ANAF verifică implicaţiile fiscale ale informaţiilor "Panama Papers"

Actualizare 20:10 Premierul Islandei, Sigmundur Gunnlaugsson, a demisionat, pe fondul scandalului "Panama Papers"

Premierul Islandei, Sigmundur Gunnlaugsson, a demisionat astăzi, pe fondul dezvăluirilor din documentele "Panama Papers", transmite Bloomberg.

Mii de islandezi au protestat ieri, în Reykjavik, solicitând demisia premierului Sigmundur David Gunnlaugsson, după ce ancheta "Panama Papers" a dezvăluit că acesta ar fi ascuns investiţiile în paradisuri fiscale.

(S.A.)

--------

Actualizare 20:01 Beny Steinmetz ar deţine 20 de hectare din Pădurea Snagov printr-un offshore din Panama

Omul de afaceri Beny Steinmetz deţine alte 20 de hectare de pădure în zona Snagov printr-o companie offshore înregistrată în Panama, teren diferit de cele 46 ha din Băneasa şi Snagov puse sub sechestru de DNA, potrivit unei anchete publicate astăzi de RISE Project, care citează documentele "PanamaPapers".

"Cele 20 de hectare neştiute ale lui Steinmtez au o structură opacă de proprietate care începe cu un SRL din Bucureşti şi se înfundă într-o companie offshore din Panama, înregistrată de casa de avocatură Mossack & Fonseca. Firma offshore se numeşte Lester Invest Group SA şi a fost înfiinţată în iulie 2009. În acelaşi an, a cumpărat firma românească Allegro Invest, la pachet cu o mare parte din suprafaţa de 20 ha de la Snagov. Anterior, SRL-ul bucureştean aparţinuse unui anume Traian Potcoavă din comuna Vlădeni, Braşov, şi sub acest patronaj, încă din 2007, în plină bulă imobiliară, începuse să cumpere terenuri de milioane la Snagov. În 2009, avea deja 20 ha, direct de la proprietari sau intermediarii de drepturi litigioase. Compania offshore a fost înfiinţată la cererea grupului Onyx din Geneva, Elveţia, condus oficial de Beny Steinmetz. Un angajat vechi al magnatului, director în holding, a fost omul care a trimis efectiv solicitarea în Panama. Se numeşte Sandra Merloni-Horemans şi este legată de miliardarul Steinmetz în mai multe afaceri, inclusiv într-unele investigate acum pentru corupţie pe trei continente", se arată în articolul RISE Projects.

Conform sursei citate, din acelaşi cabinet al corporaţiei lui Steinmetz a plecat şi însărcinarea către avocatul român, Robert Roşu, de a reprezenta offshore-ul panamez Lester Invest Grup în procesul administrativ de achiziţie a SRL-ului bucureştean cu terenurile de la Snagov. Robert Roşu este fondator al casei de avocatură Tucă, Zbârcea şi Asociaţii şi, de anul trecut, suspect în dosarul "Truică-Steinmetz-Lambrino", privind cele două retrocedări penale amintite.

"Confruntat de RISE Project cu informaţiile din corespondenţa electronică purtată de managerii lui Steinmetz cu avocaţii de la Mossack & Fonseca, Robert Roşu susţine că nu-şi aminteşte de firma Lester Invest Grup din Panama: «Am semnat mii de acte, dar numele acestor companii nu îmi spun nimic». Cât despre legăturile sale cu miliardarul Beny Steinmetz, avocatul susţine că a prestat pentru acesta exclusiv servicii juridice", se mai arată în articolul publicat de Riseproject.ro.

Jurnaliştii RISE Projects atrag atenţia că în toţi aceşti ani, Consiliul Judeţean Ilfov a emis mai multe certificate de urbanism pentru construcţia unor ansambluri rezidenţiale pe terenurile secrete ale lui Steinmetz din Snagov. Cele 20 de hectare sunt compuse din 23 de loturi, cu suprafeţe cuprinse între câteva sute de metri pătraţi şi câteva hectare. Unele dintre aceste terenuri sunt poziţionate lângă pădurea seculară Codrii Vlăsiei.

În perioada 2007-2009, când a fost derulat grosul achiziţiilor imobiliare, terenurile din Snagov erau evaluate de bănci la 300 - 380 de euro pe metru pătrat.

