English
În această perioadă, în care dobânzile au un trend crescător, nu este recomandată contractarea unui credit, consideră Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României (BNR) în Colegiul de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Domnia sa a menţionat, în cadrul unei conferinţe de presă: "Recomandarea mea pentru consumatori este să-şi amâne investiţia într-un imobil sau în alte bunuri, prin credit, măcar pe parcurusl acestui an. Eu nu aş face un credit în această perioadă".
Domnia sa a mai spus că, deşi se aştepta să crească numărul de cereri adresate CSALB pentru soluţionarea litigiilor dintre consumatori şi bănci ca urmare a creşterii dobânzilor, acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, nici băncile nu au primit cereri de renegociere a contractelor din partea clienţilor. "Este posibil ca anul acesta să crească numărul de cereri pentru renegociere, dar dacă se va întâmpla acest lucru, solicitările vor fi depuse mai degrabă la bănci decât la CSALB".
De altfel, Alexandru Păunescu îi îndeamnă pe consumatori să meargă, iniţial, direct la bancă sau la IFN aunci când au o problemă legată de creditele lor. De asemenea, domnia sa spune că a recomandat instanţelor ca atunci când un consumator deschide un proces, acestea să aducă la cunoştinţă clientului că există şi o alternativă de soluţionare: "Este în avantajul consumatorului, dar şi în cel al instanţelor, care sunt supraîncărcate cu astfel de litigii".
Când o instituţie de credit câştigă împotriva unui consumator, atunci îl pierde pe acel client şi poate şi pe alti potenţiali clienţi (prieteni, familie ai celui care a pierdut procesul cu banca), atrage atenţia specialistul.
Potrivit avocatului Alina Radu, conciliator în cadrul CSALB, un proces în instanţă înseamnă timp foarte îndelungat, costuri importante, o anumită rigoare în exprimare şi în relaţia cu avocaţii, o limită a judecătorului etc. Când vorbim de soluţionarea alternativă, vorbim despre o platformă de comunicare, de dialog între consumator şi bancă, prin intermediul şi cu sprjinul Centrului, ceea ce conduce la avantaje evidente. De asemenea, timpul este mult mai scurt şi nu există costuri pentru consultanţa jurdică", a adăugat domnia sa.
În opinia conciliatorului Septimiu Stoica, o componentă fundamentală în construcţia client-bancă-Centru-negociator este încrederea - încrederea în principiul în sine, în Centru şi în conciliator.
• 2022 - cel mai eficient an în relaţia dintre consumatori, bănci şi IFN-uri, în cadrul CSALB
Anul 2022 a fost cel mai eficient an în relaţia dintre consumatori, bănci şi IFN-uri, în cadrul CSALB, apreciază reprezentanţii CSALB, subliniind că anul trecut au vut loc cele mai multe negocieri încheiate cu împăcarea părţilor. Totodată, 145 de procese au fost închise pentru că părţile au dorit o rezolvare amiabilă, iar IFN-urile au rezolvat direct aproape 40% din solicitările care le-au fost adresate, beneficiile totale obţinute în urma negocierilor fiind cele mai mari din ultimii şapte ani.
Alexandru Păunescu este de părere că atitudinea pozitivă a băncilor faţă de concilierea cu consumatorii a dat tonul performanţei pe care au înregistrat-o negocierile anul trecut: "În cazul anumitor bănci, mai ales cele care au integrat în strategia lor înlocuirea proceselor costisitoare din instanţă cu înţelegeri amiabile în cadrul CSALB, apreciem că se pot contabiliza şi rezultatele financiare din această deschidere spre rezolvarea problemelor pe care le au consumatorii. Este o relaţie de încredere şi dialog în sistemul bancar pe care o îmbunătăţim continuu prin intermediul conciliatorilor noştri de câţiva ani încoace.
