ANALIŞTII AVERTIZEAZĂ, ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI RUSIA-UCRAINA: Cotaţia ţiţeiului, posibil să urce la 200 de dolari barilul în 2022

• Ieri, preţul petrolului Brent s-a apropiat de 140 de dolari/baril, după ce SUA au anunţat că, împreună cu UE, analizează impu- nerea unei interdicţii pe importurile de petrol din Rusia • Franţa şi Germania se opun acestui demers • Nou record pentru preţul gazelor • Maxime istorice pentru aluminiu şi cupru

Preţurile futures ale petrolului au crescut puternic ieri, pe pieţele externe, până la cele mai ridicate niveluri de după 2008, în condiţiile în care Statele Unite au informat că, alături de aliaţii europeni, au analizat impunerea unei interdicţii pe importurile de profil din Rusia, conform Reuters.

În primele minute de tranzacţionare, ieri, cotaţia ţiţeiului Brent (european) a atins 139,13 dolari/baril, iar petrolul West Texas Intermediate (WTI - american) - 130,50 dolari/baril, ambele valori fiind cele mai ridicate din iulie 2008 până acum.

Ulterior, cotaţiile au mai pierdut teren. Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna mai a urcat cu 5,4% la ICE Futures Europe în a doua parte a zilei de ieri, atingând 124,44 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie s-a majorat cu 4,6%, la 121 de dolari barilul la ora locală 07.32.

Analiştii Bank of America Corp. sunt de părere că, în situaţia în care majoritatea exporturilor de petrol ale Rusiei ar fi întrerupte, ar putea apărea un deficit de 5 milioane de barili pe zi sau mai mult, iar asta înseamnă că preţul petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari/baril. Analiştii băncii americane JP Morgan Chase & Co. sunt de părere că preţul petrolului ar putea creşte la 185 de dolari/baril în acest an, iar cei de la Mitsubishi UFJ Financial Group Inc. anticipează un nivel de 180 de dolari/baril, care va provoaca o recesiune globală.

• Preţul petrolului a crescut cu peste 60% de la începutul anului

Rusia este cel mai mare exportator mondial de ţiţei şi produse petroliere, cu exporturi de aproximativ 7 milioane de barili pe zi, adică 7% din oferta globală, conform Reuters. Japonia a informat că importurile de ţiţei ruseşti ale ţării nu pot fi înlocuite imediat. Rusia este al cincilea furnizor de ţiţei şi gaze naturale lichefiate (GNL) al Japoniei.

Cotaţiile globale ale petrolului au crescut cu peste 60% de la începutul anului 2022, împreună cu preţurile altor mărfuri, generând îngrijorări cu privire la creşterea economică mondială şi la stagflaţie.

Spre exemplu, China, cea de-a doua mare economie a lumii, vizează deja o creştere mai lentă, de 5,5% în acest an.

• Antony Blinken: "SUA şi UE discută foarte activ posibilitatea interzicerii importurilor de petrol şi gaze ruseşti"

Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) "discută foarte activ" pe marginea posibilităţii interzicerii importurilor de petrol şi gaze naturale ruseşti, în vederea sancţionării Rusiei din cauza invaziei Ucrainei, a anunţat duminică secretarul de stat american Antony Blinken.

Domnia sa a spus citat de CNN: "Vorbim cu partenerii şi aliaţii noştri europeni pentru a lua în calcul, în mod coordonat, ideea interzicerii importului de petrol rusesc, asigurându-ne totodată că există un stoc suficient de petrol pe pieţele mondiale".

Până în prezent, domeniul energiei a fost ocolit de sancţiunile impuse de Occident Rusiei, ca să nu fie destabilizate pieţele de profil. Dar, săptămâna trecută, unii senatori americani au prezentat un proiect de lege privind interzicerea acestor importuri.

Liderul american Joe Biden a declarat că "nimic nu este exclus" în privinţa celor mai sus prezentate, dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat prudentă, declarând doar că UE trebuie să se debaraseze de dependinţa sa de combustibilul fosil rusesc.

• Engie: "Orice decizie de oprire a importurilor de petrol din Rusia va afecta aprovizionarea Franţei şi a Europei"

Orice decizie de oprire a importurilor de energie din Rusia, ca represalii pentru invadarea Ucrainei de către Moscova, va afecta aprovizionarea cu energie a Franţei şi a Europei în următoarea iarnă, a avertizat ieri directorul general al companiei franceze de utilităţi Engie SA, Catherine MacGregor, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

"Iarna se apropie de sfârşit. Problema reală va fi în următoarea iarnă, deoarece noi ne refacem stocurile în timpul verii", a declarat MacGregor la postul de radio France Inter.

Şi ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, s-a pronunţat împotriva interzicerii importurilor de gaze, petrol şi cărbune din Rusia.

