AMBASADORUL SERBIEI, BRANKO BRANKOVIĆ: "Mulţumim României că nu a recunoscut independenţa Kosovo"

Reporter: Excelenţă, au trecut mai mult de doi ani de când sunteţi ambasador la Bucureşti. Vă rugăm să ne împărtăşiţi impresiile dumneavoastră cu privire la România şi români.

Ambasador Branko Branković: Da, sunt doi ani şi trei luni. Vedeţi, nu am avut ocazia să vin în România până la momentul numirii mele ca ambasador în ţara dumneavoastră, dar odată ajuns aici am făcut multe vizite - cel mai des am fost la Timişoara, deoarece minoritatea sârbă de acolo, din Arad şi zonele circumscrise acestor oraşe numără aproape 25.000 de persoane.

Numai în Timişoara sunt circa 5.000, dar, desigur, îi avem şi pe cei din a doua şi a treia generaţie. În Arad, există Biserica Sârbească, ce are o vechime de peste 300 de ani.

Am vizitat Clejani, localitate în care, în secolul al XIX-lea, Căpitanul Mişa Anastasievici (n.r. - personalitate sârbă, considerat al doilea cel mai bogat om de afaceri din Serbia timpurilor sale, deţinător al funcţiei de "Căpitan al Dunării" şi al monopolului asupra exporturilor de sare din provinciile Muntenia şi Moldova) a avut un palat, în care i-a invitat pe foarte mulţi din elita nobiliară a Europei. Tot acolo există şi o biserică, ctitorie a sa, unde a fost îmbălsămat şi se află înmormântat.

Am fost şi la Medgidia, unde există un cimitir militar, cu un monument dedicat memoriei sârbilor care au murit în Dobrogea, în timpul luptelor împotriva turcilor din 1916. În fiecare an, pe 11 noiembrie (data armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial), împreună cu ataşatul militar, particip la o ceremonie de depunere de coroane acolo.

Nu am putut rata Sinaia şi Braşov, unde am fost să schiez, Branul. Având în vedere programul încărcat, în mare cam atât am putut vizita.

Am mai fost, bineînţeles, în Craiova, recent, unde a avut loc întâlnirea dintre premierii României, Serbiei şi Bulgariei, aşa-numitul Grup de la Craiova. O altă întâlnire a avut loc în Bulgaria, iar în primăvară, cei trei se vor întruni în Belgrad.

Tot recent, am vizitat Piteştiul, unde Camera de Comerţ din oraş a organizat o conferinţă destinată companiilor mici şi mijlocii. Am participat şi la Sărbătoarea Lalelelor din localitate.

Reporter: Dar despre Capitală ce ne spuneţi?

Ambasador Branko Branković: Bucureştiul este un oraş impresionant. Nu prin dimensiune, ci pentru că are ceva sacrosanct - parcuri şi spaţii verzi. În calitate de ambasador, am participat la evenimente în diferite zone ale Capitalei şi ce m-a impresionat a fost că, pe străzile mici, sunt case superbe, din secolele XIX şi XX. Este păcat că nu au fost reconsolidate toate. Unele sunt, însă, în stare bună. Când am venit aici, mi s-a spus că Bucureştiul este "micul Paris". M-a surprins faptul că limba franceză era cunoscută de mulţi români, însă situaţia s-a schimbat în prezent. Am cunoscut mai mulţi cercetători, oameni în vârstă - aceştia vorbesc franceza, tinerii nu.

La modul general discutând, sârbii şi românii au relaţii tradiţional bune. Acum sunt 138 de ani de la iniţierea relaţiilor diplomatice dintre cele două state. Din punct de vedere istoric, am avut întotdeauna o relaţie excelentă: suntem ortodocşi, în ţările noastre sunt prezente diferite religii - un alt element de apropiere. În secolele XVIII-XIX, înainte să scăpăm de turci, sârbii au găsit refugiu în România, Ungaria etc., în încercarea de a se feri de Zulum, cuvânt preluat din limba turcă, însemnând teroare.

Aşadar, acestea sunt impresiile mele. A fost exact cum m-am aşteptat, pentru că am citit foarte mult despre relaţiile sârbo-române.