"Retrocedarea din pădurea «Fundul Sacului» Snagov este un alt tun imobiliar orchestrat de reţeaua lui Beny Steinmetz în România. Companiile magnatului au obţinut fraudulos 47 de hectare de pădure dintr-o fostă rezervaţie naturală protejată - statut desfiinţat fără explicaţii la începutul anilor 2000. Scoaterea pădurii 'Fundul Sacului' din registrul ariilor protejate a condus la o operaţiune complicată de preluare a acesteia de către gruparea Beny Steinmetz - Remus Truică - Tal Silberstein - Shimon Sheves. Toţi, puşi acum sub acuzare la DNA", precizează articolul.

După mai multe operaţiuni şi anchete, Steinmetz a rămas cu 25 ha în pădurea Fundul Sacului, pe care le deţine în continuare prin suveica de firme România - Cipru - Panama, dar au fost sechestrate de procurorii DNA.

Investigaţia jurnaliştilor RISE Projects mai semnalează că, prin reţeaua de offshore-uri, Beny Steinmetz a mai gestionat "o retrocedare penală": Ferma Regală Băneasa, evaluată la 138 de milioane de euro.

(S.A.)

---------

Actualizare 19:26 Dacian Cioloş: "ANAF nu are nevoie de dispoziţii de la premier ca să îşi facă treaba"

Prim-ministrul Dacian Cioloş a declarat astăzi că nu a avut discuţii cu şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Dragoş Doroş, după apariţia anchetei "Panama Papers".

"Nu, nu am avut. Nu are nevoie de dispoziţii de la primul-ministru ca să îşi facă treaba acolo unde consideră că s-a încălcat legea", a afirmat premierul, potrivit unor surse din media.

(S.A.)

---------

Actualizare 18:15 Ioana Petrescu: "Primul lucru pe care ministrul de Finanţe trebuia să îl facă încă de ieri, era să demareze o investigaţie"

Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe, consideră că primul lucru trebuia să îl facă Anca Dragu, încă de ieri, era demararea unei investigaţii pentru a se stabili în ce măsură afacerea Panama Papers a afectat bugetul ţării noastre.

"Primul lucru pe care ministrul de finanţe trebuia să îl facă încă de ieri era să demareze o investigaţie pentru a stabili în ce măsură afacerea Panama Papers a dus la păgubirea bugetului României şi cum a afectat contribuabilul român. Asta au făcut deja miniştrii de finanţe din ţările civilizate. În situaţia în care deficitul pentru acest an a fost calculat la 2,95% din PIB, doar la un pas de deficit excesiv de 3% şi departe de MTO-ul de 1% structural, pe care l-am realizat în 2014, ar trebui să ne preocupe că pleacă bani din România în off-shoruri. Asta în condiţiile în care Guvernul spune că nu avem bani pentru legea salarizării unitare!", scrie fostul ministru pe blogul său.

Acestea precizează că înţelege de ce se tergiversează această investigaţie. "E cam greu să te declari luptător împotriva marii evaziuni când ai chiar în conducerea ministerului oameni care au avut off-shoruri. Adică, atunci când ai pus lupul paznic la oi!", consideră Ioana Petrescu.

Aceasta aminteşte faptul că întotdeauna a crezut că trebuie să începem cu stârpirea marii evaziunii. "La începutul mandatului meu de ministru, am fost sfătuită foarte paternal de mai mulţi binevoitori să nu încerc să fac asta întrucât cei care au mai încercat să facă au sfârşit-o foarte rău. Să stau eu cuminte, mi s-a spus, şi să fac doar lucruri mărunte, că doar e an electoral (era 2014)! Nu i-am ascultat", mai spune fostul ministru de Finanţe.

Ioana Petrescu susţine că datele financiare ajută la reducerea evaziunii mari, dar analiza lor trebuie completată cu analiza veniturilor şi a averilor. În opinia fostului ministru, nu e normal ca doar ANI să facă acest lucru în mod sistematic, ANAF-ul trebuind, la rândul său, să facă verificări.

"Chiar dacă nu ai banii în off-shore-uri, dar firma ta e pe pierdere de 10 ani şi tu ai bani de case şi maşini, ANAF trebuie să se întrebe de unde ai aceste resurse. Există un program demarat la ANAF în acest sens. În timpul mandatului meu, nu exista resursă tehnică pentru a se face această analiză la scară largă, aşa că am cerut asistenţă tehnică de la FMI. Am primit asistenţă, dar nu văd nici azi că aceste analize se fac în mod regulat şi nu doar pe un eşantion mic, aşa cum se făcea în 2014", mai scrie fostul ministru de Finanţe.

