Incapacitatea de plată - o ameninţare reală pentru SUA

George Marinescu
Ziarul BURSA #Internaţional / 26 martie

Colaj de MAKE

Colaj de MAKE

English Version

Statele Unite ale Americii riscă să rămână fără numerar pentru plata obligaţiilor, până la mijlocul lunii iulie, dacă Congresul nu adoptă o hotărâre prin care să majoreze sau să suspende plafonul maxim al datoriei naţionale, potrivit unei analize publicate de think-tankul Centrul Bipartizan pentru Politici (Bipartisan Policy Center), preluată de presa internaţională.

Acest termen-limită, cunoscut drept "data X", reprezintă momentul în care guvernul american nu mai poate onora plăţile datorate şi ar putea intra în incapacitate de plată. Este un reper fiscal urmărit îndeaproape atât la Washington, cât şi pe Wall Street. Totuşi, estimarea exactă a datei X este incertă. Ea depinde de cât de mult spaţiu de manevră are Departamentul Trezoreriei pentru a aplica aşa-numitele "măsuri extraordinare" - trucuri contabile prin care se pot redistribui fonduri pentru a menţine plăţile guvernamentale. Potrivit Centrului Bipartizan, acest termen ar putea fi împins chiar până la începutul lunii octombrie.

În aceste condiţii, experţii economici şi financiari se aşteaptă ca negocierile dintre republicani şi democraţi pentru rezolvarea problemei plafonului datoriei să reprezinte principalul obiectiv al Congresului american în următoarea perioadă, în contextul în care republicanii îşi doresc adoptarea unor reduceri masive de taxe, în valoare de trilioane de dolari.

Situaţia de mai sus este o constantă de la criza economică din 2008-2010 încoace. Potrivit graficelor prezentate în analiza întocmită de Centrul Bipartizan pentru Politici, din anul 2011 încoace, perioadic, din doi în doi ani sau din trei în trei ani, SUA s-au confruntat cu aceeaşi problemă a majorării sau suspendării plafonului maxim al datoriei publice, iar Congresul a luat tot timpul o decizie în acest sens, dar pe ultima sută de metri, când pieţele financiare dădeau semne de nervozitate. Conform sursei citate, situaţia respectivă a avut loc şi în 2023, când, după o luptă politică îndelungată, în luna iunie a anului respectiv, congresmenii au căzut de acord să suspende plafonul datoriei - care atunci ajunsese la 31,4 trilioane de dolari - până la 1 ianuarie 2025.

În prezent, datoria naţională a depăşit în ianuarie 2025 suma de 36,1 trilioane dolari şi se apropie de 37 trilioane dolari. Deşi republicanii au redus numărul de angajaţi în agenţiile guvernamentale şi şi-au exprimat intenţia de a limita cheltuielile inutile, puţini dintre ei au dat însă semne că ar fi dispuşi să taie din programele sociale, care sunt principalii factori de creştere a datoriei.

"Factorii de decizie trebuie să adopte o abordare responsabilă a bugetului, ceea ce înseamnă, în primul rând, evitarea confruntărilor privind plafonul datoriei şi a impactului negativ asupra economiei", a declarat Margaret Spellings, preşedinta Centrului Bipartizan pentru Politici.

Analiza mai arată că termenul-limită ar putea fi influenţat de cheltuielile neprevăzute pentru dezastre naturale, de ritmul încasărilor fiscale din 2024, precum şi de veniturile suplimentare generate de tarifele impuse în timpul administraţiei Trump. Economiile realizate prin măsurile de reducere a cheltuielilor recomandate de noul Departament pentru Eficienţă Guvernamentală ar putea, de asemenea, amâna data X.

Secretarul Trezoreriei aşteaptă o decizie a Congresului "pentru protejarea credibilităţii financiare a SUA"

Menţionăm că la începutul acestui an, Janet Yellen, secretarul Trezoreriei sub preşedintele Joe Biden, a informat Congresul că, începând cu 21 ianuarie, departamentul va începe implementarea "măsurilor extraordinare" pentru a permite Statelor Unite să continue să-şi respecte obligaţiile financiare. Aceste măsuri sunt, practic, artificii contabile - precum suspendarea anumitor investiţii în fondurile de pensii ale angajaţilor guvernamentali - care ajută la evitarea depăşirii plafonului datoriei.