Reporter: Aţi menţionat bisericile şi religia ortodoxă. Acestea sunt un interes personal sau au o legătură cu activităţile ambasadei?

Ambasador Branko Branković: Nu, la noi biserica este separată de stat. Le voi vizita, bineînţeles, pentru că bisericile din secolele XIX-XX sunt foarte frumoase. Cum unele dintre ele sunt ctitorite de sârbi, este datoria mea de ambasador să le vizitez.

Reporter: În momentul numirii, de ce aţi ales România? A fost o opţiune personală?

Ambasador Branko Branković: Ştiţi, sunt diplomat de carieră. Pentru noi, nu există preferinţe. Ţi se comunică următoarea destinaţie şi te duci unde ţi se spune. Când eram tânăr, mi s-a comunicat că trebuie să mă duc la New York, unde era nevoie de un vorbitor de engleză şi franceză. Apoi, întrucât m-am preocupat în New York de problemele legate de dezarmare, s-a transmis că în doi ani persoana din Geneva care se ocupa de dezarmare se întoarce, aşa că a trebuit să merg acolo. După aceea, pentru că relaţia cu Marea Britanie este una importantă, era nevoie de o persoană care să ajute ambasadorul din Londra, oraş în care am rămas 5 ani. Când m-am înapoiat, am fost imediat numit la Naţiunile Unite şi, apoi, de două ori ambasador în Geneva. În perioada 1992-1998, între cele două mandate din Elveţia, am avut funcţia de asistent al ministrului de externe pentru toate relaţiile multilaterale, incluzând Naţiunile Unite, Uniunea Europeană, OSCE (n.r. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa).

Acum, acordăm o atenţie specială relaţiilor cu statele din regiune. Datorită profesionalismului, experienţei, şi pentru că avem o relaţie excelentă cu România, pe care vrem chiar să o îmbunătăţim, am ajuns la Bucureşti.

Cum am mai fost, de asemenea, angajat al Parlamentului de la Belgrad - şef al cabinetului preşedintelui legislativului, timp de 4 ani, şi consilier pe probleme de relaţii multilaterale -, am avut o bază solidă de discuţii cu domnii Zgonea şi Tăriceanu (n.r. Preşedintele Camerei Deputaţilor, respectiv Preşedintele Senatului). Spre exemplu, va avea loc o întrunire a delegaţilor pentru a discuta dimensiunea parlamentară a cooperării economice în regiunea Mării Negre (n.r. Adunarea Generală a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, sau APCEMN, desfăşurată la Bucureşti, la finele lunii noiembrie. Principala temă a dezbaterii a fost "Implementarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile în regiunea CEMN". Preşedinţia forului a fost preluată de Rusia, prin reprezentantul său, Preşedintele Dumei de stat - camera inferioară a Parlamentului de la Moscova).

Reporter: Aşadar, activităţile diplomatice pe care le desfăşuraţi în calitate de ambasador acoperă şi dimensiunea cooperării multilaterale.

Ambasador Branko Branković: Când am venit aici, premierul Serbiei a participat la forumul China+16 (n.r. Forumul Economic şi Comercial China - Europa Centrală şi de Est, care a avut loc în Bucureşti, pe 26 noiembrie 2013, la care au participat înalte oficialităţi guvernamentale din cele 17 state, precum şi peste 1500 de oameni de afaceri), apoi România a fost implicată în CECE (n.r. Comitetul European pentru Echipamente de Construcţii). Mă ocup atât de relaţiile bilaterale, cât şi de cele în care sunt implicate mai multe state. Îmi place activitatea, în special cea în domeniul relaţiilor multilaterale.

Reporter: În ceea ce priveşte economia, care ar fi cele mai importante sau dinamice domenii de cooperare româno-sârbă?

Ambasador Branko Branković: Cel mai dinamic sector din relaţiile bilaterale este comerţul. România este al treilea cel mai important partener comercial al nostru din Uniunea Europeană, după Germania şi Italia. În anul 2014, au fost efectuate schimburi în valoare de 1 miliard de euro, cu 25% mai mare decât în anul precedent.