De aceea au fost închise anul trecut în instanţă 145 de procese: părţile au vrut să găsească o soluţie amiabilă în cadrul CSALB. Este o dublare a numărului de cazuri faţă de 2021, când s-au înregistrat 67 de situaţii de acest fel.
În această direcţie, CSALB recomandă fiecarei bănci în parte constituirea de dosare de conciliere în situaţiile în care există posibilitatea stingerii unora dintre litigiile existente în instanţă ca urmare a soluţionării lor în cadrul CSALB. Apoi, băncile ar trebui să identifice consumatorii cu potenţiale probleme şi să-i direcţioneze către conciliere în cazul în care nu reuşesc să găsească o soluţie prin negocierea directă cu aceştia. În plus, cererile care intră pe flux de restructurare sau cererile care privesc anumite aspecte din cadrul demersurilor de executare silită pot fi, de asemenea, negociate în cadrul CSALB. Nu în ultimul rând, în cazul în care există cereri clasate, dar ulterior se identifică o soluţie pentru consumator, comerciantul îi poate recomanda acestuia depunerea unei noi solicitări către CSALB, dacă rezolvarea directă se dovedeşte imposibilă.
O altă recomandare pentru 2023 este ca mandatele din partea băncilor să aibă limite valorice superioare faţă de cele din ofertele comerciale pe care le au în portofoliu, un argument fiind şi refuzul consumatorului faţă de oferta iniţială a băncii (în cadrul încercării de soluţionare directă).
Luând în considerare faptul că se împlinesc trei ani de la extindere a competenţelor CSALB în raport cu persoanele juridice, îndemnăm băncile să accepte cazuri care implică şi acest tip de clienţi, având în vedere faptul că, pe parcursul anului 2022, au fost înregistrate zece cereri venite din partea companiilor şi doar una a fost negociată cu succes. Şi aici riscul de a ajunge în instanţă este la fel de mare".
Anul trecut, CSALB a primit 2.627 de cereri de la consumatorii care au solicitat băncilor (1.712 cereri) şi IFN-urilor (915 cereri) intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. Reprezentanţii CSALB au anunţat: "În cei şapte ani de activitate este cel mai mare număr anual de cereri pentru rezolvarea amiabilă a nemulţumirilor în relaţie cu creditorii. Începând cu anul 2016, până în prezent, CSALB a înregistrat peste 12.000 de solicitări. Majoritatea dintre ele au fost completate direct pe site-ul csalb.ro. O pondere importantă între cererile clasate (pentru care nu se formează un dosar de conciliere) sunt cererile respinse din motive obiective. De exemplu, în 2022 CSALB a primit 1.034 de cereri care vizează radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, dintre care 317 cereri în raport cu băncile (reprezentând 18,5% din totalul cererilor adresate băncilor) şi 717 cereri în raport cu IFN-urile (reprezentând 78,4% din totalul cererilor adresate IFN-urilor)".
Conform surselor citate, IFN-urile rezolvă direct (după sesizarea CSALB, dar fără aportul unui conciliator) aproximativ 40% din totalul cererilor care le sunt adresate, obiectul majoritar al acestora fiind radierea înregistrărilor din Biroul de Credit. "Reamintim că cererile care au ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, negocierea creditelor din programul Prima Casă, creditele cesionate etc., sunt clasate în mare parte. Motivul este că în fiecare dintre aceste cazuri există legislaţie specială aplicabilă, iar marjele reale de negociere sunt foarte limitate ori inexistente", potrivit CSALB.
În cadrul Centrului, s-au purtat, anul trecut, 658 de negocieri între consumatori şi bănci/IFN-uri. Pentru a doua oară în ultimii şapte ani de activitate, a fost depăşit pragul de 650 de dosare de negociere. Faţă de anul 2019, când au fost înregistrate 664 de negocieri, anul trecut eficienţa a fost mult mai mare, spun sursele citate: "Dacă în 2019 doar în 78% dintre cazuri părţile s-au împăcat, în 2022, 90% dintre negocieri s-au încheiat cu împăcarea părţilor şi acceptarea de către acestea a soluţiei date de conciliatorii Centrului (fiind cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părţilor din totalul concilierilor). Doar în 55 din negocierile purtate în 2022 una dintre părţi sau ambele nu au acceptat soluţiile propuse de conciliatorii CSALB".
