Pieţele financiare au fost complet bulversate după anunţul de săptămâna trecută al tarifelor devastatoare impuse de Trump, care au lovit în plin activele cu grad ridicat de risc şi au creat un mediu de tranzacţionare extrem de impredictibil, conform unui comunicat transmis redacţiei.
Taxele comerciale în sine nu au fost deloc neaşteptate - Trump şi echipa sa au semnalat de mult timp data de 2 aprilie ca fiind momentul aplicării tarifelor reciproce. Ceea ce a luat complet prin surprindere pieţele au fost severitatea şi caracterul cuprinzător al acestor măsuri. Un tarif de bază de 10% a fost aplicat tuturor ţărilor, cu doar câteva excepţii notabile (Canada şi Mexic au fost în mod evident exceptate, la fel şi Rusia). Pentru majoritatea statelor, taxele de import au fost mult mai ridicate - în special în cazul Chinei (care se confruntă acum cu un tarif total de 104%), al Uniunii Europene şi al ţărilor din Asia - aceste măsuri dure intrând în vigoare în această dimineaţă, imediat după miezul nopţii.
Aşa cum se întâmplă de obicei în perioade de stres, reacţia iniţială a pieţelor a fost de a vinde activele de risc şi de a se refugia în plasamente sigure. Pieţele bursiere au fost puternic afectate imediat după "Ziua Eliberării", întrucât investitorii au pariat că noile restricţii comerciale nu doar că vor încetini creşterea economică a SUA, ci vor afecta grav economia globală. Mare parte dintre bursele principale, inclusiv S&P 500 (care a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare scădere zilnică din 2020 încoace), au înregistrat corecţii de peste 10% la un moment dat.
Indicele VIX, care măsoară volatilitatea pieţelor de acţiuni, a atins cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei.
Cazul curios al dolarului american
Reacţia pieţelor valutare nu a fost la fel de previzibilă. Câştigătorii evidenţi până acum rămân tradiţionalele monede de refugiu - yenul japonez şi francul elveţian - fără mari surprize aici. Totodată, euro a apărut ca un cvasi-refugiu, datorită lichidităţii sale ridicate.
Cel mai bun barometru global pentru economia Chinei - şi implicit pentru yuan - este dolarul australian, care a fost lovit puternic de miercuri încoace (în scădere cu peste 4%). Interesant este că monedele asiatice se menţin relativ bine, în timp ce cele din America Latină - care performaseră iniţial peste aşteptări - au început să se clatine pe fondul temerilor că o încetinire economică în China ar putea afecta grav preţurile materiilor prime.
Din punct de vedere al logicii economice, tarifele mai mari impuse de SUA ar trebui, teoretic, să susţină dolarul, nu doar pentru că este o monedă de refugiu în perioade de incertitudine şi stres financiar. Totuşi, contrar normelor tradiţionale, acest lucru nu s-a întâmplat de această dată.
Explicaţia? O combinaţie între temerile că tarifele ar putea împinge economia americană în recesiune (Polymarket indică în prezent o probabilitate de 59% pentru 2025) şi modul bizar şi lipsit de rigoare în care a fost stabilit nivelul tarifelor - fapt ce a afectat încrederea în instituţiile americane.
Recesiunea în SUA: inevitabilă sau nu?
Previziunile privind economia globală au fost deja revizuite în scădere după anunţurile lui Trump privind noile tarife, iar cel mai probabil vor urma şi alte revizuiri, în funcţie de nivelul la care se va stabiliza rata medie a tarifelor. Un lucru este însă cert: aceste tarife nu reprezintă o veste bună pentru creşterea economică globală.
Dacă restricţiile vor rămâne în vigoare la niveluri apropiate celor actuale, perspectivele economice globale se vor deteriora semnificativ, în special din următoarele motive:
Fluxurile comerciale se vor contracta, iar identificarea de rute comerciale alternative va necesita timp.
Lanţurile de aprovizionare vor fi perturbate.
Companiile vor amâna deciziile de investiţii şi angajare, pe fondul incertitudinilor legate de tarife şi economie.
Scăderea valorii activelor de pe pieţele bursiere va afecta cheltuielile de consum, întrucât populaţia va deveni mai prudentă, având senzaţia că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit.
Deşi vedem Asia drept una dintre regiunile cele mai expuse la o încetinire economică generată de tarife, atenţia este concentrată, cel puţin pentru moment, asupra impactului pe care aceste taxe îl vor avea asupra economiei SUA, afectată de o dublă lovitură: pe de o parte, deteriorarea sentimentului economic, iar pe de altă parte, o inflaţie mai ridicată. Va fi extrem de interesant de urmărit cum va reacţiona Rezerva Federală în faţa riscurilor stagflaţioniste generate de tarife.
Noi continuăm să credem că accentul va rămâne pus în special pe inflaţie şi că evaluările actuale ale pieţelor - care anticipează reduceri de dobândă de 90 de puncte de bază până la finalul anului - sunt excesive. Comentariile lui Powell de vineri par să susţină acest punct de vedere.
Un joc de-a şoarecele şi pisica, la vedere
Considerăm că direcţia pe care o vor urma pieţele de acum înainte depinde în mare măsură de progresele realizate în cadrul negocierilor ce urmează. Va adopta Trump o poziţie mai flexibilă în privinţa tarifelor? Şi vor fi aceste măsuri doar temporare?
În ultimele 24 de ore, cel puţin, pieţele au dat semne de un optimism prudent, investitorii agăţându-se de speranţa că se vor putea încheia compromisuri care să limiteze severitatea tarifelor. Acţiunile şi-au revenit marţi (indicele Stoxx 600 a avut cea mai bună zi din octombrie 2022), în urma declaraţiilor secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, care a afirmat că ar putea fi încheiate "acorduri bune" cu ţările dispuse să vină la masa negocierilor.
Totuşi, tocmai când părea că încrederea începe să revină în pieţe, anunţul că Trump a mers mai departe cu o majorare suplimentară de 50% a tarifelor pentru China (ceea ce duce creşterea totală la un incredibil 104%) a afectat din nou apetitul pentru risc. În această dimineaţă, pieţele de acţiuni sunt din nou în scădere, iar cursul EUR/USD a urcat din nou peste pragul de 1,10.
Suntem de părere că se vor încheia acorduri care, în cele din urmă, vor limita impactul economic al tarifelor. Cu toate acestea, incertitudinea rămâne extrem de ridicată, întrucât avem puţine informaţii concrete sau indicii clare privind nivelul mediu la care se vor stabiliza tarifele şi niciun orizont clar de timp pentru finalizarea eventualelor acorduri.
Apetitul pentru risc pare să rămână fragil pentru moment, iar aşteptările noastre sunt că activele de refugiu vor continua să fie căutate, atâta timp cât Trump îşi menţine politica ultra-protecţionistă. În acest context, ne aşteptăm ca dolarul american să-şi recâştige măcar parţial statutul de activ-refugiu. De altfel, la momentul redactării acestui raport, indicele dolarului american a recuperat deja cea mai mare parte din pierderile înregistrate de "Ziua Eliberării".