În primele 9 luni ale acestui an, totalul este de aproximativ 890 milioane euro, Serbia exportând produse totalizând 544 milioane euro, în timp ce importurile au reprezentat 350 milioane euro. În mod tradiţional, schimburile au fost dominate de materii prime, produse agricole şi chimice, energie şi metale, însă în ultimii ani, s-au adăugat produsele farmaceutice, alimentare şi textile, automobilele, anvelopele, piesele de schimb etc. De asemenea, s-a îmbunătăţit cooperarea în domeniile turismului şi al telecomunicaţiilor.

Serbia este un important spaţiu de atragere a investiţiilor în zona Europei Centrale şi de Est, lucru dovedit prin prezenţa numeroaselor companii străine, nu doar din UE, ci şi din Rusia, Statele Unite, ţări din regiune (Slovenia, Croaţia). Principalele avantaje sunt aduse de capitalul uman, costurile reduse ale operaţiunilor, regimul de taxe favorabil şi accesul pe pieţele europene, ruseşti, CEFTA (n.r. Central European Free Trade Agreement - Acordul Central European al Comerţului Liber, din care fac parte Albania, Bosnia, Herţegovina, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi UNMIK - Misiunea de Administraţie Interimară a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Kosovo). De asemenea, Serbia se bucură de stabilitate politică şi financiară şi, în plus, oferim investitorilor străini diferite avantaje financiare.

Reporter: Volumul schimburilor comerciale între statele noastre a crescut constant în ultimul deceniu. Cu toate acestea, capitalul investit de Serbia în România reprezintă aproximativ 10% din cel românesc investit la sud. Autorităţile sârbe au în vedere măsuri pentru a îmbunătăţi şi echilibra situaţia actuală?

Ambasador Branko Branković: Noi luăm în considerare tot ce poate fi îmbunătăţit. După cum se cunoaşte, statele noastre au fost afectate de criza financiară. Ştiţi că Serbia nu este o ţară bogată. Ceea ce ar putea fi considerat de proporţii insignifiante în Germania, poate avea o importanţă deosebită pentru noi. Avem chiar o vorbă: "atunci când Berlinul tuşeşte, Serbia are pneumonie". Nu mă refer numai la Germania, ci la statele mai dezvoltate în general.

Am citit declaraţiile lui Juncker (n.r. preşedintele Comisiei Europene), care a spus că ajunge cu sancţiunile economice aplicate Rusiei, ar trebui să cooperăm. Istoria a demonstrat că sancţiunile nu au rezolvat niciodată vreo problemă. Noi suntem conştienţi de acest lucru, ne-au fost aplicate astfel de măsuri timp de 10 ani. Acele pedepse "economice" sunt şi au fost, de fapt, politice. Acum, Uniunea Europeană recunoaşte că sancţiunile aplicate Moscovei au fost o greşeală teribilă.

Nu doar Uniunea Europeană, toată lumea pierde bani în urma acestor măsuri. Prin aplicarea sancţiunilor, te pedepseşti singur, pentru că economiile din ziua de azi se află într-o relaţie atât de strânsă.

Reporter: V-am adresat întrebarea pentru că Serbia şi România sunt vecine. Există opinii conform cărora, graţie distanţei atât de mici dintre cele două state, ar trebui să colaborăm mai strâns.

Ambasador Branko Branković: Distanţa nici nu există, dat fiind că avem o graniţă comună. Noi încercăm să facem tot ce ne stă în putinţă. Avem relaţii foarte strânse cu colegii noştri români, în toate domeniile. Dorim să le extindem nu doar în sectorul comercial, ci şi în domeniul investiţiilor şi altele, pentru a consolida cooperarea economică. Cooperarea politică este excelentă, aşa că de ce nu am profita de această situaţie pentru a avansa?

Serbia nu este o ţară bogată, iar România, la rândul ei, nu este deosebit de prosperă. Din acest motiv, trebuie să progresăm pas cu pas, cu ajutorul Uniunii Europene, dacă acest lucru este posibil, în special în ceea ce priveşte investiţiile.