• 2 milioane euro - beneficiile rezultate în urma negocierilor dintre consumatori şi bănci în cadrul CSALB, anul trecut
Beneficiile rezultate anul trecut ca urmare a negocierilor derulate între consumatori şi bănci în cadrul CSALB este de 2 milioane euro. Reduceri sau eliminări de comisioane, ajustări de dobândă, scăderea sau chiar ştergerea integrală a datoriei (în cazurile deosebit de dificile) sunt o parte dintre soluţiile acordate. În cei şapte ani de activitate a Centrului, suma totală a beneficiilor a ajuns la 8 milioane de euro. Aproximativ 4.000 de euro este valoarea medie a beneficiilor pe care le-a primit un consumator în 2022, mai mică decât în 2021 (4.300 de euro), însă anul trecut au fost 50 de oameni în plus faţă de 2021 care au beneficiat de soluţii favorabile în cadrul negocierilor.
47% dintre consumatorii care şi-au rezolvat prin negociere cu banca solicitările adresate CSALB în 2022 au obţinut beneficii între 1.000 şi 5.000 de euro, 11% dintre ei (aproximativ 60 de persoane) reuşind să obţină beneficii în urma negocierilor de peste 10.000 de euro, arată reprezentanţii CSALB.
Conform acestora, 4,5% dintre cererile de negociere trimise de consumatori către CSALB sunt respinse fără motive justificate de către bănci. Este cel mai mic procent de clasare din istoria Centrului. Acest lucru arată apetitul crescut al băncilor în a veni cu soluţii la problemele consumatorilor, arată sursele menţionate. Principalele motive de clasare a cererilor de către bănci sunt existenţa unui dosar în instanţa de judecată, iniţierea procedurilor de executarea silită şi încercarea de a rezolva solicitarea direct cu consumatorul.
De exemplu, în plus faţă de negocieri, numărul cererilor soluţionate direct de părţi (după sesizarea CSALB) a fost în 2022 cât în doi ani anteriori la un loc (592 soluţionări directe). Majoritatea soluţionărilor directe aparţin IFN-urilor: 61% dintre cererile soluţionate direct de către părţi. Acestea sunt cazuri mai simple, care nu necesită implicarea unui conciliator, iar această creştere arată şi faptul că mulţi comercianţi aplică în relaţie directă cu clienţii lor diverse modalităţi de soluţionare amiabilă a diferendelor, conform CSALB.
• A scăzut numărul cererilor de conciliere referitoare la creditele în CHF
Numărul cererilor de conciliere referitoare la creditele în franci elveţieni (CHF) a scăzut, cele mai multe solicitări fiind legate de creditele în lei şi apoi de cele în euro, potrivit domnului Liviu Fenoghen, directorul CSALB. Reprezentanţii Centrului subliniază că cele mai mari bănci au şi apetitul cel mai mare pentru conciliere, principalul furnizor de solicitări fiind regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată de marile oraşe din ţară.
Rolul CSALB este important şi din perspectiva educaţiei financiare. Astfel, reprezentanţii Centrului recomandă consumatorilor să fie foarte atenţi la ofertele din piaţă care par foarte atrăgătoare, dar şi la modul în care completează cererile pentru renegociarea contractelor.
Pentru radierea din Biroul de Credit, consumatorul trebuie să meargă direct la bancă, spune Alexandru Păunescu, apreciind că circa 40% din cererile primite la Centru fac referire la radierea din Biroul de Credite, care nu este o chestiune ce poate fi negociată. Înregistrările în acest registru pot fi şterse doar dacă există erori şi acest lucru îl poate face doar banca sau Biroul, atrage atenţa domnia sa.