(S.A.)

----------

Actualizare 17:41

Un grup de lucru interdepartamental va verifica implicaţiile fiscale ale informaţiilor publicate prin proiectul de investigaţie jurnalistică "Panama Papers", transmite Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin intermediul unui comunicat.

Potrivit sursei citate, sunt alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitoare la identitatea persoanelor fizice şi juridice, şi corelarea acestora cu cele existente în bazele de date specifice, privind conturi deţinute, participaţii în firme, tranzacţii interne sau internaţionale.

În activitatea acestui grup de lucru vor fi implicaţi inspectori antifraudă, inspectori fiscali şi inspectori specializaţi în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informaţiilor fiscale şi executări silite, menţionează ANAF.

(S.A.)

----------

Actualizare 15:10 Premierul Marii Britanii, somat să dea explicaţii pe marginea scandalului "Panama Papers"

Premierul britanic David Cameron a fost somat, marţi, să dea explicaţii pe marginea averii familiale, tatăl său Ian fiind menţionat în scandalul de fraudă fiscală "Panama Papers", informează AFP.

Potrivit The Guardian şi BBC, membri ai Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ) aflaţi în posesia acestor documente, Ian Cameron conducea un fond de investiţii cu sediul în Bahamas, Blairmore Holding, ale cărui profituri s-au sustras fiscului britanic vreme de 30 de ani, datorită unei scheme complicate via cabinetul de avocatură panamez Mossack Fonseca.

David Cameron, care a fost întrebat dacă averea actuală a familiei este în continuare plasată în acest fond offshore, s-a rezumat să răspundă, prin intermediul unui purtător de cuvânt, că este vorba despre "o afacere privată".

Cameron a dat acelaşi răspuns în 2012, atunci când au apărut primele informaţii în legătură cu plasamentele offshore ale tatălui său Ian, decedat în 2010, transmit sursele citate.

Însă o sursă guvernamentală a dat asigurări marţi că "premierul nu deţine nicio parte într-un fond offshore".

Scandalul se afla marţi pe prima pagină a aproape tuturor cotidienelor. Acest scandal survine într-un moment cu atât mai prost pentru David Cameron cu cât el trebuie să prezideze luna viitoare, la Londra, un summit anticorupţie şi în măsura în care el pledează cu regularitate pentru transparenţă şi combaterea corupţiei.

Potrivit The Guardian, fondul lui Ian Cameron avea angajate circa 50 de persoane cu domiciliul în Bahamas, care semnau acte şi jucau rolul de trezorier şi secretar.

Liderul opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn i-a cerut premierului Cameron "să nu mai devieze de la subiect" şi să acţioneze împotriva evaziunii fiscale.

"Nu pot exista două regulamente, unul pentru elita bogată şi altul pentru noi toţi ceilalţi", a subliniat Corbyn marţi, estimând că "bogaţii trebuie să plătească".

(I.D.)

------

Actualizare 14:34 Societe Generale pe locul 4 în topul băncilor care au creat cele mai multe societăţi offshore

Grupul bancar francez Societe Generale, prezent şi pe piaţa din România, deţine 979 de societăţi offshore înfiinţate în paradisuri fiscale cu ajutorul cabinetului de avocatura panamez Mossack Fonseca, informează un articol publicat marţi în cotidianul francez "Le Monde", preluat de AFP.

Pe baza analizei documentelor publicate în scandalul "Panama Papers", Le Monde susţine că Societe Generale ocupă poziţia a patra în topul băncilor care au creat cele mai multe societăţi offshore prin intermediul Mossack Fonseca, după grupul bancar britanic HSBC (2.300 societăţi) şi băncile elveţiene UBS (1.100 societăţi) şi Credit Suisse (1.105 societăţi).

"Le Monde" precizează că "două treimi dintre entităţile offshore au fost create de SG Bank şi Trust Luxembourg" iar restul au fost create de filiala elveţiană a SG Private Banking precum şi de SG Hambros Bank, cu sediul în Bahamas.

Cotidianul subliniază că, deşi ritmul de înfiinţare a societăţilor offshore a încetinit după 2012 şi o serie de structuri au fost închise, "aproximativ o sută dintre entităţile înfiinţate de Societe Generale prin intermediul Mossack rămân active". Un număr similar au fost cedate altor gestionari şi îşi continuă activităţile.

