Amputarea bugetelor - controverse dureroase în Guvern

Soluţionarea problemei iscată în piaţa asigurărilor de insolvenţa companiei Euroins şi problemele ivite în colectarea veniturilor la bugetul de stat au constituit primele obiective ale clasei politice în luna aprilie. Dacă în privinţa plafonării preţurilor poliţelor RCA, hotărârea de guvern a fost adoptată fără nicio dificultate, gestionarea situaţiei privind slaba colectare a impozitelor şi taxelor s-a dovedit mai grea decât anticipase în primă fază coaliţia de guvernare PSD-PNL- UDMR. Conform declaraţiilor ministrului Finanţelor Adrian Câciu, valoarea impozitelor neîncasate în primul trimestru al anului s-a ridicat la 4,7 miliarde lei, ceea ce ar însemna o gaură la buget de circa 20 de miliarde pe întregul an, în condiţiile în care trendul de încasare a taxelor din primele trei luni s-ar menţine până la finalul lui 2023.

În ceea ce priveşte soluţiile pentru acoperirea acestui deficit de încasare, dacă la începutul lunii aprilie premierul Nicolae Ciucă anunţa reducerea cheltuielilor publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, ulterior şeful Guvernului a cerut ANAF să acţioneze în zona marilor contribuabili unde ar fi fost identificate probleme în colectarea impozitelor şi taxelor, solicitare care a iscat nemulţumirea mediului de afaceri privat ai cărui reprezentanţi au declarat că problema se află în curtea companiilor de stat.

Peste toată această situaţie, s-au adăugat şi problemele cu care se confruntă fermierii români din cauza importului fără taxe şi tranzitării cerealelor ucrainene prin ţara noastră, dar şi din cauza modului defectuos în care reprezentanţii Ministerului Agriculturii au negociat cu Comisia Europeană speţa respectivă.

Problemele de mai sus şi-au pus amprenta şi asupra bugetului de stat, care, potrivit execuţiei bugetare la finalul primului trimestru prezentată în luna aprilie de Ministerul Finanţelor s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB (22,75 miliarde lei), mai mare decât cel înregistrat în 2022 pentru aceeaşi perioadă şi care era de 1,24% (15,7 miliarde lei).

Singura rază de speranţă la nivel macroeconomic a fost oferită de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, care la începutul lunii trecute a menţinut la 7% rata dobânzii de referinţă.

În ceea ce priveşte activitatea politică, reţinem că pachetul privind modificarea legilor educaţiei a intrat în dezbaterea Parlamentului, că liderii coaliţiei de guvernare caută o soluţie privind impozitarea pensiilor speciale şi că Legislativul a adoptat modificarea legislaţiei penale, lăsând fără prag abuzul în serviciu şi introducând în procedura penală serviciile secrete, fapt ce a dus la contestarea la Curtea Constituţională a acestor legi, chiar de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe plan politic extern, consemnăm în luna aprilie vizitele oficiale la Bucureşti ale cancelarului german Olaf Scholz, preşedintelui Republicii Moldova - Maia Sandu, comisarului european pentru piaţa internă - Thierry Breton, comisarului european pentru politica de coeziune - Elise Ferreira şi ministrului austriac de interne - Gerhard Karner. În a doua jumătate a lunii aprilie (18-26 aprilie), preşedintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite oficiale în America de Sud, mai precis în Brazilia, Chile şi Argentina.

• Plafonarea RCA şi măsuri pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare

În prima şedinţă de Guvern de luna trecută, din 5 aprilie, Cabinetul Ciucă a aprobat plafonarea preţurilor poliţelor RCA după ce în 17 martie Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a anulat licenţa companiei Euroins România din cauza neîndeplinirii cerinţelor de solvabilitate. Prin hotărârea de guvern se stabileşte că în următoarele 6 luni tarifele de primă practicate de către asigurători pentru contractele RCA vor fi la nivelul calculat şi practicat la data de 28 februarie 2023. Actul normativ mai prevede că limitarea la maximum 8% din prima netă a comisioanelor de distribuţie. Tarifele de primă maxime şi procedura de acordare a despăgubirilor se aplică în cazul contractelor RCA încheiate după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Tarifele de primă maxime se stabilesc pentru clasa bonus/ malus B0. În funcţie de istoricul de daună al asiguratului, asigurătorii RCA aplică clasa de bonus/malus în care se încadrează acesta; influenţa clasei de bonus/malus asupra primei de asigurare se aplică şi de către BAAR (Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România) în cadrul procedurii de alocare a asiguraţilor cu risc ridicat. Potrivit hotărârii, depăşirea nivelului tarifelor de primă maxime stabilite de prezentul act normativ şi practicarea comisioanelor de distribuţie la un nivel mai mare decât cel prevăzut de către asiguratorii RCA constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei.

