Alpha Bank: România are cea mai redusă intensitate energetică a producţiei

Începând cu anul 2022, inflaţia în ţările din regiune a depăşit inflaţia din zona euro cu mai mult decât până atunci (Fig. 1a). Cu excepţia României, diferenţialul de inflaţie a înregistrat o creştere abruptă până în trimestrul 1 din 2023 după care a scăzut continuu, conform unei analize Alpha Bank.

Potrivit sursei citate, în România diferenţialul de inflaţie faţă de zona euro a avut o traiectorie sinuoasă fără să dea semne de scădere. În ţările din regiune, în mod implicit, există o marjă suplimentară de inflaţie comparativ cu zona euro dat fiind că ţinta de inflaţie pe termen mediu a băncilor centrale din aceste ţări, cu excepţia Cehiei, este mai ridicată decât ţinta Băncii Central Europene de 2% pa. Intervalul ţintit al inflaţiei pe termen mediu este 3%±1% în Ungaria şi 2,5%±1% în Polonia şi România. Banca centrală a Cehiei are acelaşi obiectiv ca Banca Central Europeană. După 2022, alţi factori, externi şi interni, au cauzat lărgirea diferenţialului faţă de inflaţia din zona euro.

Regiunea prezintă vulnerabilităţi la recentele şocuri adverse externe - criza energetică, perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare, dezechilibrele între cerere şi ofertă după pandemia Covid 19. În unele ţări, dar nu şi în cazul României, există sectoare mari energofage care determină o intensitate energetică a producţiei mult peste media zonei euro. România are cea mai redusă intensitate energetică a producţiei comparativ cu ţările din regiune (Fig. 2a). Dependenţa regiunii de energia importată din Rusia înainte de izbucnirea războiului a depăşit media zonei euro: din totalul importurilor de petrol, produse petroliere şi gaze naturale ale regiunii 41% şi 82% proveneau din Rusia faţă de 22% şi 31% în zona euro (Fig. 2b). Dependenţa energetică a României faţă de Rusia era mai mică decât media regiunii (33% în cazul petrolului şi produselor petroliere şi 78% în cazul gazului natural). Ponderea produselor energetice şi a produselor alimentare în coşul de consum în regiune (Fig. 2c) este peste media zonei euro (13% şi 31% faţă de 10% şi 20%).

"Şi dinamica inflaţiei de bază care exclude energia şi produsele alimentare este mai accelerată în ţările din regiune decât în zona euro (Fig. 1b). Astfel, diferenţialul a ajuns la 2,1pp în Cehia, 2,5pp în Polonia, 5,7pp în Ungaria şi 7pp în România în decembrie 2023 indicând menţinerea presiunilor inflaţioniste interne, adică a tendinţei de transmitere a creşterii costurilor de producţie în preţurile finale. Pe de o parte, presiunea pe creşterea costului muncii în regiune este mai ridicată decât în zona euro. În perioada dintre trim. 4 2019 şi trim. 3 2023 piaţa muncii se menţine încordată în regiune, rata şomajului fiind sub media zonei euro (3,8% faţă de 7,3%, Fig. 3.a) şi resursa de muncă în scădere. Atât populaţia activă cât şi populaţia în vârstă de muncă a scăzut în regiune cu 1,2% şi 3,8% (Fig. 3b), pe când în zona euro populaţia activă a crescut cu 1,8%, iar populaţia în vârstă de muncă a cvasi stagnat. Iar pe de altă parte, perioada mai îndelungată a inflaţiei mai accelerate în regiune faţă de zona euro, a determinat în aceste ţări scăderea temporară a valorii reale a datoriilor restante şi percepţia asupra costului finanţării ca fiind relativ redus. Este posibil ca aceşti factori să fi contribuit la dinamica creditării, mai rapidă decât în zona euro (28% faţă de 13%, Fig. 3c) şi cu potential mai amplu de susţinere a cererii interne decât în zona euro", arată reprezentanţii Alpha Bank.

În România, avantajul intensităţii energetice şi dependenţei energetice faţă de Rusia, înainte de izbucnirea războiului, mai reduse comparativ cu ţările din regiune, şi politica de subvenţionare a energiei au contribuit la micşorarea diferenţialului de inflaţie faţă de media zonei euro după 2022 şi până în august 2023. Însă, dinamica inflaţiei de bază a fost divergentă faţă de ţările din regiune (Fig. 1b). Diferenţialul faţă de media inflaţiei de bază a zonei euro este crescător şi în accelerare începând cu august 2023 spre deosebire de celelate ţări din regiune unde este în scădere persistentă (din iulie 2022 în Cehia, din noiembrie 2022 în Polonia şi din aprilie 2023 în Ungaria). Motivul a fost preţul medicamentelor (Fig. 4), care a crescut abrupt în august 2023, când a intrat în vigoare corecţia preţurilor din Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate (CaNaMed).

Băncile centrale din regiune au început cu precauţie ciclul de relaxare a politicii monetare, dinamica inflaţiei de bază justificând decizia. În România mai este de aşteptat.