În acelaşi timp, CSALB recomandă fiecarei bănci în parte constituirea unui număr mai mare de dosare, având în vedere posibilitatea de a stinge litigii existente în instanţă ca urmare a soluţionării lor în cadrul Centrului, precum şi posibilitatea de a identifica clienţi cu potenţiale probleme şi a-i direcţiona către CSALB (evitându-se, astfel, constituirea unor dosare la nivelul instanţelor de judecată).
Printre altele, este recomandat ca mandatele din partea băncilor să aibă limite valorice superioare faţă de cele din ofertele comerciale pe care le au în portofoliu, un argument fiind şi refuzul consumatorului faţă de oferta iniţială a băncii (în cadrul încercării de soluţionare directă), mai spun sursele citate. Acestea recomandă băncilor să ia în calcul, de la bun început, rezolvarea amiabilă a speţelor care, în situaţia unui refuz transmis către consumator, ar ajunge în atenţia CSALB.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 10:08)
Bula de credit / Imobiliara din USA da semne de pocnite!
In Romania “valoarea” a cam sarit calul!
Problema nu se pune daca sa faci sau nu credit!
Problema se pune ca s-a cam ascuns / se cam ascunde “valoarea reala” din piata.
Cel putin la capitolul “4 pereti pt saraci” valoarea iar se balonizeaza fata de trend si randament real.
Eu fac credi in continuare, doar ca devine din ce in ce mai greu sa gasesti / descoperi / adaugi - “valoarea”.
Vad ca deja se intra intr-o zona speculativa; unde dezvoltatorii si vanzatorii sar iar calul.
Cunosc personal zone in 90 la 5000-8000 euro activ si in 2010 la 14000 mii euro acelasi activ - adica unde se prabusesc istoric la valoarea din trend cand se defleaza creditul!
Eu vad in fata o ultima balonare pe cv ani di o deflare!
Nu stiu cand deflarea exact; tre sa urmaresc uraniul- petrolul - energia; ele ma anunta istorc cand da rateuri consumul mai mare ca productivitatea.
Dupa curba creditului American (Isarescu vulpe batrana are graficul) se pare ca se consuma creditul pe ciclul asta in 3-4-5 ani maxim; pe generatia asta.
Se vede in ciclul “dobanzilor reale ipotecare platite lunar” cu avans de 5%-10% ca procent din venit mediu net pe regiune, ca s-a intrat in teritoriul balon speculativ / prohibitoriu.
In unele regiuni balonul si ciclul dobanzilor prohibite vor sta mai mult; in altele mai putin.
Alt ciclu ce arata piata in exuberanta este ciclitatea dintre creditele acordate cu ajutor de stat si cele clasice; se vede cum bancherii si statul imping in spate / in raft “caracterul social de creditare” si favorizeaza / lasa ca pondere caracterul speculativ impins mana in mana de cei ce fac ciclic “markup” ca pe urma la deflare de credit sa faca “markdown” si bine inteles urmat de “liqudation”.
Da asta e treaba cu financiarul; sa vedem care pe unde tuseste somajul si respectiv CDSurile. Sper ca ati vazut corelatia directa intre BVB + CDS + Somaj Bomba + Finalizare potential de credit!
Momentan daca avem cv somaj nu avem inca finalizare credit; o arata govul ce tocmai coboara / echilibreaza pe hartie deficitul ciclic; in fata se vede insa dormarea deficitului real si a costului de trai.
Vedem ce alege gov sa faca: topeste banii si bula datorie ca procent din pib sau ii da cu turatie maxima si in deregularizare financiar si crestem rata de indatorare per “cap prost indatorat” ca sa facem hora / bula si mai mare?