La rândul său, ministrul german de Externe se opune unei asemenea posibilităţi. "Este necesar să putem menţine sancţiuni de durată", a spus duminică, la postul ARD, ministrul german de Externe Annalena Baerbock, adăugând: "Nu este de niciun folos dacă în trei săptămâni descoperim că mai avem doar câteva zile de electricitate în Germana şi trebuie să revenim asupra acestor sancţiuni".

"Suntem pregătiţi să plătim un preţ economic foarte mare", însă, "dacă mâine, în Germania sau în Europa, se stinge lumina, asta nu opreşte tancurile", a declarat Annalena Baerbock, potrivit news.ro. Baerbock a mai spus: "Dacă aceste sancţiuni ar pune capăt războiului, le-aş impune imediat".

• Docherii din Marea Britanie refuză să descarce petrol şi gaze ruseşti

Docherii din Marea Britanie iau atitudine împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, porturi din această ţară refuzând să descarce petrol şi gaze ruseşti, transmite CNBC, potrivit news.ro.

Conform sancţiunilor dure impuse de guvernul Regatului Unit, navele ruseşti nu au voie să acosteze în porturile britanice, dar o lacună a acestora permite ca mărfurile şi energia din Rusia să poată fi încă transportate în ţară folosind nave străine.

Totuşi, lucrătorii din aceste porturi iau problema în propriile mâini. Grupul Essar, care conduce rafinăria Stanlow din nord-vestul Angliei, a informat că o navă sub pavilion german a primit aprobarea să acosteze la terminalul petrolier Tranmere, de pe râul Mersey. Cu toate acestea, Sharon Graham, secretarul general al sindicatului britanic Unite, a spus că membrii săi "nu vor descărca sub nicio formă vreun petrol rusesc, indiferent de naţionalitatea navei care îl livrează".

Între timp, două nave ruseşti care urmau să andocheze în Kent, în sud-estul Angliei, au fost respinse în acest week-end din cauza sancţiunilor.

Personalul portului Grain LNG şi-a exprimat furia că ar putea fi solicitaţi să descarce încărcăturile navelor.

"Lucrătorii de la terminalul National Grid nu vor să atingă marfa, având în vedere tragedia care se desfăşoară în Ucraina. Aceşti angajaţi sunt hotărâţi să-şi arate sprijinul pentru poporul ucrainean şi să susţină sancţiunile impuse Rusiei", a declarat Matt Lay, şeful pentru energie al sindicatului Unison, care reprezintă lucrătorii de la terminalul Kent.

Una dintre nave, Boris Vilkitsky, cu un transport de gaz, a acostat sâmbătă în portul Montoir-de-Bretagne din Franţa, după ce a fost refuzată în Marea Britanie.

În Ţările de Jos, unde navele ruseşti nu sunt în prezent interzise, se pare că muncitorii docurilor iau, la rândul lor, atitudine. Niek Stam, purtătorul de cuvânt al sindicatului olandez FNV Havens, a declarat pentru Source Material: "Există sânge pe acest petrol, sânge pe acest cărbune şi sânge pe gaze... Analizăm cum îl putem boicota fără să riscăm o amendă enormă în instanţă".

• Preţul gazelor naturale în Europa, la un nou record: 345 de euro/Megawatt-oră

Preţul gazelor naturale a atins ieri dimineaţă un nou maxim istoric pe piaţa europeană, după ce SUA au anunţat că ar putea impune restricţii pentru importurile de petrol rusesc.

Conform Bloomberg, la hub-ul de gaze TTF din Ţările de Jos - unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa - cotaţiile au crescut cu 79% ieri, până la un nou record de 345 de euro/Megawatt-oră. Avansul de ieri a venit după ce, săptămâna trecută, preţurile de pe piaţa de profil s-au dublat.

În prezent, gazele din Rusia asigură 40% din importurile de profil europene. Situaţia livrărilor rămâne stabilă deocamdată, gigantul rus Gazprom anunţând ieri că exporturile prin Ucraina se derulează în regim normal.

• Aluminiul şi cuprul, la noi maxime istorice

Cotaţiile metalelor au continuat să crească ieri, aluminiul depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari pe tonă, iar cuprul a atins un nou maxim istoric, în contextul tensionat de la niuvel mondial.

În jurul orei 08.00 GMT, preţul aluminiului cu livrare la trei luni a urcat la 4.073,50 dolari tona la Bursa Metalelor din Londra (London Metal Exchange, LME), iar cel al cuprului - la 10.777 dolari tona, după ce anterior atinsese un nou maxim istoric de 10.845 dolari.

Cotaţia nichelului a înregistrat o creştere de peste 25%, până la 36.800 de dolari pe tonă, însă în cazul acestui metal nu au fost atinse, deocamdată, maximele istorice stabilite în 2007.