În replică, Societe Generale afirmă că începând din 2012 nu mai deţine, direct sau indirect, nicio societate activă în statele sau teritoriile non-cooperante.

"Structurile la care se face referire în media nu sunt deţinute de Societe Generale ci de clienţii săi. Chiar dacă legislaţia franceză nu prevede nicio restricţie privitoare la relaţiile cu clienţii din aceste jurisdicţii, Societe Generale a adoptat de mai mulţi ani o politică proactivă pentru a se asigura că activităţile noastre respectă cele mai ridicate standarde în materie de luptă împotriva fraudei şi evaziunii fiscale", se arată într-un comunicat remis luni de banca franceză.

(I.D.)

----

Actualizare 12:37 Dosarele Panama, în atenţia DIICOT

Şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu a declarat că DIICOT va face o analiză în perioada următoare, privind dosarele Panama, transmit televiziunile de ştiri.

"DIICOT va face o analiză pe ceea ce a avut sau are în lucru în acest moment pentru a verifica dacă existau necunoscute şi dacă putem corobora cu ceea ce va apărea în spaţiul public în perioada următoare. Pe de altă parte, posibilităţile cele mai mari de analiză le-ar avea Oficiul pentru Spărarea Banilor care ar trebui să supună unei analize toate aceste date pe care să le proceseze şi să ne furnizeze informaţia procesată pentru ca asta este ordinea de competenţă", a declarat Daniel Horodniceanu, procuror şef DIICOT, pentru Digi24.

Până acum, Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vîntu, Vasile Frank Timiş şi Said Baaklini se numără printre oamenii de afaceri români care, cu ajutorul firmei de avocatură Mossack Fonseca, şi-au pus la adăpost averile în paradisuri fiscale. O parte dintre ei chiar au fost cercetaţi pentru evaziune fiscală.

(I.D.)

-------

Actualizare 10:54 Vasile Frank Timiş recunoaşte că are cel puţin 30 de companii înregistrate în paradisuri fiscale

Vasile Frank Timiş recunoaşte că are cel puţin 30 de companii înregistrate în paradisuri fiscale şi se ascunde în spatele legii care, spune el, îi permite să înfiinţeze companii offshore pentru a scăpa de taxe exorbitante, transmite TVR.

Românul cu avere de 350 de milioane de euro explică de ce apare în Dosarele Panama şi apelează la inginerii financiare să îşi protejeze banii.

"Normal că nu-s de acord să plătesc 30% taxe pe profitul de acţiune, în loc să plătesc 5%, dacă aceste legi sunt făcute de stat la stat. Da, am companii în Bahamas şi insulele Cayman, pentru că aceste două jurisdicţii au tratat dublu cu aproape toate ţările dezvoltate din lume. Toţi investitorii preferă să investească în companiile înregistrate acolo pentru că, atunci când îşi vând acţiunile, plătesc între 1 şi 5%, nu 30% taxe pe profitul acţiunilor. Astea-s lucruri care se fac de ani de zile, mă refer, de 50, 60, 70 de ani", a declarat omul de afaceri Vasile Frank Timiş pentru TVR.

Cutremurul stârnit de scurgerile de informaţii provoacă însă proteste în ţări civilizate.

(I.D.)

-----

Actualizare 10:20 Directorul RISE Project: "Sunt implicaţi oameni de afaceri importanţi din România, care au un impact mare în economie"

O echipă de peste 370 de jurnalişti din 78 de ţări analizează conţinutul documentelor şi deja au pornit investigaţii despre nume celebre, de la Vladimir Putin la fotbalistul Lionel Messi sau tatăl premierului britanic David Cameron, transmite Digi24.

În şapte state autorităţile au pornit anchete oficiale asupra personajelor implicate.

Documentele legate de România conţin peste 100 de nume şi sunt analizate de grupul de jurnalişti de investigaţie RISE Project. Vor fi publicate într-o serie de articole pe parcursul săptămânilor viitoare.

Paul Radu, jurnalist de investigaţii din cadrul RISE Project, spune că pentru analiza documentelor privind România, "e o colaborare transfrontalieră, avem deja peste 100 de nume din România, dar nu e un proces de Copy/Paste, adică nu iei datele din baza de date şi apoi le pui rapid online, e vorba de investigaţii".