În aceeaşi şedinţă, Guvernul a adoptat o serie de acte normative menite să îmbunătăţească gradul de colectare a veniturilor bugetare, prin prisma deficitului de 20 miliarde lei anunţat de ministrul de finanţe, Adrian Câciu, la finalul şedinţei. Astfel, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a fost modificat şi completat cadrul legal din domeniul colectării creanţelor bugetare. Astfel, în domeniul eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, contribuabilii vor fi obligaţi să constituie

garanţii în procent de minim 50% din valoarea obligaţiilor fiscale restante ce fac obiectul înlesnirilor la plată, pentru a beneficia de eşalonarea la plată de cel mult 5 ani, în situaţia în care contribuabilii deţin bunuri în proprietate insuficiente pentru a constitui garanţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală. În cazul în care debitorii nu pot constitui garanţia de minim 50%, aceştia pot beneficia de eşalonare la plată pe o perioadă de cel mult 6 luni. Prin actul normativ au fost excluse din sfera eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale care reprezintă accize, a fost stabilit ca de-a lungul unui an calendaristic să existe doar o cerere de modificare/menţinere a eşalonării la plată, a fost eliminat plafonul pentru care contribuabilul nu trebuie să constituie garanţii, au fost eliminate din sfera eşalonării la plată în formă simplificată a accizelor, impozitelor şi contribuţiilor sociale obligatorii cu reţinere la sursă sau reţinute prin stopaj la sursă, taxelor aferente activităţilor din domeniul jocurilor de noroc şi a fost majorat nivelului dobânzii pentru obligaţiile eşalonate la plată de la 0,01% pentru fiecare zi (3,65% pe an) la 0,02% pentru fiecare zi (7,3% pe an).

În cadrul aceleiaşi şedinţe, membrii Guvernului au aprobat un memorandum privind combaterea evaziunii fiscale în domeniul agroalimentar, act ce propune mai multe măsuri privind interoperabilitatea instituţiilor publice cu rol de control, colaborarea dintre instituţiile publice şi mediul privat de afaceri şi comunicarea permanentă cu reprezentanţii producătorilor agro-alimentari.

La finalul şedinţei de Guvern, ministrul Adrian Câciu anunţa că, pentru reducerea deficitului de încasare, este nevoie de o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesenţiale. "Cred că există multe locuri în care - n-aş vrea s-o numesc neapărat risipă - o consolidare fiscală să meargă şi pe zona de cheltuieli bugetare. (...) Trebuie să ajustăm cheltuielile bugetare. Cred că românii ne cer în primul rând nouă, ca stat, să dăm dovadă de solidaritate. (...) Ajustarea nu va privi creşteri de taxe! Avem destul loc în 628 miliarde lei (n.red. - cheltuieli bugetare), să reducem 20 miliarde lei", declara ministrul Finanţelor pentru ca după 6 zile, în 11 aprilie să precizeze că nu este nevoie de o reducere cu 20 miliarde lei a cheltuielilor bugetare, pentru că deficitul de încasare a veniturilor pe primele trei luni este de 4,7 miliarde de lei şi că majoritatea acestor sume ar proveni dintr-o încasare mai slabă la marii contribuabili.

Ideea din 11 aprilie a fost preluată de premierul Nicolae Ciucă, care le-a solicitat şi el, în şedinţa de 12 aprilie, marilor contribuabili să îşi achite taxele către bugetul statului, solicitare care a stârnit reacţia patronatului Concordia care i-a atras atenţia şefului Guvernului că probleme în colectarea impozitelor şi taxelor bugetare sunt la marile companii de stat şi nu la cele din sectorul privat.

• Soluţiile Guvernului în cazul deficitului de încasare: condiţionarea sprijinirii refugiaţilor şi mărirea sumei împrumutate pe termen mediu

Referitor la deficitul de încasare a veniturilor bugetare, preşedintele Klaus Iohannis afirma în 13 aprilie, la Constanţa, că "se pare că atunci când s-a construit bugetul pentru anul în curs, pe 2023, a existat o oarecare supraevaluare a capacităţilor de colectare". Klaus Iohannis a ţinut să ne asigure că "nu există nicio gaură" în bugetul de stat, că lucrurile trebuie corectate pe partea de colectare şi de cheltuieli bugetare şi că nu va fi nevoie de reducerea salariilor în sistemul bugetar şi nici de vreo disponibilizare în rândul funcţionarilor publici.

