ANALIZĂ BLOOMBERG Jumătate din băncile europene şi-au schimbat directorii în ultimii doi ani

• Instituţiile de credit se confruntă cu o guvernanţă deficitară şi cu profituri slabe

Jumătate din directorii executivi ai primelor 20 de bănci listate din Europa îşi exercită funcţiile de doi ani sau chiar mai puţin, conform unei analize realizate de Bloomberg, care menţionează că ceilalţi şefi de mari bănci listate îşi ocupă funcţiile de peste şase ani şi jumătate, în medie.

Analiza vine în contextul în care, luni, Barclays Plc din Marea Britanie a devenit al zecelea creditor major din regiune care şi-a înlocuit directorul executiv după 2019, numindu-l pe C.S. Venkatakrishnan drept succesor al lui Jes Staley, care a demisionat în mod neaşteptat.

Totodată, UniCredit SpA din Italia, Danske Bank A/S din Danemarca şi Commerzbank AG din Germania se numără printre băncile ai căror directori executivi au fost înlocuiţi.

Potrivit sursei, la mai bine de un deceniu după ce criza financiară a dezvăluit modele de afaceri defectuoase şi eşecuri culturale profunde, băncile europene încă se confruntă cu o guvernanţă deficitară şi cu profituri slabe. Acest post din fruntea unei bănci a devenit din ce în ce mai nesigur, autorităţile de reglementare şi investitorii considerând că directorii executivi ar trebui să corespundă unor standarde înalte.

• Dieter Hein, Fairesearch/Alphavalue: "Epoca directorilor care îşi păstrează scaunul timp de un deceniu se apropie de sfârşit"

În situaţia mai sus menţionată, Dieter Hein, analist bancar la Fairesearch/Alphavalue, declară: "Epoca directorilor de bănci care îşi păstrează scaunul timp de un deceniu sau mai mult se apropie de sfârşit. Cerinţele care îi privesc pe directorii executivi au crescut. Ei trebuie să fie modele de urmat, aflându-se într-o poziţie similară cu politicienii".

Potrivit Bloomberg, unele dintre schimbările efectuate la nivelul conducerilor băncilor europene (în ultimii doi ani) sunt următoarele:

- Jes Staley a renunţat săptămâna aceasta la funcţia de director executiv al Barclays pe fondul unei anchete derulate de autoritatea de reglementare din Regatul Unit privind legăturile acestuia cu infractorul sexual Jeffrey Epstein.

- Danske Bank l-a numit în funcţia de director pe Carsten Egeriis în aprilie, după mai puţin de doi ani în care instituţia creditoare a fost condusă de Chris Vogelzang. Acesta din urmă a fost implicat într-o investigaţie privind spălarea de bani în Olanda.

- Andrea Orcel l-a înlocuit pe Jean Pierre Mustier în funcţia de director executiv al UniCredit în aprilie, după ce Mustier s-a contrazis cu consiliul său de administraţie în privinţa strategiei băncii, inclusiv cu privire la opoziţia sa faţă de preluări interne.

- Manfred Knof a preluat conducerea Commerzbank în ianuarie, după ce mai multe relansări ale strategiei predecesorului său nu au reuşit să pună creditorul german pe calea către o profitabilitate adecvată.

- HSBC Holdings Plc din Marea Britanie l-a numit pe directorul executiv interimar Noel Quinn drept şef permanent în martie 2020, după ce nu a reuşit să-şi asigure un candidat extern ca urmare a înlăturarării predecesorului John Flint, din cauza îndoielilor că acesta va face faţă sarcinilor.

- Credit Suisse Group AG din Elveţia l-a văzut pe Tidjane Thiam demisionând din funcţia de director executiv în februarie anul trecut, după ce banca a fost zguduită de cazuri de spionaj. Thomas Gottstein, succesorul său, a avut o perioadă dificilă în acest an, după ce unele tranzacţii au dezvăluit deficite în cultura de asumare a riscurilor.

Unele schimbări de conducere au fost mai line, notează Bloomberg, amintind că, în noiembrie anul trecut, UBS Group AG din Elveţia l-a numit pe Ralph Hamers în locul lui Sergio Ermotti, unul dintre cei mai vechi directori de bănci din Europa. Creditorul elveţian a descris mişcarea ca pe o şansă de a-şi construi strategia, mai degrabă decât să o distrugă.

Chiar şi aşa, Hamers - care a condus creditorul olandez ING Groep timp de aproape şapte ani - a fost luat la întrebări cu privire la rolul său în eşecurile trecute ale ING privind alinierea la regulile de combatere a spălării banilor. ING Groep şi-a găsit un succesor printre proprii angajaţi.

• Andrea Enria, BCE: "Băncile din zona euro se aşteaptă la o nouă scădere a creditelor neperformante"

Băncile din zona euro se aşteaptă la o nouă scădere a volumului împrumuturilor neperfomante din bilanţurile lor, o previziune care poate fi prea optimistă, având în vedere că unele firme suferă în continuare din cauza impactului pandemiei, este dde părere Andrea Enria, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE).

Domnia sa a declarat ieri, citat de Reuters: "Toate băncile se aşteaptă, practic, la o scădere continuă a creditelor neperformante brute cel puţin până la sfârşitul anului 2022 şi, desigur, suntem îngrijoraţi că aşteptările ar putea fi puţin optimiste. Le recomandăm întotdeauna băncilor să fie precaute, să nu lase garda jos în ceea ce priveşte eliberarea provizioanelor şi să genereze o profitabilitate acum pe care ar putea să o regrete mai târziu".

Pe de altă parte, oficialul BCE a menţionat că băncile din zona euro acceptă în sfârşit că ratele dobânzilor vor rămâne scăzute pentru mult timp şi au început să-şi transforme afacerile astfel încât să facă faţă noii realităţi.

"Înainte de pandemie, multe bănci încă aşteptau creşterea ratelor dobânzilor, ceea ce le-ar fi mărit marjele şi le-ar fi restabilit profitabilitatea", a declarat Enria, menţionând: "Pandemia a crescut gradul de conştientizare în sectorul bancar că mediul dobânzilor va rămâne dificil pentru mai mult timp".

Conform afirmaţiilor lui Enria, activitatea de fuziuni este la cel mai ridicat nivel de după 2008, în timp ce creditorii închid, de asemenea, sucursale, reduc numărul de angajaţi şi adoptă digitalizarea.