"Noi am început acum vreo şase luni să lucrăm la investigaţiile astea şi suntem vreo zece angrenaţi în anchete. Facem analiză de date, lucrăm şi cu programatori. Pe lângă asta colaborăm cu jurnalişti din afara ţării în reţeaua de investigaţii ICIJ. Vom mai lucra în următoarele săptămâni, în următoarea lună, cu siguranţă", a declarat Paul Radu.

Acesta a precizat că sunt foarte mulţi giga de documente doar pentru România.

"Impactul acestora poate să aibă loc mult timp de acum înainte, multe dintre informaţii s-ar putea să fie relevante mai târziu", a mai spus jurnalistul Paul Radu.

Acesta a adăugat că sunt oameni importanţi din România implicaţi în scandalul Panama Papers, "unii foarte cunoscuţi, în general oameni de afaceri care au un impact mare în economia din ţară".

"Noi vom da în următoarele săptămâni serii de anchete, vizualizări, informaţii despre personaje, despre felul în care au folosit firmele de tip off-shore. E vorba de firme nu doar din Panama, e vorba de firme înfiinţate de avocaţii din Panama, dar unele sunt in Seychelles, altele in Insulele Virgine Britanice, în Bahamas, peste tot în jurisdicţii off-shore", spune Paul Radu pentru Digi24.

Acesta precizează că investigatia e transfortalieră, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists, în cooperare cu organizaţia din estul europei OCCRP.

RISE Project România se ocupă de partea românească a anchetei, RISE Moldova tocmai a dat o anchetă despre premierul Sturza care a fost implicat în afaceri cu petrol cu domnul Patriciu, potrivit jurnalistului de la Rise Project.

Ancheta "Panama Papers", realizată de un grup de mass-media internaţionale şi care vizează modul de funcţionare a companiilor off-shore, menţionează mai multe personalităţi din toată lumea, printre care Vladimir Putin, premierul Islandei, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, dar şi personalităţi din lumea sportului Lionel Messi şi Michael Platini sau cineastul spaniol Pedro Almodovar şi actorul chinez Jackie Chan. Din România, au fost menţionate numele lui Corneliu Iacobov şi Frank Timiş (privatizarea Rafo Oneşti).

(I.D.)

------

Actualizare 9:08 Credit Suisse şi HSBC dezmint că şi-au ajutat clineţii să evite plata taxelor

Credit Suisse şi HSBC, două din băncile cu cele mai mari divizii de gestionare a averilor din lume, au dezminţit marţi sugestiile conform cărora ar fi utilizat în mod activ structuri offshore pentru a-şi ajuta clienţii să evite plata taxelor, transmite Reuters.

Precizările vin după apariţia celei mai mari scurgeri de informaţii financiare, care dezvăluie cum politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore. Aşa-numitele "Panama Papers" prezintă activităţile unui număr de 214.000 de entităţi offshore, conform presei din 78 de ţări implicată în evaluarea datelor.

Şeful Credit Suisse, Tidjane Thiam, care s-a concentrat pe atragerea celor mai bogaţi oameni din Asia pentru a impulsiona profitul băncii, a dat asigurări că grupul elveţian este interesat doar de gestionarea activelor în concordanţă cu legea. Ca bancă, încurajăm utilizarea structurilor numai când există un scop economic legitim, a afirmat directorul general al celei de-a doua mari bănci elveţiene. Thiam a admis că divizia de gestionare a averilor utilizează structuri financiare offshore dar numai pentru clienţii foarte bogaţi care au active în multiple jurisdicţii, şi nu sprijină evitarea plăţii taxelor.

Anul trecut, Rezerva Federală a SUA (Fed) a luat o măsură rară privind interzicerea angajării în industria bancară pentru cinci foşti bancheri sau manageri de la grupul bancar elveţian Credit Suisse, după ce aceştia au fost acuzaţi că i-au ajutat pe clienţii americani să evite plata taxelor. În mai 2014, Credit Suisse şi-a recunoscut vinovăţia pentru rolul său într-o schemă de evitare a platei taxelor şi a ajuns la un acord cu autorităţile americane în urma căruia a plătit o amendă de 2,5 miliarde de dolari.

Separat, HSBC, cel mai mare grup bancar din Europa, a anunţat că şi-a reformat modelul de afaceri. Acuzaţiile sunt foarte vechi, în unele cazuri de acum 20 de ani, înainte de a adopta reforme semnificative, a declarat un purtător de cuvânt al băncii britanice.