Grupul de la Craiova nu a apărut din senin. Noi nu suntem membri ai UE, însă România şi Bulgaria au acest statut. După cum a spus Victor Ponta, atunci când ne prezentăm în faţa forurilor europene împreună, cuvântul nostru are mai multă greutate decât dacă am apela separat. Cu atât mai mult în cazul Serbiei, care nu face parte din Uniune.

Reporter: Serbia vizează aderarea la Uniunea Europeană într-un viitor apropiat?

Ambasador Branko Branković: Noi facem tot ce ne stă în putinţă. Cred că până la finalul anului vom putea deschide capitolele 35 şi 34 şi, probabil, la începutul lui 2016, capitolele 23 şi 24 (n.r. Pentru a adera la UE, Serbia trebuie să închidă toate cele 35 de capitole, care vizează activităţile economice şi practica guvernării. Cap. 23 vizează independenţa justiţiei, precum şi lupta împotriva corupţiei, pentru care sunt necesare un cadru legislativ adecvat şi instituţii care să asigure aplicarea legilor. Cap. 24 conţine prevederi despre siguranţa frontierelor, regimul vizelor, lupta împotriva terorismului, a crimei organizate, ş.a. Cap 34 se referă la regulile instituţionale şi procedurale ale Uniunii, pentru a asigura reprezentarea echitabilă a statelor în instituţiile europene şi buna funcţionare a procedurilor de luare a deciziilor. Cap. 35 conţine prevederi diverse care nu sunt precizate în celelalte articole. În cazul Serbiei, este vorba despre problema regiunii Kosovo şi dialogul cu autorităţile de la Priştina).

Cel mai important lucru este că, orice am întreprinde în domeniul legislativ, nu o facem pentru că ne-o impune Uniunea Europeană, ci pentru că este benefic pentru noi.

Procesul de pregătire în vederea aderării este un aspect, în care facem tot ce este necesar, dar înţelegem că toate acţiunile din acest proces ne sunt de folos, nu nişte ordine din străinătate.

Reporter: Aţi menţionat că aveţi contacte strânse cu colegii din România. Vă refereaţi la mediul de afaceri sau la instituţiile publice?

Ambasador Branko Branković: La amândouă. Am un consilier economic capabil, care este aici de 5 ani. Ca şef al misiunii diplomatice, eu trebuie să abordez aspectele economice, politice, relaţia cu presa etc. Dar colegii mei se ocupă de fiecare dintre acestea în parte. Trebuie să fim pregătiţi în toate domeniile.

Reporter: Consideraţi că oamenii de afaceri români au manifestat un interes deosebit pentru a investi în Serbia, faţă de cei din alte state?

Ambasador Branko Branković: Printre alte scopuri ale ambasadei se numără menţinerea contactului cu numeroase companii şi oameni de afaceri de aici, atât români cât şi străini care activează în România. Noi oferim sprijin pentru a crea şi consolida relaţii de afaceri, dar şi informaţii despre starea pieţelor sau ajutăm la rezolvarea problemelor specifice cu care se confruntă cei care fac afaceri în Serbia.

Oamenii de afaceri români consideră Serbia deosebit de atractivă, datorită relaţiilor politice bune, legăturilor economice şi graţie mentalităţii similare. Printre alte argumente se numără liberul schimb, regimul vizelor, precum şi apropierea geografică. Înregistrăm zilnic cereri de la antreprenorii români care doresc să desfăşoare activităţi în Serbia. Situaţia investiţiilor este bună, dar nu atât de bună pe cât ne-am dori, sincer vorbind, din cauza lipsei fondurilor.

Reporter: Care sunt domeniile economice prioritare pentru Belgrad?

Ambasador Branko Branković: Există mai multe proiecte comune, dintre care majoritatea vizează domeniul energetic. Voi enumera câteva exemple: un proiect de construcţie a unei linii de alimentare cu energie electrică de 400 kilowaţi Reşiţa - Pancevo (investiţie care urmează să fie finalizată în 2017), cu o lungime de 131 km, conectând sistemele electrice ale celor două ţări, precum şi gazoductul de 76 km Arad-Mokrin, care în acest moment este în stadiul de planificare tehnică. Ne-ar plăcea ca fondurile pentru aceste proiecte să vină din partea Uniunii Europene, dacă este posibil. Scopul este de a diversifica rutele de alimentare cu energie, contribuind la securitatea energetică şi la scăderea preţurilor gazului natural.