În trecut, Donald Trump a declarat că plafonul datoriei este o "capcană" întinsă de democraţi şi a îndemnat Congresul fie să ridice limita de împrumut, fie să o elimine complet. Pe de altă parte, Scott Bessent, actualul secretar al Trezoreriei numit de Trump, s-a arătat sceptic în privinţa eliminării plafonului datoriei în timpul audierii sale din luna ianuarie. Totuşi, el a precizat că va analiza ideea şi că ar putea colabora cu democraţii pentru o eventuală reformă, dat fiind că mulţi dintre ei consideră că această limită aduce riscuri inutile.

Într-o scrisoare trimisă recent Congresului, Bessent a menţionat că a continuat măsurile începute de Yellen, cum ar fi suspendarea unor investiţii în fondurile de pensii pentru funcţionarii civili şi pentru pensionarii din sistemul poştal. Secretarul Trezoreriei americane a promis Congresului că va oferi un nou raport în luna mai privind durata fondurilor disponibile şi a subliniat că există o "incertitudine inevitabilă" în legătură cu astfel de estimări.

"Îi îndemn cu respect pe membrii Congresului să acţioneze prompt pentru a proteja credibilitatea financiară a Statelor Unite", a scris el.

Sursele citate mai arată că în luna februarie, republicanii din Camera Reprezentanţilor au prezentat o schiţă de buget care prevede majorarea plafonului datoriei cu 4 trilioane dolari şi aprobarea unor reduceri de taxe în valoare similară. Rămâne de văzut câţi senatori republicani vor susţine o astfel de măsură sau dacă va fi nevoie de sprijinul unor democraţi pentru ca ea să fie adoptată. Mai ales că republicanii pregătesc un pachet legislativ de proporţii, care include reduceri de taxe de ordinul trilioanelor de dolari şi sume consistente pentru apărare şi securizarea frontierelor. Cu toate acestea, numeroşi conservatori fiscali din partid refuză să sprijine o creştere a plafonului de îndatorare, chiar dacă asta ar duce la incapacitate de plată. Dacă nu se ajunge la un acord bugetar comun între Cameră şi Senat, SUA riscă instabilitate economică, retrogradări de credit şi întârzieri în plăţile către pensionari, angajaţi guvernamentali şi contractori federali.

Cum poate acţiona Trezoreria, în cazul întârzierii unei decizii din partea Congresului?

Menţionăm că în trecut, doar apropierea de X Date a dus la creşteri ale costurilor de împrumut pentru guvernul american, scăderi pe bursele americane şi globale şi chiar retrogradări ale ratingului de credit al SUA. În 2011, Standard & Poor's a retrogradat pentru prima dată datoria suverană americană, iar în 2023 Fitch a făcut acelaşi lucru, invocând repetarea scenariilor de criză şi lipsa de responsabilitate fiscală. Aceste decizii au fost însoţite de costuri suplimentare de sute de milioane de dolari pentru contribuabili, deoarece obligaţiunile emise înainte de ridicarea plafonului au avut dobânzi mai mari din cauza riscului perceput. În plus, efectele indirecte asupra statelor şi autorităţilor locale sunt considerabile. În timpul unui astfel de blocaj, Trezoreria suspendă emisiunea de titluri de stat speciale utilizate de guvernele locale pentru conformitatea fiscală, forţându-le să recurgă la soluţii costisitoare. Pe fondul unei asemenea incertitudini, investitorii se îndepărtează de datoriile guvernamentale cu maturitate apropiată de X Date, iar pieţele financiare devin tot mai tensionate.