Datele din Panama Papers se referă la cel puţin 12 foşti şi actuali şefi de stat şi 128 de personalităţi publice implicate în tranzacţii financiare ilicite. Printre cei implicaţi se află preşedintele rus Vladimir Putin, fostul preşedinte egiptean Hosny Mubarak, fostul lider libanez Muammar Gaddafi şi preşedintele sirian Bashar al-Assad.

Scurgerile de informaţii vin de la Mossack Fonseca, una din cele mai mari şi mai discrete firme de avocatură offshore din lume. Directorul Mossack Fonseca consideră că această companie nu a comis nicio ilegalitate şi că ea este victima unei "campanii internaţionale împotriva vieţii private".

Documentele au fost obţinute de Sueddeutsche Zeitung. Publicaţia germană a precizat că un angajat al firmei de avocatură a transmis datele, punându-şi viaţa în pericol. Angajatul nu a fost identificat în raport. Aşa-numitele "Panama Papers" prezintă activităţile unui număr de 214.000 de entităţi offshore, conform presei din 78 de ţări implicată în evaluarea datelor. Sueddeutsche Zeitung a împărtăşit informaţiile Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), posturilor de televiziune ARD, BBC şi publicaţiei britanice Guardian.

Şi Guvernul britanic a cerut luni o copie a datelor din Panama Papers pentru a le analiza şi a acţiona în cazul posibilei evaziuni fiscale. Tatăl premierului David Cameron este menţionat în Panama Papers, alături de alţi membri de vârf ai Partidului Conservator.

Autoritatea de Reglementare a Pieţei Financiare din Norvegia (FSA) a avertizat, luni, că dezvăluirile care arată că principalul grup bancar al ţării, DNB, a ajutat clienţii să-şi înfiinţeze companii offshore în Seychelles şi ar putea submina încrederea în industria bancară. Activităţile DNB din Seychelles au fost iniţial raportate de publicaţia Aftenposten. FSA va cere explicaţii de la băncile implicate, a anunţat şeful FSA, Morten Baltzersen.

Guvernul panamez a dat publicităţii o declaraţie în care susţine că a urmat o politică de "toleranţă zero" în toate domeniile privind serviciile financiare sau juridice care nu sunt au un nivel ridicat de transparenţă.

Documentele din Panama Papers acoperă perioada anilor 70 până în primăvara acestui an.

(I.D.)

------

Actualizare 8:01 O "societate-ecran" nord-coreeană, printre clienţii Mossack Fonseca

O "societate-ecran" nord-coreeană utilizată pentru finanţarea programului nuclear al Phenianului a figurat printre clienţii casei de avocatură Mossack Fonseca, epicentrul unui amplu scandal de evaziune fiscală, relatează marţi AFP.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea de conturi în paradisuri fiscale aparţinând unor 140 de responsabili politici sau personalităţi.

Documentele, regrupate sub denumirea de "Panama Papers", provin de la casa de avocatură Mossack Fonseca. Potrivit Consorţiului internaţional al jurnaliştilor de investigaţii (ICIJ), ce reuneşte pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, mai mult de 214.000 de entităţi offshore sunt implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

Printre cele 11,5 milioane de documente analizate de ICIJ, unele se referă la compania DCB Finance. Având sediul la Phenian, aceasta a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice în anul 2006 şi a fost constituită legal de Mossack Fonseca, potrivit cotidianului britanic The Guardian şi postului BBC.

În acel an, Coreea de Nord a desfăşurat primul său test nuclear, ceea ce i-a atras primele sancţiuni din partea Consiliului de Securitate al ONU.

DCB Finance fusese înregistrată de un cetăţean nord-coreean, Kim Chol-Sam, şi de Nigel Cowie, un bancher britanic care s-a stabilit în Coreea de Nord în 1995. Cowie a condus prima bancă străină din Coreea de Nord, Daedong Credit Bank, iar DCB Finance era o filială a acesteia.

Documentele demonstrează că, în pofida faptului că DCB Finance avea sediul la Phenian, Mossack Fonseca nu remarcase legătura cu Coreea de Nord înainte de 2010, an în care Agenţia de investigaţii financiare din Insulele Virgine Britanice i-a trimis casei de avocatură o scrisoare în care cerea informaţii despre societatea respectivă. Abia atunci Mossack Fonseca a încetat să mai reprezinte interesele DCB Finance.