"Sunt complet împotriva unor tăieri alandala. Eu, personal, sunt de mult în administraţie, în politică, am văzut tot felul de măsuri alandala, cu tăieri de salarii, cu tăieri pe cheltuieli curente, toate prost gândite. (...)

Dacă mai continuă discuţiile cu tăieri de salarii şi alte lucruri, da, putem să vorbim şi de o ţopăială, dar o să am grijă să nu ajungem într-o ţopăială bugetară. Este una ce s-a votat în Parlament şi, apropo, am promulgat acea lege şi este altceva ce trebuie făcut pentru a ajusta cheltuielile bugetare. Una este una, alta este alta. Una este o corectură care s-a făcut în Parlament, alta este o corectură care trebuie făcută de acolo de unde s-a greşit din capul locului, de la Finanţe. Dacă au supraevaluat bugetul, acum n-au decât să găsească metode smart pentru a readuce bugetul în limite realizabile", a afirmat preşedintele Iohannis.

Din păcate, una dintre măsurile privind reducerea cheltuielilor bugetare a lovit şi în sprijinul acordat refugiaţilor ucraineni. Astfel, în şedinţa din 12 aprilie membrii Cabinetului Ciucă au adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care au stabilit că sprijinul financiar şi material acordat de statul român cetăţenilor proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina trebuie corelat cu angajarea refugiaţilor în câmpul muncii, cu înscrierea copiilor într-o formă de educaţie şi cu dobândirea unui statut legal în România - protecţia temporară. Actul normativ stabileşte posibilitatea acordării unei sume forfetare lunare, pentru o sigură perioadă de maximum 4 luni consecutive, începând cu data de 1 mai 2023, în vederea acoperirii cheltuielilor cu hrana şi cazarea pe teritoriul României, pentru familiile şi persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382. Sprijinul financiar, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, va fi acordat şi după îndeplinirea perioadei de 4 luni consecutive, până la sfârşitul anului 2023, pentru persoanele din categoriile vizate de actul normativ, în condiţiile stabilite printr-o viitoare hotărâre a Guvernului (n.red. - aprobată în şedinţa din 26 aprilie), care va prevede ca suma forfetară să fie acordată numai dacă şi în măsura în care beneficiarul face dovada încadrării în muncă, înscrierii minorilor la unităţi de învăţământ etc., ca o formă de determinare a străinilor să contribuie participativ pe perioada cât se află pe teritoriul României. Potrivit datelor statistice extrase din REVISAL, doar un număr de 5.007 străini proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina erau încadraţi în muncă, în 12 aprilie, aceasta în contextul în care România se confruntă cu un deficit al forţei de muncă.

Pentru a acoperi o parte din deficitul înregistrat la veniturile bugetare, Guvernul a decis în 20 aprilie suplimentarea sumei ce poate fi obţinută prin programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, "Medium Term Notes" (Programul MTN). Astfel, actul normativ modifică suma maximă de 56 miliarde euro, sau echivalent în orice valută, cu valoarea 62 miliarde euro, sau echivalent în orice valută, pentru acoperirea necesarului brut de finanţare prin emisiuni de titluri pe pieţele internaţionale de capital pentru perioada aprilie 2023 - decembrie 2024. Prin majorarea valorii Programului MTN, se va permite Ministerului Finanţelor să asigure toate sursele necesare de finanţare externă şi să îşi îndeplinească obligaţiile legale privind administrarea datoriei publice. Suplimentar se reglementează modul prin care emisiunile denominate în altă valută vor fi transformate în euro, respectiv la cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la data decontării fiecărei tranzacţii efectuate în cadrul Programului, iar conversia între monede, altele decât moneda euro, se realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede.