Luăm, de asemenea, în considerare, participarea la proiectul AGRI LNG (n.r. gazoductul Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector), alături de România, Ungaria, Azerbaidjan şi Georgia. Scopul acestuia este de a transporta gaze naturale din regiunea Caspică spre Europa.

Printre alte potenţiale proiecte se numără reabilitarea conductei Timişoara - Pancevo, construirea unei conducte de petrol pe ruta Constanţa - Piteşti - Pancevo şi dezvoltarea centralei hidroelectrice Djerdap III (n.r. Porţile de Fier).

Aşadar, ne bucurăm de o cooperare excelentă, în unele proiecte am progresat, iar pentru altele suntem în stadiul de pregătire a documentării.

Reporter: Proiectele par a oferi beneficii la nivel european, nu doar regional. Acest lucru ar putea ajuta la atragerea fondurilor din partea UE?

Ambasador Branko Branković: Vom încerca, însă nu uitaţi că noi nu suntem membri ai Uniunii. Rămâne de văzut, având în vedere că, aşa cum aţi precizat, UE va obţine beneficii graţie acestor proiecte.

Reporter: Infrastructura stă la baza dezvoltării economice. Există proiecte comune în acest sens?

Ambasador Branko Branković: Desigur. Există o înţelegere între premierul nostru (n.r. Aleksandar Vuèić) şi fostul prim-ministru Victor Ponta pentru a construi cât mai curând autostrada Belgrad- Timişoara, care să facă legătura, prin Arad, cu ţările din vest. În prezent, se fac pregătirile necesare pentru realizarea proiectului.

Pentru Grupul de la Craiova, un punct important pe agenda discuţiilor a fost construcţia de autostrăzi care să facă legătura între România şi Bulgaria. Noi avem Coridoarele X şi XI, din care unele porţiuni vor fi gata anul viitor, iar altele în 2017. Există o autostradă care face legătura între Belgrad şi Bulgaria, via Niş, iar noua rută spre Macedonia este aproape finalizată. Vom construi una prin Kosovo, Albania şi Muntenegru până la mare.

Proiectele sunt gândite luând în calcul rutele care traversează Peninsula Balcanică.

Reporter: Mai multe state din zona Balcanilor şi-au exprimat dorinţa de a temporiza procesul de aderare la Uniunea Europeană, preferând să aleagă cu grijă momentul şi să cântărească avantajele şi dezavantajele acestuia.

Ambasador Branko Branković: Înţelegem foarte bine că pentru a fi un membru serios al UE şi pentru atrage beneficii din acest statut, trebuie să ai, în primul rând, stabilitate politică. Aici nu este nicio problemă. Din punct de vedere economic, trebuie să înregistrezi cel puţin "zero pozitiv". Aceasta înseamnă să nu ai datorii şi să nu înregistrezi scăderi ale produsului naţional brut. Fondul Monetar Internaţional a consemnat o creştere de 0.75% a produsului intern brut în anul 2015, iar estimarea pentru 2016 este de 1% şi pentru 2017, de 3%.

Noi îndeplinim aceste condiţii, motiv pentru care depunem eforturi să închidem toate acele capitole şi să aderăm la Uniunea Europeană la momentul oportun.

Reporter: Opinia publică din Serbia este favorabilă acestei abordări?

Ambasador Branko Branković: În acest moment, majoritatea populaţiei este favorabilă acestei abordări. Dar opinia publică a oscilat. În procesul de deschidere a acelor capitole, aveam noi condiţii, impuse chiar lunar de Bruxelles, iar atunci susţinerea a scăzut. Acum nu mai apar noi condiţii, aşadar există o majoritate care priveşte pozitiv aderarea. Nu există un termen-limită. Pe măsură ce condiţiile unui capitol sunt îndeplinite, se deschide altul. Urmează capitolul 35, legat de dialogul dintre Belgrad şi Priştina (capitala regiunii Kosovo).