În 2011, Nigel Cowie, care susţine că nu avea cunoştinţă de tranzacţii ilegale, a revândut partea sa de acţiuni deţinute în cadrul Daedong Credit Bank unui consorţiu din China.

Această bancă, DCB Finance şi Kim Chol-Sam au fost vizate, începând din iunie 2013, de sancţiunile Washingtonului care bănuia că furnizarea de servicii financiare celor două entităţi nord-coreene juca un ''rol central'' în dezvoltarea programelor nucleare şi balistice nord-coreene, transmite AFP.

(I >D >)

------

Actualizare 7:45 Justiţia panameză deschide o anchetă

Justiţia din Panama va deschide o anchetă asupra scandalului de evaziune fiscală numit Panama Papers care implică înalţi responsabili politici, sportivi sau din lumea afacerilor, a anunţat luni ministerul public la Ciudad de Panama, scrie AFP.

"Faptele descrise în media naţionale şi internaţionale sub denumirea «Panama Papers» vor face obiectul unei anchete", a menţionat ministerul public într-un comunicat.

Şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, relevă o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, Mossack Fonseca.

(I.D.)

--------

Actualizare 7:37 Proteste de amploare în Islanda, după dezvăluirea scandalului "Panama Papers"

Mii de islandezi au manifestat luni împotriva premierului islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, implicat în scandalul "Panama Papers", ancheta unor jurnalişti care au dezvăluit bunuri ale acestuia într-un paradis fiscal şi care ar putea provoca răsturnarea lui de la putere, scrie AFP.

Conform documentelor publicate de Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţii (ICIJ), Gunnlaugsson, 41 de ani, a înfiinţat în 2007, împreună cu viitoarea sa soţie, o firmă în paradisul fiscal din Insulele Virgine, numită Wintris, pentru a ascunde milioane de dolari, până când el i-a vândut părţile sale în 2009 pentru suma simbolică de un dolar.

Când a fost ales pentru prima oară deputat, în aprilie 2009, el a omis să menţioneze această participaţie în declaraţia de avere, în timp ce era obligat de lege.

Afacerea este extrem de sensibil într-o ţară marcată de excesele anilor 2000, când în sectorul financiar au înflorit firmele fantomă.

Apărarea prim-ministrului este simplă: el nu a ascuns niciodată bani în străinătate, iar soţia lui este în regulă cu fiscul islandez.

"Ea nu a folosit niciodată vreun paradis fiscal", a scris Gunnlaugsson pe site-ul său.

"Nu am avut în vedere să demisionez din acest motiv şi nu voi demisiona din acest motiv", a insistat el luni după-amiază.

În timp ce populaţia nemulţumită manifesta, premierul şi-a exprimat regretul la postul naţional de televiziune RUV că nu a dezvăluit mai devreme această participaţie.

Protestul de la Reykjavik a strâns luni mai mulţi participanţi decât manifestaţiile din 2009, declanşate de lipsurile grave ale responsabililor politici în supravegherea băncilor şi soldate cu răsturnarea guvernului de dreapta, a informat poliţia, fără să anunţe vreo estimare, transmite France Presse.

Mulţi islandezi au fost surprinşi să îl vadă pe şeful guvernului la fel de stânjenit într-un interviu acordat televiziunii suedeze SVT, realizat pe 11 martie şi difuzat pentru prima dată duminică, pe punctul de a părăsi încăperea când întrebările au devenit presante. "Faceţi suspect ceva ce nu este", a declarat el iritat.

Fiu de deputat şi jurnalist de profesie, Gunnlaugsson ar fi trebuit să întruchipeze o ruptura cu clasa politică, inclusiv cu a partidului său, care a închis ochii la frenezia expansiunii băncilor islandeze. Acesta s-a terminat cu o criză financiară istorică, o recesiune şi un plan de salvare al Fondului Monetar Internaţional.

Soţia lui, Anna Sigurlaug Palsdottir, 41 de ani, este fiica unui om de afaceri care a făcut avere fiind concesionar al maşinilor Toyota în ţară. Pe 15 martie, ea singură a făcut publică pe Facebook existenţa societăţii Wintris, care administrează averea moştenită.

Opoziţia de stânga a depus o moţiune de cenzură care va fi supusă votului la o dată ce urmează a fi stabilită, informează AFP.

