Alegeri pe muchie de cuţit

Austria şi-a ales un nou Preşedinte al Republicii! Acum nici doi ani, ştirea aceasta ar fi ocupat cel mult un colţ de pagină în fluxurile marilor agenţii de presă şi cîteva zeci de secunde în ştirile orare ale marilor canale de televiziune. Ieri, pagina de web a celui mai important ziar austriac, Die Presse, a fost pur şi simplu blocată cu o jumătate de oră înainte de ora la care ministrul de interne trebuia să facă scurta declaraţie publică cu numele candidatului cîştigător. La fel a păţit şi site-ul care a oferit, iniţial, live streamingul cu imaginile şi sunetul din sala anunţului aşteptat. În fapt, rezultatele finale ale alegerilor trebuiau să fie cunoscute chiar în ziua votului, duminică. Nu a fost posibil! Cei doi competitori se aflau la egalitate, mai puţin de un procent în jurul lui 50%. Mutarea finală avea să vină din plic! Mai precis, din plicurile care conţineau voturile prin corespondenţă ale celor circa 700.000 de cetăţeni ai Austriei, care au recurs la această formă de exprimare electorală. Ce justifică interesul uriaş pentru alegerea unui Preşedinte care, prin chiar constituţia ţării sale, are un rol în cea mai marea parte ceremonial?

Motivul principal este modul în care scena politică din Austria a fost complet restructurată de aceste alegeri. Candidaţii intraţi în competiţia finală nu reprezintă nici unul dintre cele două mari partide ale ţării. Votul anti-sistem al electoratului a fost copleşitor. Confruntarea finală i-a adus faţă în faţă pe candidatul Partidului Libertăţii, Norbert Hofer şi un independent avînd susţinerea partidelor pro-europene, Alexander Van der Bellen.

Identitatea politică a candidaţilor a fost însă mai puţin semnificativă în raport cu miza politică a bătăliei pentru funcţia prezidenţială. Hofer un politician "pur sînge" al generaţiei populist-naţionaliste a reimpus pe harta politică din Austria un partid care părea sortit eşecului istoric, după dispariţia lui Jorg Heider. Tema principală adusă de reprezentantul "noii-politici" în centru dezbaterii publice: politica de emigraţie în Europa şi reacţia Austriei faţă de soluţiile marca Angela Merkel. Austria a blocat, pur şi simplu, canalul Balcanilor de Sud iar, împreună cu Ungaria şi alte state "rebele" au ridicat glasul sus şi tare la Bruxelles împotriva soluţiei "cotelor obligatorii" de emigranţi. Partida pro-europenistă s-a reorganizat în spatele unui onorabil profesor, fost lider al partidului ecologist, Alexander Van der Bellen care, la 72 de ani, a apărut mai degrabă o soluţie de ultimă oră pentru partida europenistă, decît un politician care culege fructele lungii sale cariere.

Soluţia dată de alegătorii din Austria a căzut pe umerii a doar 30.000 de alegători, din cei circa 4 milioane care şi-au exprimat preferinţa. Alexander Van der Bellen este noul Preşedinte ales al Austriei! Chiar dacă învins în această bătălie, Hofer a cîştigat în statură şi greutate politică şi, odată cu el, mişcările asemănătoare care se profilează clar în Germania, Franţa, Marea Britanie, ca să luăm numai marile capitale ale Europei.

Cu această victorie la limită, însă, problemele nu se încheie. Austria va avea, desigur, un Preşedinte care va fi salutat ceremonios şi cu respect în Europa. Problema este dacă va avea soluţii pentru problemele care continuă să se adune sub cupola tot mai ciuruită a edificiului de la Bruxelles.