Noi nu vom recunoaşte niciodată independenţa acestei regiuni sârbe aflată temporar sub controlul Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 1244. Apreciem foarte mult faptul că România nu a recunoscut Kosovo ca stat, respectând astfel Carta ONU, dreptul internaţional şi aţi dovedit prietenia deosebită dintre ţările noastre. Este o chestiune de principii. Noi nu am revendicat niciodată teritorii care aparţin altora şi nu o vom face.

Reporter: Consideraţi că există o soluţie la această problemă?

Ambasador Branko Branković: Noi am acceptat dialogul cu Priştina cu scopuri foarte clare: toţi cetăţenii să beneficieze de securitate, pace şi să le fie înapoiate proprietăţile confiscate celor care au fost nevoiţi să plece din calea războiului. Albanezii au confiscat totul, în plus au distrus biserici medievale, în special în 2004, când a avut loc un fel de pogrom împotriva sârbilor şi au fost demolate aproximativ 200 de lăcaşuri de cult. Am prezentat un material în acest sens la UNESCO. Statul sârb s-a format în Kosovo, în secolele VIII-XIX şi avem biserici şi mănăstiri din această perioadă. Cu istoria nu ne putem juca şi vom face tot posibilul ca dialogul să aibă succes. Noi ne-am îndeplinit obligaţiile, însă albanezii nu o fac.

Reporter: Serbia este cel mai mare stat balcanic. Cum îşi vede acest stat rolul în regiune?

Ambasador Branko Branković: Rolul nostru este să cooperăm cu toată lumea, să avem relaţii economice excelente. Dacă toate ţările din regiune vor deveni, într-o zi, membre ale Uniunii Europene, nu vom mai avea frontiere, în sensul că nu vor mai fi obstacole în calea circulaţiei şi vom respecta independenţa şi integritatea teritorială a statelor.

Practic, vorbim aceeaşi limbă cu cei din Croaţia, Bosnia şi Herţegovina. Există diferenţe dialectale, dar ne putem înţelege perfect. Aceasta este moştenirea pozitivă a fostei Iugoslavii.

Ne dorim o regiune stabilă din punct de vedere economic şi al securităţii.

Nu aş spune că Serbia vrea să fie un lider regional, ci mai degrabă să aibă iniţiativă.

Reporter: Aţi putea da câteva exemple de iniţiative în politica externă?

Ambasador Branko Branković: Avem, bineînţeles, relaţii diplomatice cu toate statele din regiune, precum şi un sistem de liberă circulaţie. Pentru a ajunge în Bosnia, avem nevoie doar de cartea de identitate. În Voievodina convieţuiesc 16 naţionalităţi şi se vorbesc 9 limbi. Avem, în sudul Serbiei, localităţi cu majoritate albaneză, care beneficiază de învăţământ şi cărţi în limba sa. Condiţia să se formeze astfel de clase este să existe cel puţin 15 elevi dintr-o minoritate naţională.

Reporter: Care sunt aşteptările Serbiei din partea vecinilor săi?

Ambasador Branko Branković: Din partea celor care sunt deja membri ai Uniunii Europene, precum Croaţia, Slovenia, România şi Bulgaria, ne-am aştepta la sprijin pentru a parcurge cât mai repede drumul până la aderare.

În ceea ce priveşte celelalte state, nu ne putem aştepta decât la cooperare politică şi economică.

Criza migranţilor a ridicat câteva probleme. Refugiaţii tranzitează Macedonia pentru a ajunge în Serbia. În fiecare zi, avem 3000 de persoane, care sunt înregistrate, li se oferă hrană, tratamente medicale şi transport către destinaţia pe care o doresc. Unii se îndreaptă spre Ungaria, alţii spre Croaţia.

Reporter: Consideraţi că România şi Serbia ar putea adopta o abordare politică şi economică în comun în peninsula Balcanică?

