Analfabetismul cuprinde Suedia

Suedia va număra 1.000.000 de analfabeţi în anul 2030, potrivit unei estimări făcută în baza datelor colectate de Statistic Sweden, publicată de site-ul www.friatider.se şi preluată de www.zerohedge.com şi rmx.news.

Sursele citate arată: "Conform datelor recente publicate de Statistics Sweden, numărul analfabeţilor din ţara scandinavă a atins aproape 780.000 în 2023, iar previziunile sunt sumbre: până la finalul deceniului, se aşteaptă ca această cifră să depăşească un milion. Acest fenomen afectează în principal persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 65 de ani şi pune o presiune considerabilă asupra sistemului educaţional şi social al Suediei".

Analiştii şi oficialii din educaţie au atras atenţia asupra riscurilor asociate cu această criză. "Dacă tendinţa continuă, riscăm să pierdem o întreagă generaţie de tineri care vor deveni analfabeţi funcţionali", avertizează Johan Pehrson, ministrul Educaţiei, şi Lotta Edholm, ministrul Educaţiei şi Inovării, într-un articol recent de dezbatere. De aceea, începând cu toamna anului 2028, şcolarizarea primară din Suedia va fi extinsă de la nouă la zece ani, conform unui anunţ recent al guvernului de la Stockholm. Grupa mare de la grădiniţă va deveni prima clasă din ciclul primar, o măsură considerată esenţială în lupta împotriva analfabetismului.

Potrivit publicaţiei suedeze, străinii care au migrat în ţările scandinave au avut un impact major cu privire la creşterea analfabetismului. Sursa citată precizează că mulţi dintre noii rezidenţi vin din ţări cu rate ridicate de analfabetism, cum ar fi Somalia, unde rata oficială a analfabetismului este de 62,2%. Din anul 2015 şi până în prezent Suedia a acordat cetăţenie unui număr semnificativ de migranţi din ţări non-UE, majoritatea provenind din state musulmane. Siria şi Somalia ocupă primele locuri în rândul noilor cetăţeni suedezi, cu 147.579 şi, respectiv, 53.543 de cetăţenii acordate.

Aceşti imigranţi, de multe ori fără educaţie formală sau capacitatea de a citi şi scrie în propria lor limbă, devin o povară pentru sistemul educaţional suedez. Potrivit jurnaliştilor de la FriaTider, în unele oraşe, cum ar fi Malmö, copiii suedezi au devenit minoritari în şcoli, iar discuţiile despre predarea în limba arabă în loc de suedeză au început să apară, ceea ce ar putea agrava problema integrării şi a alfabetizării.

În încercarea de a combate această situaţie, guvernul suedez a implementat măsura extinderii şcolarizării obligatorii la zece ani. Cu toate acestea, rezultatele până în prezent sunt îngrijorătoare. Conform datelor din 2024, aproximativ 20.000 de elevi nu au reuşit să finalizeze şcoala obligatorie, ceea ce le va afecta semnificativ şansele de angajare şi integrare socială. Anna Castberg, şef de departament la Agenţia Suedeză pentru Educaţie, precizează că părinţii cu un nivel scăzut de educaţie influenţează direct performanţele şcolare ale copiilor lor. Această corelaţie este deosebit de evidentă în rândul familiilor de migranţi non-occidentali, unde decalajele educaţionale între aceştia şi suedezi se adâncesc tot mai mult.

Autorităţile suedeze mai arată că problema analfabetismului nu se limitează doar la aspectul educaţional, ci are implicaţii directe asupra economiei ţării scandinave. O forţă de muncă educată şi bine pregătită a fost întotdeauna un pilon central al economiei suedeze, mai ales în sectoarele de înaltă tehnologie. În aceste condiţii, scăderea din ultimii ani a performanţelor la testele internaţionale, cum ar fi PISA, afectează competitivitatea ţării pe piaţa globală. În ceea ce priveşte acest aspect, sursele citate mai amintesc de scandalul din anul 2020, când rezultatele la testele PISA ale Suediei au fost manipulate prin excluderea din testare a elevilor născuţi în străinătate, ceea ce a condus la un fals progres al performanţelor educaţionale.