi, Angela Merkel şi-a sporit presiunile asupra SPD pentru a-şi reconsidera decizia de a exclude orice posibilitate de a guverna alături de conservatori.

Potrivit rezultatelor definitive ale alegerilor, conservatorii germani au obţinut 33% din sufragii, cu 8,5% mai puţin decât la scrutinul din 2013, iar social-democraţii - 20,5%, cu 5,2% mai puţin. Pe locul al treilea se află Alternativa pentru Germania (AfD - extrema dreaptă), cu 12,6%, înregistrând un scor cu 7,9 puncte procentuale mai mare decât în 2013, ceea ce îi permite intrarea în Bundestag. Pe locurile următoare se situează liberalii, cu 10,7%, mai mult cu 5,9% faţă de scrutinul anterior, când FDP nu a mai reuşit să intre în parlament. Stânga radicală Die Linke a obţinut 9,2% (plus 0,6%), iar ecologiştii - 8,9% (plus 0,5%).

• Juncker: "Europa are nevoie acum mai mult ca oricând de un guvern federal stabil în Germania"

Europa are nevoie acum mai mult ca oricând de un guvern federal stabil în Germania, a subliniat, ieri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o scrisoare de felicitare adresată cancelarului german Angela Merkel, care şi-a asigurat un al patrulea mandat în urma alegerilor legislative de duminică, transmite DPA.

Potrivit lui Juncker, "marile provocări globale" fac necesar un guvern german care să contribuie la imprimarea unui "spirit viguros" pe continent. "Vă urez noroc în negocierile care urmează" pentru formarea unei coaliţii, a menţionat preşedintele Comisiei Europene.

Rugat să comenteze avansul înregistrat de extrema dreaptă germană la alegerile de duminică, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a dat asigurări în cadrul unei conferinţe de presă că executivul european "are încredere în democraţie", a transmis EFE.

• Lituania avertizează că alegerile din Germania nu ar trebui să slăbească NATO în faţa Rusiei

Ambasadorul Lituaniei la Berlin, Darius Semaska, a cerut, ieri, viitorului guvern de coaliţie german să-şi îndeplinească promisiunile privind creşterea cheltuielilor pentru apărare, avertizând că Rusia ar putea profita de orice semn de slăbiciune în cadrul NATO, relatează Reuters.

FDP şi Verzii s-au opus întotdeauna creşterii cheltuielilor militare.

Ambasadorul Darius Semaska a declarat pentru Reuters că ţara sa apreciază rolul Germaniei în conducerea unei forţe NATO în Lituania, însă a adăugat că Berlinul a trebuit să adauge "capacităţi reale" şi să crească cheltuielile pentru apărare, aşa cum s-a convenit în cadrul NATO.

Membrii NATO au convenit în 2014 că toţi aliaţii ar trebui să îndeplinească obiectivul privind alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în fiecare an până în 2024, deşi realizarea obiectivului respectiv nu este obligatorie din punct de vedere legal. Conform datelor NATO, Germania urmează să cheltuiască 39,5 miliarde de euro sau 1,2% din PIB pentru armată în 2017.

"Dorim ca această linie politică să continue şi să fie întărită de capacităţi reale ... pentru a arăta potenţialului agresor că există capacitatea de a ne apăra", a mai spus el.

Lipsa cheltuielilor militare ar putea încuraja o "aventură" rusă, a spus el, făcând o paralelă între acţiunile recente ale Rusiei şi comportamentul său înainte de anexarea peninsulei Crimeea.

Lituania şi-a exprimat îngrijorarea faţă de exerciţiile militare Zapad efectuate recent de Rusia împreună cu Minskul. Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a făcut din aceste exerciţii militare punctul central al discursului său anual din cadrul Adunării Generale a ONU de la New York.

Rusia a spus în repetate rânduri că exerciţiile, numite "Zapad" sau "Occident" şi începute la 14 septembrie, au un specific pur defensiv şi nu au ca ţintă o ţară terţă sau un grup de ţări.

Vecinii Rusiei şi-au exprimat temerea că Moscova ar putea folosi exerciţiile ca o repetiţie pentru ocuparea unor ţări precum Polonia, Ucraina sau cele trei state baltice - Lituania, Letonia şi Estonia-, care au fost toate sub sfera de influenţă a Moscovei până la dezmembrarea Uniunii Sovietice în 1991. Polonia şi ţările baltice sunt acum membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, în timp ce Ucraina încearcă la rândul său să întărească legăturile cu cele două blocuri.

• Eric Schweitzer: Economia germană are nevoie de lucrători străini

Economia germană "nu îşi poate permite xenofobia", pentru că majoritatea companiilor au nevoie să angajeze străini din cauza dificultăţilor tot mai mari de a găsi lucrători calificaţi, a avertizat, ieri, preşedintele Confederaţiei germane a Camerelor de Comerţ şi Industrie (DIHK), Eric Schweitzer, transmite agenţia EFE.

"Peste 70% din companii consideră că economia germană are nevoie de forţă de muncă străină. Economia germană nu îşi poate permite xenofobia", a spus acesta la o zi după alegerile legislative la care formaţiunea de extremă-dreapta antiimigraţie "Alternativa pentru Germania" (AfD) o obţinut peste 10% din voturi şi va intra în premieră în parlamentul federal.

Eric Schweitzer a făcut această declaraţie în timpul unei conferinţe de presă la care a prezentat o serie de recomandări pentru viitorul guvern, întocmite pe baza unei cercetări la care au participat circa 1.800 de companii.

Conform acestui studiu, problemele care preocupă cel mai mult mediul de afaceri german sunt evoluţia demografică şi îmbătrânirea populaţiei, ce ameninţă să acutizeze criza de personal calificat, problemele legate de infrastructură (mai ales infrastructura digitală) şi formalităţile birocratice excesive.

"Situaţia economică (a Germaniei, n.r.) este bună, fără nicio îndoială. Dar oamenii de afaceri se întreabă dacă ea se va menţine, iar în unele domenii cheie pentru viitor se înregistrează o paralizie", a explicat Eric Schweitzer, adăugând: "Prin urmare, propunem un plan de încurajare a investiţiilor, cu trei direcţii cheie: angajaţi bine pregătiţi, modernizare a infrastructurii şi mai multă libertate pentru companii".

Continuând ideea privind dificultatea găsirii de personal calificat, el a cerut simplificarea formalităţilor pentru imigranţi şi mai multă securitate juridică pentru integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii.

Eric Schweitzer a insistat şi pe problema infrastructurii digitale, subliniind că "nevoia pentru un internet rapid şi fiabil creşte mai repede decât oferta" şi a evidenţiat că în Germania există o problemă cu infrastructura de transport a energiei electrice, astfel că degeaba "producem tot mai multă energie în nord dacă din cauza lipsei reţelelor electrice nu o putem duce acolo unde este nevoie".