English
Franţa va rămâne sub starea de urgenţă până la 1 noiembrie 2017, după o decizie a Parlamentului în acest sens, în condiţiile în care oficialităţile şi serviciile de informaţi susţin că ameninţarea teroristă se află, în continuare "la un nivel ridicat".
Starea de urgenţă a fost decretată în Franţa după atacurile din Paris, din noiembrie 2015, soldate cu 130 morţi.
Noul preşedinte Emmanuel Macron a promis să renunţe la starea de urgenţă în această toamnă, prin adoptarea unei noi legi a securităţii, care include multe dintre măsurile de urgenţă.
Mai multe organizaţii care luptă pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International şi Human Rights Watch, au cerut încetarea stării de urgenţă şi respingerea noii legi.
Ministrul de interne francez Gerard Collomb, care a cerut deputaţilor să aprobe extinderea stării de urgenţă, a afirmat că ameninţarea cu noi atacuri "se află la un nivel ridicat".
Potrivit acestuia, serviciile de informaţii au considerat că abilitatea organizaţiei jihadiste Statul Islamic de a comite atacuri în Franţa şi Europa rămâne intactă, în pofida pierderilor sale teritoriale recente în Siria şi Irak.
Anterior deciziei Parlamentului, Emmanuel Macron a anunţat, într-un discurs istoric rostit la Versailles, că va ridica în toamnă starea de urgenţă. De asemenea, el a promis o "schimbare profundă" a instituţiilor, propunând desfiinţarea Curţii de Justiţie a Republicii şi reducerea cu o treime a numărului parlamentarilor, relatează Le Figaro şi AFP.
"Pe de o parte, aş reinstaura libertăţile francezilor, ridicând starea de urgenţă în toamnă, pentru că aceste libertăţi sunt condiţia existenţei unei democraţii puternice", a anunţat el, adăugând: "Codul Penal, aşa cum este el, prerogativele magistraţilor aşa cum sunt ele, pot, dacă sistemul este bine ordonat, să ne permită să ne distrugem adversarii".
El a evocat şi viitorul său proiect de lege împotriva terorismului: "Pe de o parte, vreau ca Parlamentul să poată vota aceste dispoziţii noi care ne vor consolida şi mai mult lupta. Acestea ar urma să vizeze explicit teroriştii, nu pe toţi francezii. De asemenea, vor include măsuri consolidate, dar care vor fi plasate sub supravegherea judecătorului judiciar, respectând integral şi în permanenţă condiţiile noastre constituţionale şi tradiţiile noastre privind libertatea".
• Amnesty International: "Legile de urgenţă menite să protejeze poporul francez de ameninţarea terorismului sunt în schimb folosite pentru a restricţiona dreptul de a protesta paşnic"
Măsurile stricte anti-terorism adoptate de Franţa, după atacurile jihadiste, au fost folosite pentru a restricţiona protestele legitime, consideră Amnesty International, potrivit AFP.
Măsurile adoptate după atacurile terioriste din Paris, din noiembrie 2015, permit forţelor de securitate să monitorizeze suspecţi şi să îi percheziţioneze fără mandat, să aresteze suspecţii la domiciliu şi să interzică adunările publice, se arată într-un raport al organizaţiei pentru drepturile omului.
Totodată, regimul de urgenţă permite poliţei să intercepteze telefoane şi computere, mai uşor.
Amnesty International a afirmat, de asemenea, în raportul publicat de presă în luna mai, că au fost impuse 639 de măsuri care împiedică anumiţi indivizi să participe la adunările publice. Dintre aceştia majoritatea participau la demonstraţii împotriva reformei în domeniul muncii.
"Legile de urgenţă menite să protejeze poporul francez de ameninţarea terorismului sunt în schimb folosite pentru a restricţiona dreptul de a protesta paşnic", a afirmat cercetătorul Marco Perolini din cadrul Amnesty International.
"Sub acoperirea stării de urgenţă, drepturile la proteste au fost încălcate, sute de activişti, ecologişti şi promotori ai drepturilor muncii fiind în mod nejustificat împiedicaţi să participe la proteste", a mai spus el.
Amnesty a făcut aceste acuzaţii la doar câteva zile după ce preşedintele Emmanuel Macron a anunţat, printr-un comunicat de la finalul lunii mai, că guvernul său va cere parlamentului să extindă cu câteva luni starea de urgenţă instituită în 2015 pentru contracararea ameninţărilor teroriste.
Atacuri teroriste, în Franţa
2015
7-9 ianuarie, Redacţia Charlie Hebdo şi supermarketul Hypercacher, Paris: Fraţii Said şi Cherif Kouachi au atacat birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, omorând 12 oameni, inclusiv pe redactorul şef şi caricaturişti celebri. Ulterior, un poliţist a fost ucis de Amedy Coulibaly, care luase ostateci într-un supermarket evreiesc şi a omorât patru oameni. Fraţii Kouachi şi Coulibaly au fost ucişi de poliţie.
3 februarie, Nisa: Un bărbat cu un cuţit a atacat şi rănit trei soldaţi care patrulau în în faţa unui centru evreiesc din Nisa.
26 iunie, Saint-Quentin-Fallavier: Un om a fost găsit decapitat, iar alţi câţiva au fost răniţi, la o fabrică de lângă Lyon. Au fost auzite explozii, iar unul dintre suspecţi a fost aestat de poliţie. Preşedintele Francois Hollande s-a referit la incident ca la un act terorist.
21 August, Oignies: Împuşcături în masă au fost evitate, într-un tren de mare viteză care circula pe ruta Amsterdam - Paris, după ce un pasager înarmat cu un pistol automat şi un cutter a fost oprit de şase pasageri. Trei oameni au fost răniţi în altercaţia care a avut loc pe peronulul unei gări din Franţa.
13-14 noiembrie, Paris: Persoane înarmate şi atentatori sinucigaşi au atacat o sală de concerte, un stadion, restaurante şi baruri simultan, iar 130 de persoane au murit, iar câteva sute au fost rănite.
89 de oameni au murit în la sala de concerte Bataclan, unde atacatorii au tras în mulţime cu puşti Kalashnikov.
2016
7 ianuarie, Paris: Un bărbat care aparent încerca să atace o secţie de poliţie a fost ucis de forţele de ordine.
14 iulie, Nisa: Cel puţin 84 de persoane, inclusiv copii, au murit după ce un camion a intrat în mulţimea care sărbătorea Ziua Franţei. Şoferul a condus 2 km pe Promenade des Anglais, înainte să fie ucis de poliţie. Martorii au spus că şoferul a condus în zig-zag, în încercarea să lovească mai mulţi oameni.
26 iulie, Saint-Etienne-du-Rouvray: Un preot a fost ucis într-un atac iniţiat de doi bărbaţi înarmaţi asupra unei biserici dintr-o suburbie a Rouen, din nordul Franţei.
Atacatorii au intrat în biserică în timpul slujbei. Preşedintele Hollande a spus că atacatorii au susţinut că sunt de la ISIS.
2017
3 februarie 2017, Luvru, Paris: Un bărbat cu o macetă care stiga "Allahu Akbar" a atacat soldaţi într-un mall de lângă muzeul Luvru, din Paris. A fost împuşcat de soldaţi.
20 aprilie 2017, Atac pe Champs Elysees, Paris: Un atacator cu o armă automată a coborât dintr-o maşină şi a tras într-o dubă de poliţie parcată, omorând ofiţerul din interior, înainte să tragă în alţi oameni de pe trotuar. El a rănit două persoane înainte să fie ucis de poliţie.
Preşedintele francez a spus că atacul a fost "de natură teroristă".
Statul islamic şi-a asumat responsabilitatea pentru atac.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