Dacă Congresul nu acţionează până la epuizarea măsurilor extraordinare şi a rezervelor de numerar, Trezoreria americană va fi nevoită să aleagă între două scenarii de avarie. Primul este "prioritizarea" plăţilor, adică selecţia zilnică a facturilor de achitat - o procedură tehnic posibilă, dar extrem de controversată, care implică alegerea "câştigătorilor şi perdanţilor", generând nemulţumiri publice, haos administrativ şi riscuri legale. Alternativa este amânarea tuturor plăţilor până la acumularea sumelor necesare pentru a onora integral o zi de obligaţii - o soluţie care, deşi mai puţin controversată, creează efecte de cascadă, întârzieri în lanţ şi pierderea încrederii în statul american ca debitor sigur. Indiferent de abordare, impactul economic ar fi imediat. Furnizorii de servicii nu ar fi plătiţi la timp, beneficiarii de asistenţă socială şi angajaţii guvernamentali ar suferi întârzieri salariale, iar încrederea consumatorilor şi a mediului de afaceri ar fi grav afectată. Pieţele financiare ar putea reacţiona violent, iar costurile de finanţare ale SUA ar creşte semnificativ, pe termen lung.

În analiza Centrului Bipartizan de Politici se atrage atenţia că măsurile fiscale dorite de preşedintele Donald Trump sunt riscante. Astfel, experţii centrului respectiv avertizează că, în cazul în care veniturile din taxe colectate în aprilie vor fi mai mici decât se aşteaptă, guvernul ar putea rămâne fără lichidităţi chiar mai devreme, adică în luna iunie. Experţii citaţi mai arată că o estimare mai precisă a datei X va fi emisă după colectarea majorităţii declaraţiilor fiscale în aprilie, dar că există şi alţi factori care pot influenţa această dată, factori ce includ performanţa economiei americane, noile taxe vamale ce ar urma să intre în vigoare în 2 aprilie, noile legi adoptate şi eventuala performanţă pozitivă în reducerea cheltuielilor bugetare a Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală, condus de Elon Musk.

Datoria publică a SUA, în creştere permanentă

Analiza mai arată că Administraţia Trump se mai bazează pe veniturile fiscale din iunie şi septembrie, perioade în care companiile şi lucrătorii independenţi contribuie la bugetul de stat cu miliarde de dolari. De asemenea, Trezoreria ar putea extinde capacitatea de împrumut folosind fondurile federale de pensii.

Până atunci însă, în luna aprilie Biroul Bugetar al Congresului (CBO) urmează să publice propria estimare privind plafonul datoriei, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, va veni cu o evaluare similară până la jumătatea lunii mai. Dar adevărata sursă de panică este alta: ce se întâmplă dacă reducerile de taxe din era Trump devin permanente?

Legea privind reducerile de taxe şi locuri de muncă, una dintre principalele politici economice ale fostului preşedinte, expiră la finalul acestui an. Trump şi majoritatea republicanilor din Senat vor să o prelungească. Însă, potrivit CBO, această decizie ar putea avea consecinţe devastatoare. Potrivit unor analişti economico-financiari citaţi de publicaţiile americane Fortune şi The Hill, dacă legea este menţinută fără alte ajustări, datoria publică a SUA ar depăşi 214% din PIB până în anul 2054. În scenariul în care costurile de împrumut cresc cu doar 1%, datoria ar ajunge la 204% din PIB în anul 2047 şi va trece de 250% din PIB în anul 2054. Ei mai arată că doar plata dobânzilor costă deja SUA peste 1 trilion de dolari anual - mai mult decât bugetul Pentagonului - şi această sumă va continua să crească. Fundaţia Peter G. Peterson avertizează că efectele macroeconomice negative vor duce la dobânzi şi mai mari, agravând situaţia bugetară.

Totuşi, chiar şi în scenariul în care legea privind reducerile de taxe şi locuri de muncă va ieşi din vigoare la finalul anului 2025, CBO estimează că datoria va ajunge la 166% din PIB până în anul 2054.

În aceste condiţii, un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Fortune că planul Administraţiei Trump vizează reforme de tip "supply-side", cum ar fi extinderea producţiei energetice, dereglementarea şi reducerea cheltuielilor, care vor stimula baza de impozitare şi vor reduce inflaţia, oferind Rezervei Federale spaţiu pentru a reduce dobânzile. Totodată, Trump vrea să crească veniturile prin tarife vamale, susţinând că taxele impuse Chinei în primul său mandat au adus sute de miliarde de dolari fără a afecta inflaţia sau creşterea economică.

