Alegeri 2009: voturile celei de-a patra puteri

Primele rezultate intermediare ale sondajelor de ieri se contraziceau flagrant, ilustrând oribilul partizanat politic al institutelor de sondare a opiniei publice şi faptul că servesc politic la influenţarea electoratului.

Două televiziuni estimau, la prânz, pe baza sondajelor comandate, că Geoa-nă îl conduce pe Băsescu cu 36%, la 34% (Antena) şi că Băsescu îl conduce pe Geoană cu 36%, la 30% (B1 TV).

Desigur, cifrele nu au fost anunţate, dar circulau printre ziarişti.

Odată cu rezultatele alegerilor, aflăm în ce măsură se consolidează ori se compromit institutele de sondare ale opiniei publice, acuzate, în repetate rânduri, că şi-au manipulat cifrele, în funcţie de interesele clienţilor.

Consolidarea profesionalismului lor, prin rezultate, este, însă, relativă...

Acuzaţiile nu sunt o noutate.

Acuzaţii de manipulare au fost formulate aproape în toate întrecerile electorale, iar, în 2004, dar şi în 2008, la parlamentare, câteva dintre institute au fost prinse pe picior greşit, fiind infirmate de rezultatele alegerilor, dincolo de marja de eroare permisă tehnic.

Este probabil că mizaseră pe efectul de "feed-back" al prognozelor - fenomenul prin care prognoza influenţează comportamentul, astfel că ea chiar se îndeplineşte, deşi acest lucru nu s-ar fi petrecut, dacă prognoza nu ar fi existat.

În realitate, faptul că rezultatele confirmă prognoza, nu garantează deloc că prognoza nu a fost manipulată, de vreme ce ea a fost dată publicităţii în timpul formării opiniilor despre candidaţi.

Campania electorală de acum a început, de fapt ,cu mult înaintea acestei ultime luni, când, cu ani de zile în urmă, televiziunile din Grupul Intact, urmate de Realitatea TV, şi-au propus distrugerea imaginii preşedintelui Traian Băsescu.

Şi oricât de grosolane vor fi fost manipulările mediatice în toţi aceşti ani, ele au reuşit să creeze un soi de "modă", cum că ar fi de prost gust să-i mai acorzi un nou mandat preşedintelui Traian Băsescu.

Peste această stare de spirit indusă manipulatoriu, s-au aşezat sondajele de opinie.

Campania pentru alegerile prezidenţiale de anul acesta a lăsat imaginea unei partide de şah, în care primii trei candidaţi ierarhizaţi conform sondajelor - Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu - au punctat în preferinţele electoratului, prin mutări politice, adeseori afectându-ne speranţa ieşirii din criza economică.

Pentru miza dublă - şefia statului şi nominalizarea premierului -, cei trei şi-au folosit pârghiile şi mijloacele instituţionale de care au dispus, iar rezultatele acestor acţiuni au fost vizibile în rezultatele sondajelor de opinie date publicităţii.

Prezentăm, alăturat, pe scurt, principalele decizii şi mutări politice ale primilor trei candidaţi la şefia statului, în timpul lunii de campanie (sau în preajma ei) şi impactul lor, ilustrat în rezultatele afişate de institutele de sondare ale opiniei publice.

Precizăm că evoluţia preferinţelor electoratului ilustrată în cele trei grafice pe care le publicăm, a fost calculată neobişnuit, cumulând toate rezultatele sondajelor de opinie, indiferent că studiile aparţin unor institute diferite.

Nu au toate pretenţia că ar fi de bună credinţă?!

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=editorial&articol=69334.html< link2 >Alegeri sub semnul confuziei< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=editorial&articol=69335.html< link2 >Confuzia puterilor< link3 >

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=editorial&articol=69336.html< link2 >Uraa...am învins!< link3 >