Ambasador Branko Branković: Nu există un acord propriu-zis între cele două state. În iulie, preşedintele Iohannis a efectuat o vizită la Belgrad, care s-a desfăşurat în condiţii excelente. De asemenea, premierii noştri s-au întâlnit de mai multe ori. Având în vedere relaţiile politice foarte bune, se încearcă mereu să se deschidă uşile economiile statelor noastre. Nu putem decât să încurajăm acest lucru prin legislaţie, prin sistemul de taxe, prin garanţiile pentru investiţii etc. Din nou, nu există un acord politic, dar atunci când au loc acest tip de reuniuni, se discută numai despre cooperare. Companiile trebuie încurajate. Guvernul poate semna orice, dar nu poate impune oamenilor de afaceri unde să-şi desfăşoare activitatea. Profitul este de o importanţă majoră, aşa că acţiunile care aduc profit atât în Serbia, cât şi în România sunt încurajate la cel mai înalt nivel.

Reporter: Preşedintele Iohannis a fost însoţit, în vizita sa, de o delegaţie de oameni de afaceri?

Ambasador Branko Branković: Nu de data aceasta. Au fost câţiva, dar acum a fost o abordare mai mult politică. Era vorba de primirea nou-alesului şef al statului. Pentru mult timp, în jur de 5-6 ani, preşedintele Băsescu nu a vizitat Belgradul. Şi nici preşedintele Nikolić nu s-a deplasat în România. Din acest motiv, vizita domnului Iohannis a avut o importanţă deosebită.

Reporter: În general, statele care aderă la NATO intră, apoi, şi în Uniunea Europeană. Acesta a fost cazul României, Bulgariei şi al altora. Serbia ia în considerare intrarea în NATO, în viitor?

Ambasador Branko Branković: În acest moment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se află la Belgrad. Avem o bună cooperare, iar forţele noastre au participat la unele exerciţii militare. Există o misiune sârbă la NATO, în Bruxelles, aşa cum este şi cea de la Uniunea Europeană.

Dar "rănile" produse de bombardamente nu s-au închis încă. Peste 3000 de oameni au murit şi mai mult de 10000 au fost răniţi. Estimarea pagubelor materiale ajunge la 120 miliarde euro.

Aşa cum avem acea majoritate favorabilă aderării la UE, există o majoritate încă şi mai importantă împotriva intrării în NATO, iar aceasta trebuie să treacă de un referendum. Nu este nicio şansă acum şi niciun guvern sârb nu ar propune aşa ceva. Este prea devreme, au trecut doar 15 ani de la bombardamente. Nu ştiu când opinia publică va fi pregătită să spună "da", având în vedere că au luat cu forţa Kosovo.

Reporter: Datele din partea EUROSTAT indică faptul că mulţi dintre refugiaţii din Uniunea Europeană provin din Kosovo. De ce aleg aceştia să părăsească regiunea?

Ambasador Branko Branković: O întrebare foarte bună. Kosovo este în acest moment o bază pentru traficul de droguri în Europa. Cei din Orientul Îndepărtat trec mai întâi prin această regiune şi apoi îşi continuă drumul. Există un număr limitat de persoane care beneficiază de pe urma acestei situaţii. Economia este non-existentă. Dacă aceasta este poziţia albanezilor, imaginaţi-vă care este cea a sârbilor, încă şi mai grea.

Reporter: Ne-aţi putea împărtăşi obiectivele dumneavoastră pentru restul mandatului?

Ambasador Branko Branković: Trebuie să continui ceea ce am început. Să păstrez relaţiile politice la acelaşi nivel excelent sau, dacă este posibil, chiar să le îmbunătăţesc. Acelaşi lucru este valabil în domeniul economic. De asemenea, să mulţumesc României pentru sprijinul acordat, ca membru al UE şi găsim soluţii ca Bucureştiul să ajute şi mai mult Serbia în parcursul său european. Şi, bineînţeles, să vă mulţumesc mereu pentru că nu aţi recunoscut independenţa Kosovo, o decizie de valoare istorică pentru noi. Astfel, România a arătat şi o independenţă faţă de alte state.

Reporter: Vă mulţumesc!