Cu toate acestea, deocamdată nimeni nu pare să răspundă la întrebarea-cheie: ce se întâmplă dacă datoria SUA trece de 200% din PIB? Modelul bugetar al Universităţii Penn Wharton avertizează că acel prag semnalează o datorie "nesustenabilă". Raportul din octombrie 2023 indica faptul că SUA nu îşi pot permite o datorie de peste 200%, nici măcar în condiţii economice ideale.

Un scenariu mai realist plasează limita în jur de 175% din PIB. Peste acest nivel, totul depinde de încrederea investitorilor că guvernul american va lua măsuri eficiente. Dacă această încredere dispare, pieţele se pot prăbuşi chiar şi la niveluri mai mici de îndatorare.

Miliardarul Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, a avertizat la un eveniment ce a avut loc luna aceasta în Singapore că SUA se apropie de un zid.

"Vor exista restructurări ale datoriei, presiuni asupra altor ţări să cumpere obligaţiuni americane, poate chiar tăierea plăţilor către ţări considerate ostile" a declarat Ray Dalio, citat de Fortune. El a adăugat că SUA va ajunge curând în punctul în care va trebui să vândă mai multă datorie decât pot cumpăra investitorii globali şi că atunci vor începe "dezvoltări şocante".

Economiştii români: Congresul SUA va evita criza, dar relaţiile cu ţara noastră se răcesc

Experţii economici şi financiari din ţara noastră consultaţi de ziarul BURSA susţin că republicanii şi democraţii vor ajunge la o înţelegere în Congres privind suspendarea sau majorarea plafonului maxim al datoriei publice a SUA. Totodată, experţii consultaţi afirmă că, din păcate, relaţiile româno-americane sunt destul de tensionate în acest moment, în care nevoia de investiţii în ţara noastră este acută.

Expertul financiar Adrian Vasilescu, consultant de strategie al guvernatorului Băncii Naţionale a României, ne-a transmis, în nume personal: "Lucrurile sunt destul de clare în SUA, mai ales că vorbim despre un stat care nu are probleme economice. SUA a încheiat anul trecut cu unul dintre cele mai bune PIB-uri din lume, chiar dacă înainte de anul 2024, mai precis în 2023 analiştii economici din ţara respectivă susţineau că vor fi probleme privind capacitatea de plată. Situaţia de acum nu este nouă. SUA a avut probleme aproape în fiecare an privind găsirea unui acord între putere şi opoziţie în Congres pentru rezolvarea problemei acoperirii deficitului bugetar, a datoriei publice. Până la urmă, întotdeauna au ajuns la un consens. Ce vedem acum în presa americană sunt simple dispute politice. Eu cred că niciun partid aflat în opoziţie nu şi-a permis în SUA să arunce ţara în incapacitate de plată. Deşi în acest moment sunt câteva probleme de dispută între opoziţie şi putere privind anumite măsuri economice şi financiare pe care Administraţia Trump doreşte să le impună, până la urmă va învinge interesul statului, care este prioritar în faţa intereselor celor două mari partide americane".

Profesorul universitar dr. Mircea Coşea ne-a spus: "Nu cred că vor fi probleme în Congresul american cu privire la suspendarea sau majorarea plafonului datoriei publice a SUA. Ameninţarea de acum a fost o constantă în ultimii ani, dar s-a rezolvat prin dialog între cele două partide mari din SUA. Cu toate acestea sunt câteva lucruri care mp îngrijorează, prin prisma analizei măsurilor economice şi fiscale pe care doreşte să le impună Administraţia Trump şi care vor duce la tensiuni comerciale, dar şi la dezechilibrarea economiei americane. Aceste lucruri ar putea duce la o stagflaţie, mai ales prin prisma sancţiunilor tarifare impuse Mexicului şi Canadei. Dezechilibrarea economiei SUA ne va afecta cu siguranţă, mai ales acum când asistăm la cea mai îngheţată atmosferă în relaţiile dintre autorităţile centrale de la Washington şi Bucureşti. Semnalele din ultima săptămână sunt foarte dure, mai ales prin prisma faptului că Ambasada SUA la Bucureşti a reluat discursul vicepreşedintelui JD Vance privind democraţia din ţara noastră, ceea ce mi se pare un lucru foarte grav. Ameninţările transmise de ambasada americană cu privire la eventualii migranţi ilegali români în SUA şi amânarea sine die a introducerii României în programul Visa Waiver deşi îndeplinim toate condiţiile tehnice vor avea impact privind relaţiile economice dintre cele două state şi cu privire la amânarea unor investiţii americane în ţara noastră sau la realizarea unor investiţii de genul celeia cu care s-a lăudat recent guvernul de la Bucureşti - participarea unei companii americane la construirea unei fabrici de amidon - care ţin de primă fază a revoluţiei industriale. De aceea, mă aştept la o blocare a relaţiilor economice dintre SUA şi România, la care se vor adăuga consecinţele păcii din Ucraina cu efectele ei asupra traficului comercial din Marea Neagră".

