Specialişti reuniţi în cadrul grupului de lucru Macroeconomics din cadrul AmCham România prezintă informaţii generale despre metodologia de stabilire a ROBOR şi atrage atenţia asupra faptului că măsurile de impozitare nefundamentate distorsionează piaţa financiară şi semnalele politicii monetare, crescând incertitudinea cu privire la evoluţiile economice ale ţării noastre, potrivit unui comunicat al AmCham remis, astăzi, Redacţiei noastre.
Conform metodologiei de calcul a ROBOR publicate de Banca Naţională a României (BNR), acest indicator se calculează luând în calcul cotaţiile oferite de zece instituţii financiare active pe piaţa locală şi care îndeplinesc anumite criterii legate de participarea în respectiva piaţă.
Din punct de vedere tehnic, nivelul ROBOR este determinat ca o medie aritmetică a cotaţiilor oferite de participanţii la această piaţă într-un interval de timp precizat de reglementare şi eliminând valorile extreme din calculul mediei aritmetice. Astfel de uzanţe de calcul ţin de practici statistice consacrate pe pieţe financiare deschise, cu menţiunea că în alte ţări metodologia şi responsabilitatea publicării indicilor de referinţă aparţin participanţilor la piaţă pe baza unui proces de autoreglementare, se notează în comunicat.
În ţara noastră, în schimb, metodologia este stabilită de către Banca Naţională, care deţine şi responsabilitatea publicării indicilor ROBID şi ROBOR, chiar dacă tehnic informaţiile primare sunt agregate şi calculul efectiv al acestor indici este efectuat de un organism terţ desemnat, care aplică standardele metodologice agreate.
Dorinţa declarată de politicieni de a asigura condiţiile ca populaţia să beneficieze de un cost accesibil al creditului nu poate fi realizată prin instituirea unor măsuri fiscale intempestive fără studiu de impact şi în afara unei strategii fiscal-bugetare coerente, abordarea OUG 114/2019 îndepărtându-se flagrant de soluţiile fezabile propuse de stiinţa şi practica economică. Nivelul ROBOR este influenţat semnificativ de evoluţiile economiei naţionale şi globale, fiind un barometru receptiv la piaţă, mai arată sursa citată.
Într-un context economic în care Guvernul şi-a crescut permanent nevoile de finanţare curentă în ultimii ani este natural ca presiunea pe costul banilor să crească, influenţând prin urmare în sens ascendent şi costul creditelor aferente sectorului privat. De altfel, mecanismul prin care Guvernul absoarbe din piaţă cu precădere creditul disponibil în defavoarea celorlalţi participanţi din piaţă poartă denumirea de "crowding out effect" în literatura economică şi descrie stimularea excesivă a finanţării datoriei publice în detrimentul celei private.
Inflaţia este un indicator semnificativ care determină valoarea costului creditului. Inflaţia în România a avut o dinamică accelerată în ultimii ani, pe fondul unor politici fiscale pro-ciclice si al creşterilor salariale necorelate cu productivitatea muncii, se mai subliniază în comunicat.
Lipsa de predictibilitate şi calitatea precară a politicilor publice sunt distorsiuni agravate care afecteaza susbstanţial mediul de afaceri. Aşadar, pentru a beneficia de costuri reduse ale creditului la nivel naţional, AmCham România propune o abordare sistematică a factorilor menţionaţi anterior şi implementarea unor măsuri coerente care să reducă dezechilibrele macroeconomice, să limiteze accelerarea inflaţiei şi să contribuie la creşterea credibilităţii şi competitivităţii economiei româneşti.
Camera de Comerţ Americană în România militează pentru un model sustenabil de creştere economică, care să genereze bunăstare pentru cetăţeni. Este important ca Guvernul să pună accentul pe investiţii atât publice, cât şi private, pe dezvoltarea sistematică a capitalului în toate formele sale, precum şi pe fundamentarea activă a avantajelor competitive ale economiei naţionale.