• Fermierii l-au luat în colimator pe ministrul Petre Daea

Problemele cu care se confruntă fermierii din ţara noastră s-au accentuat după ce Comisia Europeană a decis, la începutul lunii trecute, alocarea a doar 10 milioane euro pentru compensarea pierderilor de preţ cauzate de importul fără taxe şi tranzitarea liberă prin ţara noastră a cerealelor şi produselor agroalimentare din Ucraina. Nemulţumiţi de prestaţia reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în negocierile cu Comisia Europeană, fermierii au protestat în toată ţara şi au cerut urgent oprirea importurilor din Ucraina. Mai mult, ministrul Petre Daea s-a confruntat şi cu o moţiune simplă în Parlament, dar a fost susţinut de deputaţii coaliţiei PSD-PNL-UDMR care s-au opus demiterii acestuia, oferindu-i în continuare sprijin.

La această stare de lucruri s-a adăugat şi protestul procesatorilor, nemulţumiţi de faptul că preţul laptelui din ţara noastră a crescut considerabil la hypermarketuri şi la marile magazine, în timp ce laptele din import are un preţ considerabil mai mic. Pentru a găsi o soluţie în această problemă, premierul Nicolae Ciucă a avut două discuţii cu procesatorii şi marii retaileri şi s-a convenit ca, începând din luna mai, preţul laptelui românesc să scadă la raft cu 20% - 10% scădere din partea retailerilor şi 10% scădere din partea procesatorilor.

În privinţa crizei provocată de importul cerealelor din Ucraina, în şedinţa din 20 aprilie Guvernul a aprobat o hotărâre prin care a instituit o măsură de sprijin de urgenţă, pe baza unei scheme de susţinere financiară, având ca obiect acordarea unui grant producătorilor agricoli. Schema respectă dispoziţiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/739 al Comisiei din 4 aprilie 2023 de prevedere a unei măsuri de sprijin de urgenţă pentru sectorul cerealelor şi cel al seminţelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia şi România, în cuantum total de 56,3 milioane euro. România a primit un cuantum total de 10.050.000 euro care va fi suplimentat, din bugetul naţional, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu alte 10.050.000 euro.

Astfel, suma totală de 20.100.000 euro va fi acordată producătorilor agricoli din sectorul cerealelor, pentru cheltuieli angajate cu depozitarea în spaţii de depozitare proprii sau la terţi, a producţiei proprii de grâu din recolta anului 2022. Schema se aplică pe întreg teritoriul României pe baza de criterii obiective şi nediscriminatorii, iar plăţile sumelor reprezentând grantul se efectuează până la data de 30 septembrie 2023.

Respectiva şedinţă de guvern va rămâne memorabilă prin modalitatea în care ministrul Petre Daea a solicitat sprijinul colegilor din Cabinetul Ciucă.

"Toate aceste chestiuni sunt bine puse la punct şi vă cer sprijin, stimaţi colegi, să nu mă lăsaţi în luptă singur. O pot duce, dar de aceea... Păi să nu mă lăsaţi singur, fraţilor, că sunt multe puşti pe mine, văd", le-a transmis Petre Daea, colegilor din Guvern.

• 1,42% din PIB - deficitul bugetar pe primul trimestru

Faptul că economia naţională a fost în suferinţă în primele trei luni din anul 2023 a reieşit şi din execuţia bugetară pe primul trimestru publicată de Ministerul Finanţelor în 28 aprilie. Potrivit datelor respective, deficitul bugetar s-a adâncit pâna la 22,75 miliarde lei, în primele 3 luni ale anului, respectiv 1,42% din PIB, comparativ cu perioada similară din 2022, când acesta s-a cifrat la 15,7 miliarde lei, respectiv 1,24% din PIB. Ministerul Finanţelor arată că acest deficit s-a datorat în principal de creşterii volumului de investiţii, cu 56,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensării facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumului mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirii ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi implementării etapei a doua a Programului "Sprijin pentru România".

Execuţia bugetară pe primul trimestru al anului curent mai arată că veniturile bugetului general consolidat au însumat 114,17 miliarde lei, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora a fost influenţată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii şi venit, veniturilor nefiscale, contribuţiilor din asigurări. Încasările nete din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent T1 2022), în timp ce declinul accizelor s-a ameliorat faţă de luna anterioară, potrivit Ministerului de Finanţe.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 136,92 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 8,5% din PIB la 8,6% din PIB.

• BNR menţine rata dobânzii de referinţă

Principala veste bună a lunii trecute a fost oferită în 4 aprilie de Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României (BNR) care a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Pentru emiterea acestei decizii, membrii Consiliului de Administraţie al BNR au luat în considerare faptul că rata anuală a inflaţiei s-a redus la 15,52% în februarie 2023, de la 16,37% în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile, scăderea fiind determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.