Ma uit pe bnr si vad deja balonizare datori corporative ca procent din pib; asta anticipeaza in fata balonizare datorii consumatori casnici ca procent din pib.
Domnul Isarescu stie bine repetarea acestui fenomen; a anuntat mereu balon NLP plus bula pret artificial pe restrangere credit, plus bula bvb, plus bula deficit gov. Pe urma sa crape piata muncii - cdsurile - bvbul - moneda circulata - costul de trai.
Ce imi place totusi la Isarescu / Banca Centrala, este ca a reusit sa difuze formarea bulei de pret Imo in Gram Aur in unele regiuni.
Nu a reusit insa sa o potoleasca in Cluj si alte regiuni; unde bula este mai mare in aur comparat cu 2005-2007; ceea ce inseamna ca regiunile alea vor suferi grave executari in masa de dosare ipotecare / speculative si vor avea un trai foarte greu. Mirajul “valorii activelor” se poate distruge odata cu un cost de trai ridicat in balon ca sa plateasca balonul de credit trecut sau prezent!
Clujul este foarte “optimist” cu valori sarite din mediana istorica a regiunii (vedeti analele regiunii la valori impozabile) plus ca nici nu vede ce are sa il loveasca.
O sa va ajut eu: Mai multe BONDURI ale unor tari pe partea de sus a Clujului arata Inversari Grave de Dobanzi!!!
Arata incepand cu maxim 2024 CRASH in fata; stim ca o mare parte din clujeni muncesc prin tarile respective EXACT cum munceau in anii 2000 spre 2006 Bucurestenii in Italia Grecia Cipru si cv Spania!
Stim bine cum Italia Grecia Cipru si-au rupt dintii si odata cu ei si regiunea Bucurestiului!
Clujul risca sa faca istorie cum risca sa faca la americani Austin Texas (“tarani deveniti hub Itisti”); Bucurestul tura trecuta a cazut in freza in 89 - 2007 exact cum a cazut in USA W DC, caci stim unde se afla “imprimeria principala” si efectul de Cantilon.
Eu pentru Romania nu vad INCA Risc ci doar specula!
Vad insa un risc mare de tot din spre Germania - Uk - altele si Statele Unite; unde Statele Unite sparge simultan la pachet diferite recorduri greu de egalat:
sparge bula dolarului tare / intarit, sparge - urmeaza- bula de credit, sparge bula bursiera mai mare in nominal volum de bani ca aia din 1929 dar inca mai mica ca datorie in marja ca procent din pib (comparat 2021 cu 1928); bula it-ului e PA pe 10-15 ani pana vine alta generatie tanara; sparge bula istorica cu “somaj artificial / manevrat pe minime istorice”- nu cred ca se vor mai intoarce prea rapid la acest minim istoric;
Dupa soc vad crestere accelerata pentru Romania; vad lei in aur in tavan; vad turatie lamaxim datorie din pib de catre gov - nu vad alta solutie Inca; avem dezechilibre interne intre generatii: nu avem destui nascuti; cei ce muncesc au si 1-2 copii au si pensionari de tinut in carca salariului; exista o speranta avem explozie youth ca procent din populatie fapt ca arata schimbare generatie - deflare bonduri - inflare cost trai si cv in fata posibil alt bufeu de hiperinflatie nedeclarata atunci cand youthul trebuie sa caute de lucru si va defla costul si activele pe termen scurt.
ps: a vazut cineva euro in gram aur? dar uraniu in gram aur? dar rate ipotecare in gram aur?
s c cret
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de antonim în data de 02.02.2023, 12:09)
Probabil faci confuzii prin transformarea din gram în uncii. Aurul este raport la dolar. Euro, uraniu, rate ipotecare, spanac și pătrunjel, toate sunt raportate la dolar.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 12:28)
toate sunt raportate la ciclul lung de CREDIT!
Nu la dolar!
Creditul este raportat pe balanta Bancilor centrale la AUR si moneda noua sau veche circulata! - inflare si deflare balon!