În cazul cel mai probabil, opoziţia va vota moţiunea de cenzură, în timp ce partidul premierului se va opune, astfel că soarta executivului va fi decisă de a doua formaţiune a coaliţiei guvernamentale, Partidul independenţei (dreapta), care pare să fie divizat în problema respectivă, relatează sursa citată.

(I.D.)

-----

Răspândirea geografică a personalităţilor care foloseau serviciile "Mossack Fonseca" ar putea să sugereze că dezvăluirile "Panama Papers" urmăresc o agendă, căci între clienţii casei de avocatură regăsim preponderent personalităţi din zona BRICS şi lumea arabă, şi, mai puţin, din Europa.

Printre cei care au recurs la diferite montaje financiare pentru a-şi disimula averile sunt enumeraţi membri ai anturajului preşedintelui rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Nawaz Sharif, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi fostul şef al executivului de la Kiev, Pavlo Lazarenko, premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, tatăl premierului britanic David Cameron, Ian Cameron, regele Salman al Arabiei Saudite, preşedintele argentinian Mauricio Macri, fostul premier irakian Ayad Allawi, Li Xiaolin, fiica lui Li Peng, fost premier al Chinei.

Alţi lideri arabi sau rude ale lor se regăsesc în documentele scurse presei de o sursă anonimă, printre care veri ai preşedintelui sirian Bashar al Assad, fiul fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, fostul premier al Iordanului Ali Abu al-Ragheb, fostul premier al Qatarului Hamad bin Jassim bin Jaber Al Thani, fostul emir din Qatar Emir Hamad bin Khalifa Al Thani, prinţul moştenitor Mohammad bin Naif din Arabia Saudită, preşedintele Sudanului Ahmad Ali al-Mirghani sau preşedintele Khalifa bin Zayed, din Emiratele Arabe Unite.

Unele voci spun că, în timp ce liderii europeni numiţi în documentele publicate pot fi suspectaţi de evaziune fiscală, lipsa taxelor din multe state din Golf şi statutul de rege al multor lideri arabi fac să fie improbabile repercusiunile în lumea arabă.

Cum pe "lista" Panama Papers figurează în special politicieni din ţările BRICS şi nimeni din Statele Unite sau Germania, există suspiciunea că dezvăluirile jurnaliştilor lui Soros ar putea avea legătură cu rivalitatea dintre FMI şi nou înfiinţata bancă de dezvoltare a BRICS - NBD, care este concurentă cu Banca Mondială, resprectiv instituţia financiară de la Washington.

Mai mult, săptămâna trecută, Noua Bancă de Dezvoltare (NBD) a BRICS a anunţat că va lansa în trimestrul doi din 2015 prima emisiune de obligaţiuni denominată în yuani, în valoare de 3-5 miliarde de yuani (460-767 milioane de dolari), fiind prima emisiune în yuani vândută pe piaţa interbancară de obligaţiuni a Chinei.

Scenariul însă şchioapătă, din cauză că personalităţile despre care s-a dezvăluit că lucrau cu off-shore-uri sunt clienţi ai aceleiaşi case de avocatură, care ar putea avea operaţiuni în zonele respective.

În Cipru, de pildă, dacă ne amintim, păgubiţi ai confiscării banilor din depozite, în 2013, au fost ruşi, dar nu şi nemţi, pentru că ei se retrăseseră la timp.

Totuşi, amintim şi iniţiativa Chinei - Asian Infrastructure Investment Bank -, care intenţionează să stimuleze investiţiile în infrastructurile de transport, energie şi telecomunicaţii din Asia, cu un capital autorizat de 100 de miliarde de dolari.

Cele 57 de state fondatoare ale Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură (AIIB), printre care se numără Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie, au semnat în luna iunie 2015, la Beijing, statutul instituţiei financiare multilaterale, care prevede o repartizare a acţiunilor dominată de China.

Şi AIIB este văzută drept un rival pentru Banca Mondială şi Asian Development Bank, instituţii financiare dominate de statele occidentale.

Anul trecut, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a informat că "va fi încântat" să coopereze cu banca de dezvoltare înfiinţată de China în proiecte de finanţare a infrastructurii.

Statele Unite ale Americii şi Japonia se numără printre puţinele state care nu au aderat la AIIB. Mai mult, Washingtonul a încercat să facă presiuni asupra altor state, inclusiv aliaţi, să evite aderarea la AIIB.