ANALIZĂ BLOOMBERG Rezerva de aur a Rusiei, aproape imposibil de vândut

• Rusia are a cincea rezervă de aur din lume, ca mărime: 140 de miliarde de dolari • Vânzarea metalului preţios pentru susţinerea rublei va fi dificilă • Fortune: Experţii anticipează "zile negre" pentru rublă

Rusia şi-a constituit, în ani de zile, o uriaşă rezervă de aur - un activ la care băncile centrale pot apela în timpul perioadelor de criză, dar orice încercare a Moscovei de a vinde acest metal este acum o provocare, deşi ar fi o măsură necesară, arată o analiză Bloomberg.

Banca Rusiei şi-a extins rezervele de aur de aproape şase ori de la mijlocul anilor 2000 până în prezent, creând al cincilea mare stoc de profil din lume, care este evaluat la aproximativ 140 de miliarde de dolari, potrivit sursei citate. Bloomberg scrie că acesta este tipul de activ pe care Rusia l-ar putea vinde ca să susţină rubla, în condiţiile în care moneda s-a prăbuşit pe măsură ce economiile globale izolează Rusia după invazia din Ucraina.

Dar, notează analiza, vânzarea va fi dificilă pentru că sancţiunile le interzic instituţiilor din SUA, Marea Britanie şi Uniunea Europeană să deruleze tranzacţii cu banca centrală a Rusiei. Traderii şi băncile se feresc să cumpere lingourile ruseşti în mod indirect sau să folosească alte valute, de teama sancţiunilor. În plus, Washington-ul vrea sancţiuni suplimentare pentru oricine cumpără sau vinde aur rusesc.

"Acesta este motivul pentru care ruşii au cumpărat aur - pentru o situaţie cum este cea actuală", declară Fergal O'Connor, lector la Cork University Business School, menţionând: "Dar, dacă nimeni nu va face tranzacţii cu Rusia, nu mai contează rezerva pe care şi-au constituit-o".

Moscova ar putea fi nevoită să se uite spre Est, către băncile centrale din ţări precum India sau China ca să vândă aur sau să-şi asigure împrumuturi folosind aurul ca garanţie, potrivit lui Jeff Christian, Managing Partner la CPM Group, care spune: "Rusia ar putea să pună aurul pe piaţă, cu un preţ mai mic. Totodată, Rusia ar putea vinde din rezerve prin Bursa de Aur din Shanghai (Shanghai Gold Exchange), unde are bănci comerciale ca membri, deşi orice vânzări ar fi probabil mici".

Totuşi, eventuale noi sancţiuni din partea SUA ar putea descuraja băncile din China şi India să cumpere sau să dea împrumuturi Rusiei, mai ales că Beijingul vrea să evite sancţiunile SUA, ceea ce reduce şi mai mult opţiunile Rusiei.

Bloomberg aminteşte că London Bullion Market Association şi CME Group Inc. au suspendat procesatorii de aur din Rusia de pe listele lor cu entităţi acreditate, ceea ce înseamnă o interdicţie pentru intrarea de noi lingouri ruseşti pe pieţele-cheie din Londra şi SUA.

Dacă Rusia "devine disperată", ar putea vinde lingouri pe plan intern, ca să cumpăre ruble, consideră Citigroup Inc., precizând că această acţiune ar putea fi făcută la un preţ fix.

Cotaţia futures a aurului cu livrare în aprilie a coborât cu 0,5%, la 1.920,40 dolari uncia la Comex New York, ieri la ora locală 08.39, cea spot a urcat cu 0,04%, la 1.918,72 dolari/uncie.

• Ipek Ozkardeskaya, Swissquote: "Cred că re-aprecierea actuală a rublei este doar o corecţie"

Invazia Ucrainei de către Rusia a declanşat o cascadă de consecinţe economice la nivel mondial, dar pentru ruşii obişnuiţi, deprecierea rublei este cea mai dureroasă.

Potrivit Fortune, în primele zile ale conflictului din Ucraina, rubla a pierdut aproximativ jumătate din valoarea sa, trecând de la 84 de ruble pe dolar înainte de invazie la 154 de ruble pe dolar în 7 martie. Deşi rubla şi-a recâştigat de atunci o parte din valoare, ajungând marţi la 96,5 unităţi/dolar, experţii spun că moneda Rusiei se va confrunta cu mai multe presiuni, pe măsură ce sancţiunile economice ale Occidentului se vor înmulţi.

"Cred că ceea ce vedem acum cu re-aprecierea rublei este doar o corecţie", spune, citat de Fortune, Ipek Ozkardeskaya, analist senior la banca elveţiană online Swissquote, adăugând: "Nu văd ca evoluţia pe termen mediu şi lung să fie pozitivă, dacă situaţia din Ucraina continuă să escaladeze. Rusia a pierdut deja multe în acest conflict şi va resimţi din ce în ce mai mult efectele sancţiunilor".

Din 2017 până în 2021, moneda Rusiei s-a tranzacţionat între 57 şi 80 de ruble/dolar, ceea ce înseamnă că de atunci a pierdut mult din valoare, iar experţii spun că problemele nu s-au terminat aici.

"Cu excepţia cazului în care va înceta focul, este foarte dificil să spunem că rubla va câştiga teren faţă de alte valute, deoarece Rusia este acum exclusă din sistemul financiar global", mai declară Ozkardeskaya.