• Aurul a depăşit pragul de 2.000 dolari uncia

Situaţia conflictuală dintre Rusia şi Ucraina a impulsionat şi cotaţia aurului, plasament considerat refugiu în perioade tulburi. Ieri, preţul aurului a depăşit pragul de 2.000 de dolari uncia, ajungând la cel mai ridicat nivel de după luna septembrie 2020.

Pe parcursul zilei, însă, preţul a revenit sub acest prag.

Cotaţia aurului cu livrare în aprilie a crescut cu 0,1%, la 1.968,50 dolari uncia la Comex New York, la ora locală 08.45, iar cea spot - cu 0,03%, la 1.971,25 dolari/uncie.

• Monedele europene se depreciază

Monedele europene au coborât ieri dimineaţă la noi minime, pe măsură ce războiul din Ucraina escaladează, ceea ce îi determină pe traderi să vândă o parte din cele activele lor cele mai lichide, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Pe pieţele din Asia, moneda euro a ajuns la paritate cu francul elveţian, pentru prima dată după luna ianuarie 2015, pe fondul îngrijorărilor investitorilor cu privire la invazia Ucrainei de către Rusia. De asemenea zlotul polonez a atins un minim istoric în raport cu moneda euro. În ultima săptămână, toate monedele din Europa de Est s-au depreciat în raport cu dolarul, în frunte fiind rubla rusească.

"Nu putem să evaluăm raţional când anume monedele europene vor înceta să scadă, până când nu vom vedea un indiciu cu privire la sfârşitul invaziei Ucrainei de către Rusia", a declarat Daisaku Ueno, analist-şef la Mitsubishi UFJ Morgan Stanley Securities Co., adăugând: "Monedele ţărilor care sunt cele mai apropiate de zona de război au fost vândute din cauză că vor fi cele mai afectate de consecinţele sancţiunilor impuse Rusiei".

Nicio monedă europeană nu a fost scutită de tendinţa de vânzare în ultima lună. Euro, a doua cea mai tranzacţionată monedă la nivel mondial, s-a depreciat cu aproape 5%.

Ieri dimineaţă, pe piaţa din Asia, euro s-a depreciat cu 0,4%, la 1,083 dolari, după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a spus că Washingtonul şi aliaţii europeni discută un posibil embargou asupra importurilor de petrol rusesc. În raport cu francul elveţian, euro s-a depreciat până la 0,9972 franci.

"Războiul din Ucraina va lovi cel mai grav economia europeană, dată fiind dependenţa sa de petrolul rusesc. Este posibil ca un euro să coboare până la 1,06 dolari", a apreciat Takuya Kanda, directorul institutului japonez de cercetare Gaitame.com.

În acest context, statele din Europa de Est îşi înmulţesc intervenţiile pe piaţă pentru protejarea monedelor. Banca Naţională a Cehiei a vândut valută vineri, alăturându-se Băncii Naţionale a Poloniei, care săptămâna trecută a intervenit de trei ori pe piaţă.

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) este pregătită, la rândul său, să intervină ca răspuns la aprecierea rapidă a francului, a declarat sâmbătă Andrea Maechler, membru în consiliul guvernatorilor de la SNB.

În paralel, bursele europene au înregistrat din nou scăderi semnificative ieri.

• Moscova adoptă o listă cu 26 de ţări şi teritorii "ostile", în care datoriile ruseşti urmează să fie plătite în ruble

Autorităţile de la Moscova au întocmit o listă cu ţări "ostile" Rusiei, cărora cetăţenii şi companiile ruseşti le pot rambursa datoriile în ruble - o monedă care s-a depreciat cu 45% începând din ianuarie - a anunţat ieri Guvernul rus, relatează AFP, conform news.ro.

Pe această listă de ţări, întocmită în baza unui decret prezidenţial emis de către Vladimir Putin vineri, se află, între altele, Uniunea Europeană (UE), Australia, Regatul Unit, Canada, Monaco, Coreea de Sud, Statele Unite, Elveţia şi Japonia.

Potrivit agenţiei oficiale ruse Tass, aceste ţări comit "acţiuni neprietenoase" împotriva Rusiei, ruşilor şi companiilor ruseşti. Tass mai citează de pe listă Regatul Unit - inclusiv insulele Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice şi Gibraltarul - Ucraina, Muntenegrul, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan.

Toate aceste 26 de ţări şi teritorii au impus sau adoptat sancţiuni vizând Rusia, după invazia Ucrainei.

Potrivit acestui decret, cetăţenii ruşi şi companiile ruseşti, dar şi statul rus, regiunile şi municipalităţile ruseşti care au obligaţii în valută faţă de creditori de pe această listă de "ţări nreprietene" vor putea plăti obligaţiile în rublă.

Această nouă prevedere se aplică unor plăţi în valoare de peste zece milioane de ruble pe lună sau echivalentul în valută.