Oficialii Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi partenerii lor din afara cartelului, reuniţi în grupul OPEC+, şi-au reluat ieri negocierile pe marginea politicii de producţie în 2021, încercând să ajungă la un consens care să rezolve problema cerereii slabe din domeniu, în contextul unui nou val de coronavirus.
Discuţiile din cadrul OPEC+ au fost suspendate marţi, după ce părţile nu au reuşit să ajungă la o înţelegere privind producţia lor viitoare.
Piaţa aştepta ca grupul OPEC+ să decidă să prelungească cel puţin până în martie 2021 acordul care prevede tăierea producţiei cu 7,7 milioane de barili pe zi, adică să amâne prevederea stabilită încă din aprilie, care anunţa o creştere parţială a producţiei, cu 1,9 milioane de barili pe zi. Acordul existent al OPEC+ a salvat piaţa petrolieră de la colaps, la începutul acestui an, însă ulterior a izbucnit pandemia de Covid-19, care a afectat puternic sectorul, preţurile ajungând sub zero la finele lunii aprilie.Acum, producătorii de petrol evaluează efectul în timp al pandemiei, respectiv modul în care va evolua piaţa de profil în 2021 şi în special care vor fi consecinţele declinului cererii.
Rystad Energy estimează, conform oilprice.com, că în situaţia în care OPEC+ nu reuşeşte să-şi prelungească acordul existent, şi îşi măreşte producţia din ianuarie, lumea va trebui să facă faţă unui excedent de 200 de milioane de barili pe lună până în mai 2021, care va fi cea mai mare supraofertă lunară consemnată după aprilie 2020, când surplusul mediu zilnic a fost de 3,1 milioane de barili. Potrivit sursei, din iunie, surplusul va începe în cele din urmă să se micşoreze.
Dacă OPEC+ va amâna creşterea producţiei de ţiţei cu trei luni, vom vedea în continuare surplusuri lunare consecutive până în mai 2021, de aproximativ 115 milioane de barili, estimează Rystad Energy, care adaugă că, în situaţia în care OPEC+ va lua în seamă apelul de prelungire a acordului curent timp de şase luni, atunci excedentele - de numai 90 de milioane de barili - se vor reduce după martie şi vot fi anulate până la sfârşitul lunii iunie.
Bjornar Tonhaugen, şeful departamentului de pieţe petroliere din cadrul Rystad Energy, declară: "Credem că menţinerea actualului acord OPEC+ în vigoare - care prevede creşterea producţiei ţintă cu 1,9 milioane de barili pe zi din ianuarie 2021 - ar putea trimite preţul ţiţeiului Brent înapoi la 40 de dolari barilul sau chiar la un nivel mai mic. O prelungire cu trei luni a actualului acord ar oferi doar sprijin marginal preţurilor, dar ar contribui la stabilirea unei cotaţii de peste 50 de dolari/baril, în timp ce o prelungire cu şase luni ar putea contribui la epuizarea semnificativă a surplusului de ţiţei de pe piaţă şi ar duce preţurile la peste 55 de dolari".
În opinia specialiştilor, al doilea val de Covid-19 va continua până la sfârşitul anului 2020 şi va avea efect asupra cererii de petrol în 2021, ceea ce va face ca recuperarea pieţei să fie lentă. În acest context, Rystad Energy aşteaptă ca cererea totală de lichide petroliere să nu depăşească 93 de milioane de barili pe zi înainte de sfârşitul anului 2020.
Sursa citată concluzionează că ultimele luni au demonstrat că un preţ al petrolului Brent de 40 de dolari/baril a fost suficient pentru a încetini perspectivele de creştere a producţiei de şist din SUA şi în acelaşi timp, în mod clar, nu a fost preţ suficient de ridicat pentru a le permite jucătorilor din domeniu să prospere. Dimpotrivă, pe piaţa de profil au crescut activitatea de consolidare şi numărul falimentelor.
• Goldman Sachs anticipează un preţ al petrolului de 65 de dolari/baril în 2021
Banca americană de investiţii Goldman Sachs Group Inc. se aşteaptă ca preţul petrolului Brent să ajungă la 65 de dolari pe baril anul viitor, după lansarea unui vaccin Covid-19 eficient şi o creştere limitată a ofertei grupului OPEC+.
Totuşi, înainte să vedem un astfel de nivel al preţului, cererea globală de pe piaţa de profil va scădea cu trei milioane de barili pe zi, conform băncii, care pune această evoluţie pe seama unui şir de blocaje ale activităţilor economice în ţările din Europa.