Susţinând afirmaţiile lui Ipek Ozkardeskaya, experţii valutari ai băncii americane de investiţii JP Morgan Chase & Co. anticipează că moneda Rusiei va ajunge, în medie, la 105 ruble/dolar până în 2022.

Ieri, în jurul orei 16.00, un dolar valora 108,35 ruble, în urcare cu 2,3% faţă de ziua anterioară, iar un euro - 118,75 ruble, în creştere cu 1%, conform datelor Bloomberg.

• Surse: BCE le cere creditorilor să verifice tranzacţiile tuturor clienţilor din Rusia şi Belarus

Supervizorii de la Banca Centrală Europeană (BCE) le-au cerut unor creditori să verifice tranzacţiile tuturor clienţilor din Rusia şi Belarus, inclusiv rezidenţi UE, pentru a se se asigura că ei nu sunt folosiţi pentru eludarea sancţiunilor occidentale impuse Moscovei, spun surse citate de Reuters, conform Agerpres.

Zeci de mii de rezidenţi UE din Rusia şi Belarus s-ar putea confrunta cu o verificare intensă din partea băncilor lor, care urmăresc plăţile masive şi depozitele, precum şi solicitările de acordare de noi credite, susţin sursele.

Deşi sancţiunile UE impuse Moscovei nu se aplică persoanelor care au permise de şedere temporare sau permanente în UE, ele impun anumite restricţii la accesul cetăţenilor ruşi la serviciile bancare, astfel încât băncile nu pot accepta de la cetăţenii sau entităţile din Rusia depozite de peste 100.000 de euro.

În urma solicitărilor BCE, va fi mai greu chiar pentru rezidenţii UE să-şi opereze conturile bancare, una dintre surse anunţând că deja sunt unele restricţii în Spania.

BCE are grijă ca băncile pe care le supervizează "să dispună de aranjamentele necesare pentru a respecta sancţiunile", inclusiv în privinţa tranzacţiilor şi a relaţiilor cu clienţii, dar nu a emis instrucţiuni dincolo de reglementările UE, a anunţat un purtător de cuvânt al instituţiei cu sediul la Frankfurt.

Unii supervizori de la BCE le-au cerut creditorilor să înăsprească şi controalele asupra rezidenţilor UE care sunt din Rusia şi Belarus. Deşi nu este de competenţa BCE să impună sancţiuni, supervizorii sunt îngrijoraţi că băncile din blocul comunitar s-ar putea confrunta cu amenzi masive dacă clienţii lor canalizează banii în numele unor persoane individuale sancţionate, susţin sursele.

Conform Eurostat, cei mai mulţi ruşi care trăiesc în UE au rezidenţă în Germania (peste 230.000) şi Spania (peste 81.000). Există, de asemenea, rezidenţi în Franţa, Italia, Letonia, Cehia, Austria şi Finlanda.

Belaruşii care trăiesc în UE au rezidenţă în special în Germania, Lituania şi Italia, arată datele Eurostat.

Deşi băncile nu trebuie să oprească transferurile, sursele susţin că ele trebuie să facă verificări suplimentare pentru a stabili sursa banilor, destinaţia lor şi scopul tranzacţiei.

De asemenea, supervizorii le-au cerut băncilor să acorde atenţiei sporită solicitărilor de împrumut de la clienţii din Rusia şi Belarus, mai spun sursele.

• AIE: "Există riscul producerii celei mai mari crize de petrol din ultimele decenii"

Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) a avertizat ieri în legătură cu riscul de a se produce "cea mai mare criză de ofertă" de petrol din ultimele decenii, în contextul posibilităţii de a dispărea de pe piaţă o parte importantă din producţia rusă, fără să fie percepută disponibilitatea Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a o compensa, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

În raportul lunar privind piaţa petrolului, AIE şi-a revizuit semnificativ în scădere previziunile privind cererea globală din acest an, ca efect al escaladării preţurilor barilului de ţiţei, determinată de invazia rusă în Ucraina, care va reduce creşterea economică.

AIE a redus cu 1,3 milioane de barili pe zi proiecţiile de consum în următoarele trei trimestre, comparativ cu estimările din urmă cu o lună, ceea ce înseamnă 950.000 de barili pe zi mai puţin, în medie, în 2022. Asta înseamnă că cererea mondială va rămâne la 99,7 milioane barili pe zi, cu 2,1 milioane barili mai mult faţă de 2021.

Dar, dincolo de aceste cifre calculate într-un moment de mare incertitudine privind evoluţia şi implicaţiile războiului şi ale unei puternice volatilităţi, principalul mesaj al agenţiei - care reuneşte ţările dezvoltate ce se află în avangarda sancţiunilor impuse Moscovei - este acela că există pericolul real al unei lipse de petrol.

Autorii raportului dau drept sigur faptul că din aprilie vor dispărea de pe piaţă trei din cele opt milioane de barili pe zi exportate de Rusia, ca efect al sancţiunilor, şi pentru că mulţi dintre cumpărătorii tradiţionali evită achiziţionarea de petrol rusesc.

Dar lucrurile ar putea să nu se oprească aici şi, de aceea, nu exclud ca reacţia publică de condamnare a atacului Rusiei în Ucraina să ridice şi mai mult această cifră, ţinând cont de comportamentele care se observă, care deja au făcut ca vânzările de petrol rusesc să înregistreze scăderi record.

Problema este că, în acelaşi timp, la reuniunea din 2 martie, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi au afirmat că nu este penurie de ofertă şi prevăd să scoată pe piaţă 400.000 de barili pe zi în plus.