CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ / CLAUDIU SORIN ROŞU MAREŞ, SECRETAR DE STAT MADR: "Nu acceptăm plafonarea plăţilor directe către fermieri"

Ţara noastră susţine, în momentul de faţă, o simplificare a Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 cu accent pe cadrul de implementare, în sensul debirocratizării, precum şi stabilirea unui cadru clar pentru cercetare şi inovare în agricultură şi continuarea convergenţei externe a plăţilor directe, a afirmat, ieri, Claudiu Sorin Roşu Mareş, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), subliniind că plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată.

De asemenea, oficialul a mai spus că MADR nu este de acord cu scăderea bugetului alocat Politicii Agricole Comune 2021-2027, având în vedere cerinţele suplimentare pentru fermieri, contribuţia acestora la siguranţa alimentară şi multe alte aspecte, adăugând că noua PAC vine cu multe provocări.

Totodată, domnia sa a adăugat că ne aşteaptă o reducere a fondurilor europene în ceea ce priveşte pilonul 2 al PAC, explicând: "Dacă pentru pilonul 1 se resimte o creştere, şi datorită convergenţei plăţilor directe, de la 12,394 miliarde euro la 13,534 miliarde euro, avem o reducere cu 16% a fondurilor pentru pilonul 2 de la aproximativ 8 miliarde euro, la circa 6,7 miliarde euro".

În acest context, domnia sa a declarat: "În momentul de faţă, România susţine simplificarea PAC cu accent pe cadrul de implementare şi control al măsurilor aferente acestei politici, o politică simplificată în sensul debirocratizării şi al evitării suprapunerii dintre măsurile din cadrul PAC; susţinem stabilirea unui cadru clar pentru introducerea rezultatelor cercetărilor şi inovării în agricultură, ceea ce este foarte important din punctul de vedere al rentabilităţii fermelor; ţara noastră sprijină convergenţa externă a plăţilor directe, dar plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată (acestea să nu scadă sub nivelul celor din 2019), întrucât fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte şi au o contribuţie extrem de importantă la economia ţării".

De asemenea, oficialul MADR a mai spus că, pentru asigurarea independenţei proteice vegetale, România susţine introducerea unei plăţi separate pentru culturile de leguminoase proteice, luând în considerare faptul că sprijinul voluntar cuplat este o schemă de limitare a producţiei care nu asigură creşterea performanţei.

Potrivit acestuia, o zonă importantă pe care România o promovează este cea montană, şi aceasta trebuie să se regăsească în Noua Politică Agricolă Comună, întrucât are constrângerile cele mai mari şi, aşadar, un puternic risc de abandon. Din acest motiv, MADR trebuie să sprijine în continuare zonele montane prin instalarea tinerilor fermieri, crearea şi menţinerea activităţilor agricole şi non agricole. 

"În ceea ce priveşte bugetul noii PAC, salutăm continuarea convergenţei externe a plăţilor directe, după cum spuneam, dar nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, cerinţele suplimentare pentru ei în domeniul climei şi al mediului, contribuţia lor la siguranţa alimentară, diferenţa dintre veniturile din agricultură faţă de media salarială din alte domenii", a mai subliniat domnul Roşu Mareş.

Secretarul de Stat a menţionat că noua PAC vine cu destul de multe schimbări faţă de cadrul anterior, explicând: "Principiul care guvernează, în momentul de faţă, PAC este conformitatea - modelul bazat pe conformitate: eligibilitatea cheltuielilor este determinată de legalitate şi de regularitatea cheltuielilor efectuate - în timp ce în noua PAC avem un model bazat pe performanţă: eligibilitatea cheltuielilor şi rambursarea de către Comisie este determinată de eficienţa utilizării fondurilor - aşadar, se schimbă o paradigmă în ceea ce priveşte fondurile europene. Alte principii unde se remarcă o schimbare sunt: în momentul de faţă avem reguli comune pentru statele membre, din 2021 ne aşteaptă subsidiaritatea (responsabilităţi crescute în sarcina statelor membre) - un grad mai mare de subsidiaritate va face posibilă luarea în considerare mai mare a condiţiilor şi nevoilor locale în raport cu aceste obiective şi ţinte; convergenţa pe Pilonul 1 - menţine o diferenţă, între statele membre, în ceea ce priveşte nivelul ajutorului pe hectar, iar noul cadru prevede continuarea convergenţei în vederea reducerii cu 50% a discrepanţei existente faţă de procentul de 90% din media UE a plăţilor directe pe hectar, acesta - convergenţa externă a plăţilor - fiind şi un deziderat al României încă de la aderare şi pe care îl susţinem cu ardoare".

În ceea ce priveşte sistemul de îndeplinire a obiectivelor, actualul sistem al PAC se bazează pe cerinţe detaliate la nivelul UE şi prevede controale stricte, sancţiuni şi măsuri de audit, a adăugat domnia sa, precizând că modelul de performanţă pe care se bazează noul plan strategic presupune ca UE să urmărească nişte parametri şi cerinţe de bază, iar statele membre să fie răspunzătoare pentru modul în care îndeplinesc obiectivele şi ating ţintele convenite.