Claudiu Sorin Roşu Mareş
Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

•"Nu acceptăm plafonarea plăţilor directe către fermieri"

Ţara noastră susţine, în momentul de faţă, o simplificare a Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 cu accent pe cadrul de implementare, în sensul debirocratizării, precum şi stabilirea unui cadru clar pentru cercetare şi inovare în agricultură şi continuarea convergenţei externe a plăţilor directe, a afirmat, ieri, Claudiu Sorin Roşu Mareş, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), subliniind că plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată. De asemenea, oficialul a mai spus că MADR nu este de acord cu scăderea bugetului alocat Politicii Agricole Comune 2021-2027, având în vedere cerinţele suplimentare pentru fermieri, contribuţia acestora la siguranţa alimentară şi multe alte aspecte, adăugând că noua PAC vine cu multe provocări.

Dănuţ PĂLE
Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Camera Deputaţilor

•"Fac apel la elaborarea unui program de ţară practic"

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor este o entitate în care "nu prea există culoare politică", potrivit vicepreşedintelui acesteia, Dănuţ Păle, care precizează că întotdeauna a avut discuţii cu reprezentanţii tuturor celor care lucrează în agricultură, în industria alimentară şi silvicultură. Domnia sa a spus, ieri: "Am venit la acest eveniment ca să ascult producătorii tocmai pentru ca să văd care sunt realităţile din teritoriu. Fac apel la toţi reprezentanţii din federaţii, confederaţii, la tot ce înseam­nă Executiv, să elaboreze un program pe ţară, dar nu numai pe hârtie, ci şi practic, şi să vină cu o idee coerentă în Parlament pentru a adopta legi simple, aplicabile, care să fie în beneficiul fermierilor".

Doina TOPALĂ
Director, Direcţia IMM, CEC Bank

•"Finanţările acordate de CEC Bank sectorului agricol au crescut cu 22% în primele şapte luni din 2019"

CEC Bank funcţionează din 2005 ca bancă comercială, iar de atunci a reuşit să obţină o cotă de piaţă de 7,6%, afirmă Doina Topală, director al Direcţiei IMM din cadrul instituţiei creditoare, menţionând: "Am ajuns aici având creditul bancar drept component principal al activului bilanţier. Am căutat să cuprindem în sfera de creditare agenţi economici din toate ramurile de activitate, dar în pricipal din agricultură şi din domeniile conexe acesteia, dorind să fructificăm cea mai mare reţea de unităţi teritoriale pe care o are banca - 1.026, din care jumătate sunt situate în mediu rural". CEC Bank a acordat finanţări de 2,1 miliarde de lei pe segmentul agricol în anul 2018, iar în primele şapte luni din anul curent, cifra a crescut cu 22%, ajungând la 2,6 miliarde de lei, conform doamnei Doina Topală.

Ionel ARION
Preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro

•"Lipsa accesului la piaţă şi la finanţare - cea mai mare problemă a fermierilor"

Cele mai mari probleme ale fermierilor români sunt reprezentate de lipsa accesului la piaţă şi la finanţare, subliniază Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro. În acelaşi timp, oficialul Pro Agro a mai precizat că piaţa agricolă din România este polarizată, amintind şi de faptul că foarte multe terenuri agricole de la noi sunt deţinute de străini. Domnia sa a declarat: "Într-un studiu al UE, România este dată drept exemplu negativ, în ceea ce priveşte acapararea terenurilor, un procent foar­te mare din teritoriul ţării fiind deţinut de entităţi străine. Pentru noi, fermierii, fie că suntem mici sau mari, cele mai mari probleme sunt reprezentate de lipsa accesului la piaţă şi la bani (băncile vând bani foarte scump, iar de societăţile nebancare nici nu mai vorbim)."

Cornel STROESCU
Proprietarul Hastro Sovarna Mehedinţi

•"Organizarea, finanţarea şi asigurarea - primele condiţii pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură"

Organizarea, finanţarea şi asigurarea reprezintă primele condiţii pentru dezvoltarea afacerilor din agricultură, este de părere Cornel Stroescu, proprietarul Hastro Sovarna Mehedinţi. Fără organizare nu poate fi demarată nicio investiţie, dacă nu există finanţare, atunci fermierii nu îşi pot demara afacerea, iar asigurarea culturilor, a produselor şi a viitorului investiţiei este imperios necesară, a menţionat domnul Stroescu. Fără aceste trei prime condiţii, nu pot fi dezvoltate afaceri în agricultură. Printre altele, domnia sa a subliniat că atribuţiunile camerelor agricole în desfacerea produsului sunt foarte importante, menţionând că, dacă nu primeşte un preţ corect pe produs, fermierul român este înşelat de concurenţa neloială.

Eduard Paul KMEN
Directorul General Adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)

•"APIA nu va suplimenta fondurile pentru fermieri, în 2018"

Pentru anul trecut nu vor exista suplimentări de fonduri destinate fermierilor, deoarece procedura stabileşte cuantumul pentru fiecare plafon în parte, care, la rândul său, se împarte către beneficiarii eligibili şi nu se fac redistribuiri, a spus Eduard Paul Kmen, Director General al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). În ceea ce priveşte anul 2019, directorul APIA a subliniat că plafoanele sunt stabilite, iar cuantumul se decide după ce se ştie exact cantitatea şi suprafeţele eligibile. Răspunzând unei întrebări referitoare la documentaţie, Eduard Paul Kmen a declarat: "Referitor la termenul de depunere a facturilor, momentan a rămas data de 31 octombrie stabilită prin legislaţie, în condiţiile în care se vor prezenta documentele la APIA".

Bogdan ALEXANDRESCU
Manager Departament Agro, Patria Bank

•"Ponderea producătorilor agricoli în portofoliul de credite - 35%"

Ponderea producătorilor agricoli în portofoliul de credite al Patria Bank ajunge, în prezent, la 35%, instituţia financiară estimând că până la finele anului aceasta va urca la 40%, a precizat, ieri, Bogdan Alexandrescu, manager departament Agro, Patria Bank. Domnia sa a afirmat: "Nevoile fermierilor români sunt multiple, plecând de la achiziţia de terenuri agricole şi utilaje agricole, până la nevoia de capitaluri de lucru, obţinerea creditului APIA şi, inclusiv, nevoia de consultanţă. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că sunt aspecte care trebuie îmbunătăţite, atât din partea instituţiilor bancare, cât şi din partea fermierilor".

Marius GAVREA
Business Strategy Lead – Agri, ING Bank România

•"Perspectiva ING în finanţarea agriculturii: sprijinul lanţului de furnizare şi digitalizarea fermei"

PREZENTARE

ING Bank România este o "bancă tânără" pe segmentul finanţării agriculturii, instituţia lansând aceste activităţi în 2015, potrivit domnului Marius Gavrea, Business Strategy Lead - Agri în cadrul ING Bank România. Domnia sa a afirmat că, într-o primă etapă, banca a realizat un studiu privind necesităţile fermierilor, precum şi un ghid în materie, după care a început să finanţeze "de sus în jos", adică jucătorii mari din industrie (fermieri şi alţi actori mari din agribusiness), astfel încât să pună nişte piloni, o fundaţie pe care să poată construi ulterior.

Claudiu COADĂ
Director General Adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR

•"Implementarea proiectelor prin PNDR - în viteză maximă"

ata de absorbţie a fondurilor alocate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la circa 50%, a anunţat Claudiu Coadă, director general adjunct în cadrul AFIR. "Ne aflăm în procesul de implementare a proiectelor prin PNDR în viteză maximă", a subliniat domnia sa, adăugând că plata netă este de 4,7 miliarde euro, din cele 9,5 miliarde euro alocate. Claudiu Coadă şi-a exprimat speranţa ca până la finalul perioadei de implementare a proiectelor să se ajungă la o absorbţie de peste 90%. Conform domniei sale, printre inves­tiţiile prevăzute să fie realizate din suma menţionată, se numără modernizarea a 329.000 de hectare din reţeaua de irigaţii, refacerea a peste 3000 de drumuri comunale, instalarea a 11.000 de tineri fermieri, implementarea a 748 de km de drumuri forestiere, realizarea a 1753 de km de reţea de apă şi 2.989 de km de reţea de canalizare, 814 drumuri agricole.

Marian Visu ILIESCU
Directorul Executiv al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)

•"Este nevoie de instalarea tinerilor fermieri în mediul rural"

Membrii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) nu sunt de acord cu plafonarea subvenţiilor, după cum a spus Marian Vişu Iliescu, directorul executiv al Ligii. Acesta a subliniat: "Membrii LAPAR reunesc peste 1,5 milioane de hectare de teren. Dorim să ne extindem şi, împreună cu celelalte asociaţii de fermieri să încercăm constituirea unei coaliţii importante la nivel european. Cel mai bine pentru interesul fermierului şi pentru toate sectoarele este să ne coalizăm şi să reprezentăm România cu succes. Noi vom veni cu câteva elemente pe care le-am tot promovat.

Radu VIŢELAR
Reprezentant, Asociaţia Crescătorilor de Vaci "Bălţată Românească" Tip Simmental

•"Tinerii fermieri trebuie stimulaţi să se întoarcă în România"

Asociaţia Crescătorilor de Vaci "Bălţată Românească" Tip Simmental susţine ajutoarele acordate atât fermelor mari, cât şi fermelor mici, precum şi alocarea fondurilor pentru spijinirea performanţei în fermele zootehnice, a precizat, ieri, Radu Viţelar, reprezentantul Asociaţiei. Domnia sa a mai spus că este necesar ca viitorul Executiv, oricare ar fi acesta, să sprijine tinerii, astfel încât aceştia să reintre în agricultură şi, astfel, să fie asigurat transferul forţei de muncă, din domeniu, înspre generaţia tânără. Domnul Viţelar a afirmat: "Tinerii trebuie stimulaţi să se întoarcă şi să muncească în fermele din România în aceleaşi condiţii în care au muncit sau muncesc în străinătate".

Gheorghe LĂPĂDAT
Directorul General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN)

•"Să fim cât mai aproape de economia rurală - obiectivul major al FNGCIMM"

Obiectivul major al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) este apropierea de economia rurală, după cum a declarat Gheorghe Lăpădat, director general al Fondului. Domnia sa a precizat: "Un obiectiv major al FNGCIMM este să fim cât mai aproape de economia rurală, dar şi de antreprenorii care îşi desfăşoară activitatea în zona rurală. În acest sens, am creat produse dedicate care susţin accesul la finanţare pentru unităţile administrativ teritoriale, cum ar fi asociaţiile de dezvoltare comunitară şi grupurile de acţiune locală. De asemenea, şi fermierii care doresc să acceseze linii de finaţare pot apela la aceste entităţi".

Mădălina BASTUREA
Directorul General al Societăţii Naţionale “Îmbunătăţiri Funciare” S.A.

•"Cea mai mare problemă a SNIF - situaţia patrimonială neclarificată"

Societatea Naţională "Îmbunătăţiri Funciare" SA (SNIF), care are o existenţă de mai bine de 100 de ani, a rămas cu datorii de peste 65 de milioane de dolari la separarea sa de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), în 2004, datorii generate de programul ROMAG 1998, care a avut consecinţe financiare dezastruoase, ce produc efecte până în zilele noastre, conform doamnei Mădălina Basturea, directorul general al SNIF, care adaugă că această creanţă a fost preluată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) fără plată de la Ministerul de Finanţe.

Ion PĂUNEL
Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt

•"Odată cu accesarea fondurilor europene, fermierul a devenit antreprenor"

Odată cu accesarea fondurilor europene putem spune că fermierul din ţara noastră a devenit antreprenor, susţine Ion Păunel, Preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Prin numeroasele proiecte de fonduri europene, cum ar fi cele pentru fermele mici, pentru tinerii fermieri, pentru modernizarea exploataţiilor agricole, s-a dorit trecerea de la o agricultură de subzistenţă şi de semi-subzistenţă la o agricultură care nu va fi doar pentru consum, ci de producător pentru piaţă şi de aici rezultă acest spirit antreprenorial, a subliniat domnia sa.