Vei exemplul Japoniei!
Vezi exemplul Romaniei din spre 30 spre 45 si cu alt inceput in 47!
Vezi exemplul din spre 82 spre 98!
Piata internationala se raporteaza mereu la aur bunuri si servicii tranzactionate; unde ele pot creste sau scadea ca volum tranzactii ai simultan cresc sau acad ca si cost in grame aur!
Daca ai volum cerere de cv poti sa livrezi mai mult si sa pastrezi pret redus in conversie aur; daca livrezi mai putin arunci vei cere pret mentinut in cotatie aur sau chiar mai risicat; ceea ce poate insemna pentru natia ce doreste bunul respectiv plata nominala interna in crestere!
Un exemplu bun este in romania “covrigul luca” ca parte din gram aur! fa conversia in 2014 si conversia de acum!
Unde acum pret crescut in nominal si cerere crescuta si expansiune crescuta iar netul profitabilitatii in gram aur abea se mentine; ceea ce arata formare de randamente negative pentru unii dar daca “luca” detine si activul imobiliar si scoate credit poate mentine inca profitabilitate prezenta in gram aur.
Din ce vad bancile centrale net cumparatoare de aur au inca produse scumpe intern in aur si cele vanzaroare de aur dilueaza prosusele interne in gram aur;
aceeasi bula de gram aur a fost in ro in 2004-2008! cate grame aur costa o bicicleta atunci si cate acum?
Deci clar lei noi circulati erau tari si cerea explizie de credit!
Cat de “scump” era o rata in 2007 la o garaoniera confort 3 cu 1800 lei rata con vertit in gram aur?
Cat acum?
Cat in deflatia din 2012?
Aurul nu minte!
s c cret
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 13:26)
poti sa imi spui cat costa bvbul in 2000-2007 in gram aur - cat costa in dolari - cat costa in lei - cat costa in euro?
poti sa imi spui cat costa in 2009-2010?
poti sa imi spui cat costa bvbul in 92 in gram aur, in dolari, in lei?
Cat costa venitul minim in lei in gram aur in dorari?
Poti sa imi spui cat costa venitul minim intre 30-45 si 47 in ro; in lei gram aur si dolar?
Poti sa imi spui cat costa un sacou, costum, palarie, pantofi, in lei, gram aur si dolari in romania intre: 30-45-47; 56-71,82-96;2000-2007?;2010-20 15?; prezent?
Te ajuta domnul Isarescu!
Poti sa imi spui veniturle minime nete in grame aur pe teritoriul Romaniei din 1850 pana in prezent?
Iti apare in socoteala maximele si minimele?
Poti sa imi spui din 1850 pana in prezent valoarea MP teren in Bucuresti in Grame Aur?
Dar valoarea unei Paini?
Isarescu poate sa raspunda la toate daca doreste; dar nu doreste caci vor vedea oamenii ca nu este in realitate despre comunism - democrat - liberal - capitalism - totalitar - etc... NU!
Este vorba despre nasterea si moartea une Generatii / Moneda circulata pe Trend de Formare si achitare Datorie; viteza cu care se intra si iese in formare productivitate - capital - consum si viteza cu care se iese.
Viteza cu care se iese propaga depresia in piata!
Aici nu e devina comunism - capitalism - etc... de vina este intarzierea / lagul urmatoarei generatii de a intra in impuls productiv / consum / cerere de etc nou.
Adica daca nu se mai nasc Copii si Mor batrani pe capete sau stau in Pensie = duce la prabusire sistem!
Copii in piata = rod bun pentru viitor
batrani = rod stricat in fata / vestejit
s c cret
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de ggg în data de 02.02.2023, 17:18)
slabe sanse, natalitatea e scazuta si nu isi va reveni, e un atribut al societatilor dezvoltate.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 10:42)
ca sa generezi datorie / credit trebuie sa “produci” consum!
ca sa platesti datorie trebuie sa “reduci” consum.
vezi exemple in 30-45 si 82-96.
s c cret
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 11:05)
In romania jocul este destul de clar: avem trend de despropietarire populatie de active si deci credite si dobanzi la valori cat cuprinde!
Pe meleagurile romaniei, in analele istoriei a mai fost repetat acest joc.
Apare de cel putin 2 ori in istoria recenta.
Ciclurile de “improprietarire” si “defpropietarire” ca procent din populatie in favoarea institutiilor financiare / vonducatori / gov si in defavoarea lor.
Vorba aia: “Sa inceapa / continuie JOCUL” - o alta “revolutie curata in fata il va reseta!!!
Pana atunci “monopoly” scrie pe noi toti!
s c cret
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 13:46)
vai da ce tntelegere si totul dragu!
nu se spune ca o parte au pierdut casele, altii au fost fortati sa vand ca sa stinga creditul si altii sa faca refinantari ca sa rastogoleasca creditul!
eu nu gasesc valoare reala in piata cu minime somaj si turuiala credit!
sa imi spuna domnii cat de dragu si intelegatoare au fost institutiile financiare intre 90-96 si 2010-2016? inde in 2009 turuiala de dosare cu litigi si tepe adunate; unde in 91 turuiala litigii pe tepele formate in 84-89!
da da stiti voi bine!!!
NLPurile!! si CDSurile de atunci!
ca doar in 90nu degeaba a fost hiperinflatia ca sa spele din datorie; idem si in turcia 2020-2022- au jefuit in avans populatia ca sa salveze creditul si simultan banca centrala a rupt in doua achizitia de aur! a agunca pe urma la gatul populatiei active balon in suma si dobandi artificiale mici (0-1%) ca sa bage sclavii in case.
asta da afacere profitabila pentru stat! ia si scapa din asta acum sclav umil.
s c cret
5. ""S C CRET"" = Singurul Comentator Cretin
(mesaj trimis de ""S C CRET"" = Singurul Comentator Cretin în data de 02.02.2023, 14:53)
deci ori omul e bolnav, ori se crede Nostradamus al finantelor, ori, cel mai probabil, are o viata super trista in care singura bucurie e sa insire cuvinte din dictionarul de finante, chiar si-asa, fara vreo noima, doar ca sa para interesant.
in oricare din cazuri, cel putin patetic.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 16:10)
poate iti spune istoria marci germane cat ajungea sa coste o "casa" si o "paine".
Cat si istoria "leutilor" nostri circulati!
Cine a pierdut cine a castigat atunci "avere"...
s c cret
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 17:41)
Nostradamus al finantelor, este Vali Ban Cher.
SCR spune ca totul este ciclic si ca totul este legat de valoarea bunurilor raportat la aur,
Cel putin asa am inteles, dar chiar nu le am cu finantele si poate am inteles gresit.
Acum eu intreb
Valoarea aurului nu poate fi manipulata? Ca la ce inflatie este, aurul trebuia sa creasca mai mulr
Totusi, nu inteleg de ce ne lasa cu sarade gen "poate iti spune istoria marci germane cat ajungea sa coste o "casa" si o "paine".
Dom'le spune-ne tu ca noi nu stim
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.02.2023, 18:37)
normal ca "valoarea aurului este manipulata".
am videouri postate pe cicluri economice ce arata clar dovezi istorice cu grafice.
mereu a existat bula bunurilor in aur si prabusirea lor!
mereu a existat bula bursei in aur si prabusirea ei.
mereu a existat bula datoriei gov in argint si prabusirea ei.
PS: am anuntat din 2020 bula de pret in piata la "consum"!
cat era aur in nominal in 2019 si cartofi 1 kg la 0.8 bani media!
cat e aurul acum si cat e cartoful?
Cine a devenit real mai scump? Cardoful in aur sau aurul in nominal?
s c cret