Conform Goldman Sachs, politica OPEC+ este un factor major pentru evoluţia preţurilor petrolului şi dacă grupul nu va fi de acord cu o prelungire a reducerilor actuale de producţie, acest lucru ar putea costa industria petrolieră o scădere a preţului cu 5 dolari pe baril.
• BCS Global Markets: preţul ţiţeiului Brent - aproximativ 55 de dolari barilul, anul viitor
Previziunile analiştilor pentru preţurile petrolului în 2021 variază, dar oricum aceştia se pronunţă pentru o creştere faţă de nivelurile actuale. Potrivit estimărilor BCS Global Markets, citate de CNBC, preţul ţiţeiului Brent va urca la aproximativ 55 de dolari pe baril până la sfârşitul anului 2021, iar Capital Economics preconizează o cotaţie de 60 de dolari pe baril anul viitor.
Ieri, preţul petrolului Brent cu livrare în februarie 2021 trecea de 48 de dolari/baril la ICE Futures Europe din Londra, în scădere cu aproape 0,2% faţă de ziua anterioară. Tot ieri, cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în ianuarie trecea de 45 de dolari pe baril ieri dimineaţă, la Nymex, fiind mai mică cu 0,3% faţă de sesiunea bursieră de miercuri.
La începutul săptămânii, preţurile ţiţeiului au fost, însă, impulsionate datorită unui şir de actualizări potenţial promiţătoare făcute de companiile farmaceutice care dezvoltă vaccinuri pentru Covid-19.
• Bănci de investiţii: Preţ de 43 dolari/baril pentru ţiţeiul american, în primul trimestru din 2021
Pe termen lung, rămân incertitudini în privinţa evoluţiei segmentului petrolier, conform specialiştilor, care amintesc că vaccinurile împotriva Covid-19 ar putea spori perspectivele economice globale, respectiv cererea de petrol în 2021, dacă va exista o distribuţie pe scară largă a dozelor. Dar, numărul ridicat de cazuri de îmbolnăviri cu coronavirus atât în SUA, cât şi în Europa, ar putea determina restricţii noi asupra călătoriilor şi afacerilor, afectând cererea.
Unii analişti aşteaptă ca preţurile petrolului să rămână scăzute în noul an, dată fiind o perspectivă tulbure pentru economia globală.
Richard Fullarton, director de investiţii la fondul de hedging Matilda Capital Management, spune, citat de Wall Street Journal: "Vom continua să vedem volatilitate pe măsură ce vom ajunge la sfârşitul pandemiei de Covid. Nu ştim dacă sau când vor veni vaccinurile, nu ştim dacă OPEC va reduce sau creşte producţia prea devreme şi vom avea un nou preşedinte în SUA".
Conform unui sondaj realizat de publicaţia americană în rândul a zece bănci de investiţii, preţul futures al petrolului american West Texas Intermediate va fi, probabil, de aproximativ 43,25 dolari pe baril în primul trimestru al anului următor.
• Fitch Ratings: Îmbunătăţirile de pe piaţa petrolului şi gazelor vor fi moderate, în 2021
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings consideră că piaţa globală a petrolului şi gazelor va urma calea redresării în 2021, însă îmbunătăţirile vor fi moderate.
Conform sursei, este puţin probabil ca cererea de petrol să îşi revină în totalitate până la sfârşitul anului 2021, cu excepţia cazului în care va exista un progres rapid în ceea ce priveşte vaccinările în masă împotriva coronavirusului.
Cu toate acestea, preconizează Fitch, OPEC+ va monitoriza situaţia şi va gestiona producţia astfel încât să evite dezechilibrele mari de pe piaţa petrolului şi să reducă volatilitatea preţurilor în 2021.
"Ne aşteptăm ca blocajele economice impuse din nou, pe fondul pandemiei, să fie mai puţin severe şi mai localizate decât cele introduse în primul semestru din 2020", menţionează agenţia de evaluare financiară.
Majoritatea companiilor din sectorul petrolului şi gazelor şi-au revizuit semnificativ bugetele de cheltuieli de capital pentru 2020 şi nu le vor creşte semnificativ în 2021, notează Fitch, subliniind că accentul pe reducerea costurilor va continua, iar dividendele nu vor fi o prioritate pentru majoritatea companiilor din domeniu.
"Ne aşteptăm ca majoritatea subsectoarelor să înregistreze unele îmbunătăţiri în 2021, însă companiile de servicii de petroliere vor continua să fie supuse unei presiuni mai mari comparativ cu societăţile din segmentele din upstream, midstream şi downstream", conchide sursa.