Banca Japoniei şi Banca Naţională a Elveţiei sunt băncile centrale majore cu cele mai multe şanse să îşi schimbe cursul politicii monetare în următoarele două luni, potrivit analiştilor citaţi de CNBC, care menţionează, însă, că modificările la care vor recurge aceste instituţii au direcţii diferite.
Conform aşteptărilor economiştilor, prima bancă centrală din G10 care va reduce dobânda va fi Banca Naţională a Elveţiei (SNB). Piaţa ia în calcul o probabilitate de aproximativ 60% pentru o reducere cu 25 de puncte de bază a dobânzii SNB în martie, la 1,5%, notează sursa citată, făcând referire la datele LSEG.
De menţionat că inflaţia generală din Elveţia a scăzut de la 1,7% în decembrie la 1,3% în ianuarie, fiind cu mult sub previziunile analiştilor, în timp ce inflaţia de bază a scăzut de la 1,5% la 1,2%.
Analiştii de la Capital Economics spun: "Credem că scăderea inflaţiei de bază din Elveţia îi va încuraja pe factorii de decizie de la SNB să reducă dobânda de politică monetară de la 1,75% la 1,50% la următoarea lor şedinţă, din martie".
În schimb, economiştii băncii elveţiene UBS cred că SNB va începe să reducă dobânzile abia în iunie, după care vor urma alte două tăieri în septembrie şi decembrie, astfel încât, la finele anului, dobânda să ajungă 1%. "Credem că SNB va dori să aştepte pentru a se asigura că presiunile interne pe preţuri, ce decurg din chiriile mai mari, nu mai prezintă riscuri de creştere pentru inflaţie (cea mai recentă prognoză presupune că inflaţia va urca la 2% în trimestrul al doilea)", potrivit UBS, care adaugă: "Totuşi, odată cu scăderea recentă surprinzătoare a inflaţiei, în ianuarie, prognoza SNB pare prea mare, iar probabilitatea unei reduceri a dobânzii de politică monetară la data de 21 martie a crescut. Pentru a reduce dobânzile, credem că previziunea SNB pentru inflaţia la finele anului ar trebui să scadă sub 1,5%, de la 1,6% în prezent, iar traiectoria prognozei ar să devină descendentă".
• Banca Japoniei va pune capăt erei dobânzilor negative
În timp ce majoritatea băncilor centrale majore caută să relaxeze politica monetară după mai bine de doi ani de înăspriri agresive menite să combată inflaţia, întrebarea pentru Banca Japoniei (BOJ) este în sens invers, conform CNBC.
Într-o notă de cercetare lansată recent, Societe Generale arată că Banca Japoniei are toate elementele necesare ca să elimine, în sfârşit, politicile sale de dobânzi negative. Dobânda Băncii Japoniei este de -0,1% din ianuarie 2016, deoarece factorii de decizie au încercat să stimuleze economia aflată într-o stagnare prelungită. O creştere a ratei dobânzii ar fi prima din Japonia, în ultimii 16 ani.
Rata inflaţiei de bază din Japonia - care exclude preţurile alimentelor şi energiei - a scăzut în mod surprinzător la 2% în ianuarie, în ritm anual.
"Dacă inflaţia se va stabiliza în jurul valorii de 2%, mai degrabă decât să scadă până la media ultimilor zece ani (puţin peste 1%), nu există vreun motiv pentru a amâna eliminarea politicilor dobânzilori negative", este de părere Kit Juckes, şeful diviziei globale de strategie valutară din cadrul băncii franceze Societe Generale.
Majoritatea analiştilor se aşteaptă ca BOJ să încheie în aprilie perioada de opt ani cu dobânzi negative.
• Fed, aşteptată să reducă dobânda pentru prima dată în luna iunie
Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) este aşteptată să reducă dobânda pentru prima dată în luna iunie, pieţele anticipând o micşorare cu 25 de puncte de bază (0,25 puncte procentuale), la un interval de 5%-5,25%, potrivit instrumentului FedWatch al Grupului CME, notează CNBC.
Procesele-verbale ale reuniunii Fed din ianuarie au arătat că oficialii băncii centrale a SUA se feresc să reducă ratele dobânzilor prea repede, exprimând în acelaşi timp un optimism prudent cu privire la tendinţa generală de scădere a inflaţiei.
Totodată, analiştii preconizează că Banca Centrală Europeană (BCE) va începe să reducă dobânzile în iunie, inflaţia din zona euro scăzând la 2,8% în ianuarie, în timp ce creşterea economică stagnează în cea mai mare parte a blocului comunitar.
Banca Angliei va fi printre ultimele băncii centrale care vor începe să-şi relaxeze politica monetară strictă, majoritatea economiştilor aşteptând o primă reducere în august, potrivit unui sondaj realizat recent de Reuters.
Banca americană de investiţii Goldman Sachs şi-a modificat luna trecută previziunile legate de reducerea dobânzilor, anticipând că acest lucru se va întâmpla în iunie, nu în mai, cum preconiza anterior. Cu toate acestea, gigantul de pe Wall Street a sugerat că Fed va recurge apoi la cinci reduceri cu câte 25 de puncte de bază în acest an, comparativ cu trei reduceri, cât aşteaptă piaţa. Potrivit Goldman Sachs, dobânda-cheie a Fed va ajunge la 4% până în decembrie.
Thomas Jordan, preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei, va demisiona din funcţie la finele lunii septembrie, conform anunţului făcut vineri de SNB, preluat de Reuters. Decizia lui Jordan vine după mai bine de 12 ani în care a condus instituţia.
Thomas Jordan, în vârstă de 61 de ani, este cel mai longeviv preşedinte al SNB, preluându-şi mandatul în ianuarie 2012, într-o perioadă de turbulenţe provocate de o serie de crize şi de lupta pentru stoparea aprecierii francului elveţian. În 2023, Jordan s-a implicat în operaţiunea prin care SNB a acordat de urgenţă lichidităţi pentru sprijinirea preluării Credit Suisse de către UBS.
La finele săptămânii trecute, SNB a informat că regretă decizia surprinzătoare a lui Jordan, menţionând: "Consiliul de Administraţie regretă profund decizia luată de Thomas Jordan şi îşi exprimă sincere mulţumiri pentru perioada îndelungată în care şi-a manifestat angajamentul deosebit".
Un purtător de cuvânt al SNB nu a dorit să declare cine i-ar putea urma lui Jordan în fruntea băncii centrale.