Domnia sa a afirmat că, din păcate, actualii decidenţi politici ai României nu conştientizează şi nu iau în serios semnalele venite dinspre Washington, iar diplomaţii noştri din capitala SUA nu fac ceea ce trebuie. În opinia domnului Mircea Coşea, ataşaţii noştri economici ar trebui să ia legătura cu investitorii americani, mai ales cu cei din industria de apărare - în contextul în care la nivel european se discută despre dezvoltarea acestei industrii - şi să îi convingă să participe la investiţii în unităţi de producţie în ţara noastră aşa cum au participat la cele realizate în Polonia.

Opinia Cititorului ( 8 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. In Turcia e dictatura, Erdogan e "presedinte" de 20 de ani, si saptamana asta a bagat in puscarie principalul oponent. Nu stiu dc e vinovat sau nu, dar nu l-am auzit pe Vance comentand ceva.

    Deci e clar ca Vance e pro dictatura , aia le place lor, putin e ok XI e ok , nimeni din "democratia sorosista" nu e ok. Nimeeeni. Nu i-am auzit. Dictatorii buni, cei alesi democratic nu-s buni.

    De unde si preferinta lui vance pt georgescu. omul rusilor. si viitor dictator autodeclarat deci nici o surpriza. A, ca dupa-aia a negat, era o "metafora", ca si jupuitul lui simion, lasa. Sa ajunga la ciolan spunea orice. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Câți saci de ciment ai cărați la ora asta?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ...sau asta e nivelul "anonim" de comunicare?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    "Incapacitatea de plată - o ameninţare reală pentru SUA"

    daca ar fi asa, 

    ce sa mai povestim de Italia,Spania,Franta..........

    hai sa fim putin mai seriosi,chiar daca "raul" Trump e seriful. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Nu este usor pentru Trump sa repare dezastrul lasat in urma de predecesorul lui senil,

    care ar trebui judecat si condamnat pentru asta,

    ce criminal a putut fi ăsta, ca sa indatoreze in halul asta o tara de forta economica a SUA 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. In timpul mandatului lui Donald Trump, datoria națională a crescut cu aproximativ 7,1 trilioane de dolari, ajungând la 27,75 trilioane de dolari până la sfârșitul mandatului său.

      In timpul lui biden datoria a ajuns la 36 trilioane usd, deci tinand cont si de inflatie plus 8,25 trld e cam la fel cu cresterea datoriei din primul mandat trump.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Cifrele tale sant false

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      cifrele sunt corecte si reale.poate nu in universul paralel tic tok.

      Din cei 8,4 trilioane de dolari adăugați la datorie de către președintele Trump, 3,6 trilioane au provenit din legile și ordinele executive privind ajutoarele pentru COVID, 2,5 trilioane din legile de reducere a impozitelor și 2,3 trilioane din creșterea cheltuielilor, iar restul ordinelor executive au avut costuri și economii care s-au compensat în mare parte între ele. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
unnpr.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

26 Mar. 2025
Euro (EUR)Euro4.9761
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6113
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2163
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9508
Gram de aur (XAU)Gram de aur448.2116

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
energyexpo.ro
hipo.ro
pptt.ro
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb