Ameninţaţi cu plafonarea preţurilor ţiţeiului, ruşii au închis robinetul de gaz

Gazprom a anulat reluarea tranzitului prin Nord Stream 1 sub pretextul descoperirii unei defecţiuni de ultim moment, anunţ venit în aceeaşi zi în care membrii G7 conveniseră asupra unei plafonari a preţurilor la ţiţeiul rusesc, iar ieri dimineaţa cotaţiile gazului cu livrare în octombrie urcaseră cu 20% la bursa din Olanda. Succesiunea evenimentelor de la sfârşitul săptămânii trecute este interesantă.

Vineri după ora 14 oficialii europeni făceau declaraţii bătăioase. "A sosit momentul să fie stabilită o plafonare a preţului gazului rusesc care vine prin conducte spre Europa, pentru a lupta contra încercărilor preşedintelui Vladimir Puţin de a manipula piaţa europeană a energiei", spunea preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preluată de Reuters.

După ora 16 aveam ştirea că grupul G7 va plafona preţurile ţiţeiului şi produselor petroliere ruseşti, cum se specula, de altfel, de ceva vreme. Plafonul iniţial se va baza pe o serie de elemente tehnice, iar nivelul preţurilor va fi revizuit dacă va fi necesar, precizau miniştrii de Finanţe din G7, care aveau ca obiectiv declarat reducerea veniturilor Rusiei din vânzarea de petrol (o importantă sursă de finanţare a războiului dus în Ucraina) şi, totodată, oprirea creşterii preţurilor mondiale ale energiei.

Reacţia Rusiei: "Vom opri exportul de petrol şi produse petroliere către ţările care impun sau susţin o astfel de plafonare, iar pieţele de energie vor fi bulversate".

Pe la ora 19, altă stire anunţa că ruşii vor respecta calendarul convenit pentru reluarea tranzitului după desfăşurarea operaţiunilor de mentenanţă. Gigantul energetic rus Gazprom este gata să reia sâmbătă livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 către Germania, conform planificării, după o oprire de trei zile pentru întreţinere, declarau două surse familiare cu planurile Gazprom, potrivit Reuters.

O veste aşteptată cu bucurie şi care a contribuit, de altfel, la reducerea preţurilor gazelor în ultimele zile pe burse, chiar dacă Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică pentru a aproviziona Germania şi alte ţări, funcţiona la o capacitate de doar 20% înainte ca livrările să fie oprite timp de trei zile, pentru întreţinere.

Dar după ora 20 aflam că Rusia a anulat reluarea livrărilor de gaze prin conducta Nord Stream 1, afirmând că a descoperit o defecţiune în timpul întreţinerii.

Gazprom declara că nu mai poate oferi un termen pentru reluarea livrărilor, după ce a găsit o scurgere de ulei, ceea ce înseamnă că o turbină a conductei nu poate funcţiona în siguranţă.

În sfârşit, Siemens Energy, care livrează şi asigură mentenanţa echipamentelor la staţia de compresoare Portovaya a Nord Stream 1, dădea asigurări, la sfârşitul zilei de vineri, că scurgerile de ulei nu constituie un motiv tehnic pentru oprirea livrărilor de gaze şi că este gata să dea o mână de ajutor pentru reparaţii, aceste intervenţii nefiind supuse sancţiunilor.

Silvia Vlasceanu, director executiv HENRO, consideră: "Nu văd cum se poate impune o limită de preţ pentru produsele energetice ruseşti, ţiţei sau gaz, câtă vreme multe tranzacţii se fac în lume pe baza unor contracte bilaterale între state. Sigur, la nivel european putem fixa nişte limite, dar mă tem că nu vom face decât să cumpărăm de la intermediari, să eliminăm dependenţa de Rusia şi să o dezvoltăm pe cea faţă de China. Ne place sau nu, globalismul prespune economii interconectate şi nu ne putem izola mai ales în ceea ce priveşte o resursă atât de căutată cum este energia".

• Bursele amendează penuria

Numai că gazul a rămas oprit în weekend, iar luni dimineaţa, la deschiderea pieţelor, preţul gazelor cu livrare în octombrie la bursa din Olanda avea o creştere de peste 20%.

Înainte de invazia Ucrainei, preţul pe MWh oră la bursa din Olanda oscila în jurul a 70 de euro, iar de atunci a tot urcat-221 euro ca reacţie emoţională imediat după declanşarea operaţiunii speciale, pentru a se corecta până la 76 euro la începutul lui iunie, când părea că tranzitul nu va fi foarte mult afectat, pentru a urca apoi agresiv pe măsura reducerii fluxurilor spre Europa până la un vârf de 341 euro, pe 26 august. De atunci au început nişte marcări de profit care au adus preţurile spre 200 de euro şi pe fondul declaraţiilor privind plafonările anticipate de preţ, dar refuzul Gazprom de a reporni gazul pe 3 septembrie a condus la o nouă inflamare a preţurilor, astfel încât, în jurul orelor 10.30, cotaţiile erau de 262 euro/MWh (după ce se atinsese un vârf de 272 euro).

• Gazele şi petrolul rusesc ajung pe ocolite în Europa

La finalul lunii trecute, o anchetă Financial Times arăta că Europa beneficiază de un ajutor neaşteptat în cursa pentru umplerea depozitelor pentru iarnă. China, care importase cu aproape 30% mai mult gaz rusesc lichefiat în prima jumătate a anului, decisese să revândă, contra unui comision corespunzător, o parte din cantitate pe fondul reducerii cererii din economia sa confruntată cu un nou val de restricţii anti-Covid şi mai multe sincope în zona imobiliară şi de creditare.

Cu alte cuvinte, Europa cumpăra gaz rusesc plimbat prin China şi scumpit corespunzător, reuşind în acest fel să îşi umple depozitele până la 77%. Ce se va întâmpla însă când economia Chinei îşi va reveni, iar piaţa sa internă nu va mai fi dispusă să renunţe la surplus?

Un scandal similar se declanşase la aflarea veştii că şi India îşi foloseşte avantajul de stat-prieten al Rusiei rafinând ţiţei importat de acolo şi revânzându-l în Europa. Fapt ce arată că sancţiunile funcţionează mai mult ca o componentă de PR decât ca pârghie de a forţa mâna Rusiei, cel puţin până acum.