Alianţa PSD-PNL monopolizează administraţia publică locală

Alianţa PSD-PNL a monopolizat administraţia publică locală din ţara noastră după alegerile care au avut loc duminică, 9 iunie. După centralizarea de către Biroul Electoral Central, ieri, până la închiderea ediţiei a aproape 70% din procesele-verbale pe fiecare circumscripţie electorală, reiese că PSD şi PNL sunt marii câştigători ai alegerilor locale, nu doar a celor europarlamentare, la distanţă mare faţă de competitorii de la AUR, UDMR şi Alianţa Dreapta Unită.

Astfel, potrivit rezultatelor parţiale prezentate aseară de BEC, PSD a obţinut cele mai multe voturi pentru funcţia de primar, la nivelul întregii ţări - 39,65%. Pe locul al doilea este PNL, cu 33,75%, iar AUR se clasează pe locul al treilea, la mare distanţă, cu 5,95% din voturi, urmată de UDMR, cu 5,3% din voturi. 3,24% dintre români au votat pentru primari ai Alianţei Dreapta Unită, iar 2,24% pentru candidaţi independenţi. Rezultatele parţiale pentru consiliile locale arată că PSD este de asemenea pe primul loc, cu 37,06% din voturi, urmat de PNL, cu 30,28% din voturi şi AUR cu 9,02%. UDMR a obţinut 6,23% din voturi, iar Alianţa Dreapta Unită doar 3,33%.

Rezultatele de la alegerile de duminică au fost catalogate drept bune de către preşedintele Klaus Iohannis, potrivit unei declaraţii făcută, ieri, de şeful statului în urma summitului B9 care a avut loc la Riga, în Letonia.

Klaus Iohannis a spus: "După părerea mea, chiar dacă au fost unele incidente, alegerile s-au desfăşurat bine, iar rezultatele vorbesc de la sine. Vă amintiţi că au fost multe dezbateri în spaţiul public dacă această coaliţie (n.red. - PSD-PNL) este bună pentru România sau nu. Cred că de data aceasta am primit un răspuns chiar de la alegători, care în proporţie foarte mare, aproape 50%, au votat lista comună propusă de coaliţie. Este corect, după ce coaliţia a reuşit să ofere o guvernare care a permis României să treacă fără pagube prea mari prin crizele care au pornit exact prin acest război purtat de Rusia împotriva Ucrainei. În ce priveşte alegerile locale, eu consider în continuare că a fost o decizie bună comasarea cu alegerile europarlamentare, dintr-un motiv democratic clar: alegerile sunt legitime, valide, din punct de vedere democratic, atunci când participă un număr mare de alegători. Faptul că aceste alegeri au fost puse împreună ne-au dus la o participare de peste 50%, deci putem să spunem că a fost pasul corect, iar comunităţile şi-au ales primarii, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii locali şi judeţeni pe care i-au crezut potriviţi pentru următorii 4 ani".

În ciuda victoriei pe plan local şi european a alianţei PSD-PNL, cifrele arată pentru fiecare partid în parte că, faţă de anul 2020, PNL a pierdut la alegerile locale procente importante, fiind înregistrat un deficit care se traduce deţinerea de către liberali a şefiei pentru 11 consilii judeţene, faţă de 17 câte avea în 2020.

Pierderi mari a înregistrat şi USR, care faţă de cei 35 de primari pe care i-a avut în perioada 2020-2024 în Bucureşti, Timişoara, Braşov, Alba-Iulia şi Bacău, dar şi în oraşe mai mici, a constatat că 20 dintre aceştia au fost aleşi acum din partea PSD sau PNL, după ce au părăsit respectiva formaţiune politică, numele cel mai sonor fiind Gabriel Pleşa, primarul municipiului Alba-Iulia, care acum a devenit primar din partea PNL.

Dacă în rândurile PNL pierderea suferită la nivelul consiliilor judeţene faţă de anul 2020 nu a dus la nicio schimbare la vârful partidului - nici măcar Gheorghe Flutur nu este clintit de acolo, deşi a pierdut şefia Consiliului Judeţean Suceava, la USR lucrurile s-au precipitat după ce Cătălin Drulă a anunţat că renunţă la şefia formaţiunii politice. El a convocat ieri, pentru perioada 24-28 iunie, alegeri interne pentru desemnarea noului preşedinte al USR, care a doua zi, în 29 iunie, ar urma să fie confirmat de participanţii la Congresul USR drept candidat al partidului pentru alegerile prezidenţiale din luna septembrie.

• Scandal la Bucureşti

Bătălia pentru funcţia de primar al Sectorului 1 al Capitalei pare desprinsă dintr-un film prost, care nu ar avea ce să caute pe ecranul democraţiei în anul 2024. Numai că părţile beligerante au o tradiţie de opt ani în confruntarea ce pare fără sfârşit şi în care după alegerile locale din 2016 şi 2020 scorul era 1-1. Câte un punct pentru PSD şi pentru Clotilde Armand.

Urmând principiul cel mai bun din trei partide, lupta a continuat şi acum, la alegerile locale din 9 iunie, când Clotilde Armand a refuzat să recunoască numărătoarea iniţială care o dădea cu câteva sute de voturi în urma liberalului George Tuţă, candidatul Alianţei PSD-PNL pentru funcţia de primar al Sectorului 1.

De aceea ea a cerut renumărarea votului şi a întocmit mai multe plângeri penale, după ce tot Clotilde a solicitat luni suspendarea până marţi a înregistrării proceselor verbale din secţiile de votare de către membrii Biroului Electoral de Circumscripţie al Sectorului 1, suspendare care a intervenit,iar peste noapte sacii cu buletinele de vot au fost păzite de jandarmi. Numai că surpriză, ieri dimineaţă, Clotilde Armand a cerut să fie renumărate voturile deoarece afirmă că peste noapte anumiţi saci au fost desigilaţi de reprezentanţii PSD pentru a-şi acoperi fraudarea alegerilor. Practic se repetă scenariul din 2020, când Clotilde Armnand era acuzată de fostul primar Dan Tudorache - PSD - că a umblat în sacii cu buletinele de vot.

Clotilde Armand a declarat: "Am făcut o plângere penală împotriva reprezentantului PSD în Biroul Electoral Sector 1, domnul Alexandru-Constantin Enăchescu. A fost prins pe holul Secţiei de votare nr. 34 de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară cum împreună cu mai mulţi membri ai secţiei de votare au desigilat sacii plini cu buletinele de vot şi umblau în ei. Îşi acopereau urmele. (...) Procese-verbale sunt întocmite greşit în mod intenţionat şi nu reprezintă numărul de voturi din sacii sigilaţi. Din acest motiv este importantă renumărarea, transparent, de faţă cu toţi candidaţii şi cu observatori din ONG-uri. Asta vor să facă şi acum, iar din acest motiv am solicitat renumărarea. Se tem pentru că o să iasă la iveală alte numere. (...) La secţia nr. 144, candidatul PNL-PSD avea 227 de voturi, iar eu 193. Acum PSD are 227 şi eu doar 6 voturi. Au publicat un proces verbal încheiat greşit pe site-ul AEP şi nesemnat de nimeni. Şi mai sunt multe aşa. De asta trebuie renumărate. La Sectorul 2 au refuzat renumărarea. Sper să nu o facă şi aici. Totuşi, dacă n-au nimic de ascuns şi de pierdut, de ce ar refuza renumărarea?".

Potrivit unui comunicat de presă emis ieri de organizaţia PNL Sector 1, George Tuţă a câştigat alegerile pentru Primăria Sectorului 1.

La rândul său, George Tuţă a spus: "Cifrele nu mint. Oamenii au votat pentru reclădirea «capitalei» Capitalei. Orice calcul arată tot asta. Nimeni nu mai poate întoarce votul exprimat de cetăţenii Sectorului 1".

După acest scandal, s-a ivit unul şi la Sectorul 2, unde primarul în funcţie Radu Mihaiu, de la USR, a contestat şi el rezultatul alegerilor locale, afirmând că centralizarea proceselor-verbale şi întocmirea unora dintre acestea ar fi eronată, şi de aceea ar fi câştigat alegerile Rareş Hopincă de la PSD. Radu Mihaiu a formulat şi el o plângere penală prin care acuză că la o secţie de votare, în loc să fie trecute în raport cele 333 de voturi primite de el, acestea au fost puse în dreptul candidatei din partea SOS şi lui i-au fost trecute cele 47 de voturi primite de candidata respectivă.

Radu Mihaiu a afirmat: "Am crezut că situaţia de la Sectorul 2 se poate închide civilizat, dar deja abuzurile sunt de nepermis. Depunem plângere penală împotriva Biroului Electoral Sector 2 pentru abuz în serviciu şi instigare la fals în acte publice. Legea nu poate fi călcată în picioare din interese politice! Nu se poate trece cu forţa peste comisia din secţie care declară în scris că rezultatul este viciat flagrant. Se vede cu ochiul liber modul în care se încearcă fraudarea alegerilor de la Sectorul 2, vom extinde plângerile la mai multe secţii unde tot procesul de vot a fost pus sub semnul întrebării, cu buletine preştampilate în ziua votului, cu chei de control care nu se închideau, cu presiune pusă pe preşedinţii nedormiţi. Iar cel mai grav, pe secţiile închise (multe forţat), există 504 voturi exprimate care nu se regăsesc nicăieri. Repet, ca să fie clar, 504 oameni au votat, dar opţiunea lor nu apare de niciun fel".

Cu toate acestea, reprezentanţii Poliţiei şi Jandarmeriei au declarat ieri că procesul electoral s-a desfăşurat în condiţii normale în Sectorul 1 şi în Sectorul 2, fără incidente majore. Situaţia rămâne în continuare neclară la cele două sectoare şi se aşteaptă soluţionarea ei definitivă după centralizarea tuturor proceselor-verbale.